4,964 matches
-
națională și modernizare a țării. Spiritul acelor vremuri, al națiunilor care luptau, sprijinite de Franța și Anglia, pentru propria libertate cu absolutismul, a fost de partea noastră. Fără îndoială, i-a revenit un rol decisiv în victoria obținută în planul devenirii noastre istorice. Din păcate, această perioadă de glorie a neamului românesc a fost de scurtă durată. Deteriorarea climatului internațional, în perioada interbelică, a destabilizat profund democrația românească. Pe scena internă, și-au făcut loc regimul autoritar al lui Carol al
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
coordonată de Umberto Eco. În fine, ultimul capitol, este unul de spiritualitate, ce încearcă, într-o lume plină de pericole și de amenințări, să ne redea speranța, în-crederea în statutul nostru ontologic de "fii ai luminii" și să planteze "sămînța devenirii" întru mai bine. Se cuvine să aduc calde mulțumiri domnului academician Basarab Nicolescu pentru prefața cu care m-a onorat, colegilor din cadrul Centrului de Studii Transdisciplinare al Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Editurii Junimea care a editat lucrarea în condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ascensiunea puterilor asiatice și apariția unor noi puteri, Orientul Mijlociu a luat foc, diviziunile transatlantice sunt tot mai mari, Eurasia mocnește de conflicte, guvernarea națională se confruntă cu probleme noi, starea de insecuritate s-a accentuat extrem, inclusiv datorită terorismului, ș. a. Devenirea Chinei și a Indiei ca jucători globali, urmați posibil și de alții, este similară cu ascensiunea S.U.A. și a Germaniei unificate din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Impactul e la fel de dramatic și va transforma peisajul geopolitic actual
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
regiunea noastră fiind cunoscută ca pol european al acesteia, de ajutoare și construcții sociale, probabil că periferizarea și kitschizarea orașului vor continua încă ani buni, pentru că nici nu se întrevăd acei manageri capabili să scoată orașul din impas. V. SĂMÎNȚA DEVENIRII Iubiți adevărul și pacea (Zaharia 8.19) Ne aflăm la începutul unei perioade de răscruce în istoria omenirii: începe, și nu e vorba doar de un prognostic astrologic, mult pomenita Eră a Vărsătorului, perioadă ce va produce o mutație majoră
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
inima sa, a adevărului propriei religii. Căci toate duc la același Adevăr. El este în noi și e nemuritor. Nu trebuie decît să-l aflăm, identificîndu-ne cu sinele nostru pro-fund, și nu cu vehiculele sale. Respectul de sine este sămînța devenirii noastre. 5.1. FIZICA NEMURIRII Mai mulți autori încearcă în ultima vreme, de pe poziții diferite, e adevărat, o reconciliere a științei cu religia, acreditînd ideea că, în profunzime, ele slujesc, în moduri diferite, același adevăr. Spre pildă, cartea cu titlul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
consideră autorul, cele două surse de haos se anulează reciproc. Ceea ce se întîm-plă este că viața inteligentă, pentru a supraviețui, trebuie să utilizeze haosul în sensul legilor fizicii, pentru a forța evoluția universului către un număr extrem de restrîns de posibile deveniri" (p. 11). Pentru aceasta este nevoie de biologie, traducînd conceptele sale fundamentale în limbajul fizicii. Astfel, omul este privit ca o mașină de un soi special, iar sufletul său ca un program rulat de un calculator numit creier. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lucrurile făcute de El" (Romani 1.20). Mesajul fundamental al creștinismului ar consta în eshatologia sa, în studiul viitorului ultim. Iisus Hristos este stăpînul împărăției viitoare a lui Dumnezeu și esența acesteia. Dumnezeu însuși se află într-un proces de devenire. Această viziune era deja prezentă în iudaismul timpuriu. În Cartea Exodului se relatează răspunsul dat de Dumnezeu lui Moise din rugul aprins: "EU SUNT CEL CE SUNT", "EHYEH ASHER EHYEH" în originalul ebraic. Acesta din urmă însă, susține Frank Tipler
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
iubirea lui Dumnezeu față de noi ne asigură de acest lucru. Cu toate acestea, natura exactă a acestei vieți depinde de faptul dacă "Punctul Omega" alege să suspende finitudinea noastră înnăscută. Dacă da , atunci viața înviată poate fi o viață a devenirii individuale continue, o explorare într-o realitate inepuizabilă, care este Punctul Omega" (op. cit., p. 19). "Raiul" și "Purgatoriul" vor exista în viitorul îndepărtat, în timp ce "infernul" poate exista sau nu, depinzînd de faptul dacă finitudinea umană este sau nu suspendată. În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
reducționist 297 4.9. De ce există bănci? 300 4.10. Păstrați restul, d-le Președinte! 304 4.11. România muribundă ? 308 4.12. Oameni mici 311 4.13. Capitala culturii trădate 314 4.14. Oraș al inspirației 318 V. SĂMÎNȚA DEVENIRII 321 5.1. Fizica nemuririi 325 5.2. Kybalionul 335 5.3. Principiile hermetismului 339 5.4. Cel de trei ori mare 342 5.5. Tărîmul celor trei Amin 346 5.6. Tihna unității 349 5.8. Un cer de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
să fie bine hrănit, să aibă o casă, să fie bine îmbrăcat: bunăstarea se impune ca un nou orizont de sens, condiția sine qua non a fericirii, unul dintre marile țeluri ale umanității care nu mai acceptă să suporte pasiv devenirea sa. Nu schimbarea sinelui apare ca fiind calea regală a fericirii, ci transformarea lumii, activitatea productivă capabilă să ușureze povara necazurilor, să facă viața mai frumoasă, să procure mereu mai multe satisfacții materiale. Tot așa cum nu poate fi separată de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Marcel Gauchet, op. cit., pp. 321-325. 16. În plus, nu putem separa noul destin al drepturilor omului de expansiunea universului de consum. Ridicând preocuparea pentru fericire privată la rangul de normă de viață, acesta a contribuit la descalificarea marilor viziuni ale devenirii, ce sacrificau individul pe altarul Istoriei și al Națiunii, el a revalorizat axa prezentului social și, corelativ, individul și drepturile sale ca fundament ultim și ca normă de organizare a vieții publice. 17. Jeremy Rifkin, L’âge de l’accès
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
confirmă această constatare. Când a fost întrebată de ce munca este atât de importantă pentru ea, funcționara A a răspuns: „Pot să mă afirm. Mă face să mă simt bine față de mine însămi. Fac ceea ce vreau, nu doar ceea ce trebuie”. Astfel, „devenirea ca persoană” înseamnă să devii salariat, lucru ce stimulează încrederea în sine, mândria și sentimentul împlinirii, toate acestea fiind reflectate în remarca respondentei A. Pentru consultantul software D, profesia este legată de identitatea de sine la un alt nivel: „Munca
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
solitară, de pierdere și chiar abandon. Dacă trecutul infantil al adolescentului este construit din ruptură, pierdere a relației, abandonări (spitalizări repetate, plasamente repetate în centre de îngrijire, carență afectivă etc.) trăirea afectivă a tristeții, a pierderii impuse chiar de procesul devenirii în adolescență devin intolerabile sau amenințătoare. În travaliul său de desprindere de relația oedipiană, adolescentul trebuie să se sprijine pe un obiect fiabil și „sigur”. Modelele interne ale atașamentului (Pierrehumbert, 1996) par relativ stabile la individul copil sau adult. Obiectul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o evoluție a acestuia? Un defect major al evaluării rezidă în centrarea ei exclusivă asupra unuia dintre reperele menționate. Starea prezentă a personalității elevului este, desigur, rezultatul unei istorii, al unui capital cultural încorporat, dar nu trebuie ocultată realitatea procesuală, devenirea existenței umane, virtualitățile și posibilitățile viitoare. Este necesar să se identifice cu claritate și pentru fiecare caz în parte obiectul evaluării, referențialitatea de la care se va porni în emiterea unei judecăți de valoare. „Foarte adesea”, apreciază Jean-Marie Barbier (1985, p.
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
componenta autoevaluării, emite o serie de puncte de vedere ce ni se par deosebit de relevante în acest context: a) autoevaluarea și evaluarea didactică nu sunt activități cu valoare în sine, importanța acestora constând în efectele pe care le induc asupra devenirii personalității elevilor, asupra progresului lor școlar și eficienței procesului de învățământ; b) obiectivitatea autoevaluării și evaluării didactice - având în vedere faptul că atât evaluatorul, cât și evaluatul sunt subiecți umani, este întotdeauna relativă, și nu absolută; c) subiectivitatea, înțeleasă ca
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
extrem, de obiectivare absolută, pentru că se scoate subiectivitatea faptelor din ecuația cunoașterii. Cumva răsturnat (dar ca acțiune de revenire la poziția normală!) pentru Economie sunt esențiale nu stările de a fi, ale faptelor, substanța lor ca atare, ci stările ca devenire, adică subiectivitatea din care se nasc faptele. Specificul constă în aceea că subiectivitatea când se obiectivează excesiv se îndepărtează de echilibru, regresează spre starea critică, adică starea excesului nefiresc, dar când se produce după regula bunului-simț natural ea funcționalizează echilibrele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
subiectivitatea când se obiectivează excesiv se îndepărtează de echilibru, regresează spre starea critică, adică starea excesului nefiresc, dar când se produce după regula bunului-simț natural ea funcționalizează echilibrele interioare ale stării „ideale” departe de echilibru, deci formează performanța pozitivă a devenirii. Oricum am privi lucrurile, cu și fără noi în context, se arată o provocare în fața unei alternative ieșite din legea bifurcației, în care ceea ce contează este alegerea căii către fapt, și nu faptul în sine. Alegerea perspectivei originării faptelor obiectuale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Nelinearitatea inovației strică la modul practic prezumția omogenității și recursivității. Sistemul economic este descris prin diferențiale raționale și iraționale, recursive și nerecursive, a căror sumarizare oferă nu starea în sine, la un moment dat, a sistemului economic, ci starea de devenire, la un loc cu sens de progres sau regres, creștere sau descreștere, câștig sau pierdere, mai ales când punem problema în termeni de temporalitate într-un sistem global, cum vom vedea mai încolo. Orice ieșire din reperele bunului-simț, ca operator
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vizualizare a comportamentelor anomale (pentru că au forma și conținutul de anomalie) în raport cu unitatea fixă de măsurare a bunului-simț aplicată intențiilor și consecințelor de natură economică. Economia este ceea ce se întâmplă acum, intenții și consecințe, iar acum înseamnă un proces de devenire specific în care avem și noi ca toți implicarea noastră. Implicarea nu este o cauză legitimatoare în maniera deterministă fundamentală cauză-efect integrat, ci o sumarizare a n cauze cu determinanți de orizont și de nivel extrem de diferiți care duc la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
multitudinii de factori implicați). Conjectura operează ca o prefază a aproximării adevărului consecinței a cărei distincție este doar ipotetică din rațiuni de discurs, căci în realitate chiar aproximarea adevărului este substanța conjecturii, iar enunțurile care o privesc conțin toate expresiile devenirii procesuale, asemenea unei paradigme care conține stările ipotetice sub care o identificăm ca fiind reală. Predicția este, evident, a paradigmei sau vizând stările paradigmatice, într-o ordine abstractă ce s-ar putea să cadă pe realitate. Predicția este a imaginii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
evident că în măsura în care va mai resimți nevoia umană de a înțelege. Reconstrucția conceptualizării în științele economice apare și sub semnul necesității identitare și al urgenței evitării catastrofei. Exercițiul de adaptare a conceptualizării în Economie la parametrizarea diversității factorilor implicați în devenire, în procesualitate, pe de o parte, și a comportamentelor lor modelate de principiul selecției naturale aclimatizat sub forma concurenței este o miză, dar nu cea mai importantă. Desigur, perspectiva complexității cheamă la bară principiile și modelele de analiză, dar nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
trei sute de ani. În măsura în care tiparul cognitiv al complexității se funcționalizează și în Economie, vizând procesualitatea care include ca element structurant individul uman în calitate de ființă socială, apare o problemă complicată de depășit, mai ales pentru economie, unde reflexul condiționat al omologării devenirii ca progres nelimitat ține de amprentarea originară a Iluminismului, și anume a perspectivei teleologice de inspirație materialistă. Dacă în etapa dominației paradigmei mecanice asupra configurării înțelegerii în Economie așa ceva părea natural, în situația reîncărcării metodologice și epistemologice în spectrul complexității
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se definește identitatea Economiei, rosturile ei explicite ca parte responsabilă de avuție, ca și rosturile implicite de parte care adaugă valoare la starea de performanță generală, și calitativă și cantitativă, a sistemului natural și artificial al vieții. Noul context al devenirii Economiei schimbă radical conținutul conceptelor de bază, începând cu cel de timp și terminând cu cel de eficiență. Marea schimbare trebuie să se origineze în configurarea conceptuală a Economiei, în felul simplu că aici să se contureze sensurile pe care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fluxul inefabil care însuflețește lucrurile și cu dreptul părților de a se comporta ca și întregul. Totodată, aceste căi nu legitimează comportamentele care prin însumare prezintă un plus față de întregul obținut prin adiționalitatea matematică, nu explică, astfel, consecințe importante ale devenirii, saltul calitativ cu determinare în natura umană. În mod categoric (și categorial) intervin alte ingrediente în cogniție prin care să se amelioreze funcția explicativă și să se armonizeze cu substanța altor niveluri de înțelegere. În opinia mea, un alt tip
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de atestare a consistenței logice a gândirii științifice, întemeietoare a capacității de a explica sursa și substanța consecințelor, adică existența propriu-zisă a realității empirice care le generează. Ca orice concept, sistemul explică ceea ce există (ca spațiu) și când există (ca devenire) acel ceva. Dacă spațiul este indiferent la sens, timpul este ireversibil și deci nu poate să transporte recursiv semnificații asupra unor fapte, fenomene sau procese petrecute cândva. Timpul este cel care dă identitate formelor cunoașterii, iar acestea nu se pot
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]