4,618 matches
-
romane sunt structurate în jurul câte unei obsesii ajunse blestem: dorința de înavuțire sau obstinația unei femei de a se împlini în plan erotic. Și într-un caz, și în altul, personajele par simple marionete mânuite de autor, care leagă și dezleagă destinele după capriciosul său impuls de moment. În schimb, romanele ce s-au succedat la scurt timp, Partea din care bate vântul (1970) și Al doilea motiv (1972), potențează virtuțile narative evidențiate în nuvele. Folosind ca pretext biografia unei familii
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
a-și ataca vecinii în următorii zece ani? Chiar dacă inamicul s-a hotărât să atace peste trei ani, nu are de unde să știe dacă nu se va răzgândi între timp. Kent sugerează că informațiile strategice cu caracter secret ar putea dezlega misterele sau, cel puțin, ar fi mult mai eficiente decât orice altă metodă. 10. Kent, Strategic Intelligence, pp. 206-207. 11. În opinia lui Kent, acestea mai sunt cunoscute și ca date furnizate „pe loc” sau, mai informal, „la minut” (Kent
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Poetica ar consta la S. în „numirea” prin nelămurire, dar versul are transparență și luciditate, ca rațiune a adecvării, cum se și afirmă în Despre rostire: „La mine/ lanțul delicat / ce leagă/ tot miezul gândului/ de al cuvântului/ s-a dezlegat”. SCRIERI: Ploaia de sâmburi, București, 1975; Vânătoare de timp, București, 1978; Sfera de apă, București, 1981; Strigăt și șoaptă, București, 1984. Repere bibliografice: Al. Piru, „Ploaia de sâmburi”, LCF, 1976, 14; Nicolae Manolescu, Debuturi: „Ploaia de sâmburi”, RL, 1976, 18
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
mângâia spice de grâu din trista poezie Pe care-ai scris-o lângă macii adormiți de-o notă muzicală. Zorile vor hoinări sub șoapta vântului cu roua pe obraz, Prin dimineți mă vor purta spre templul razelor de soare... Voi dezlega un curcubeu și-l voi trimite cu ultimul talaz La capătul Speranței să-ntâlnească iubiri nemuritoare. Noi doi, mereu legați cu focul din apusuri, am colorat destine Și-am împărțit în cer iubirea stelelor cu glasuri de copil, Încătușat de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
va mângâia spice de grâu din trista poeziePe care-ai scris-o lângă macii adormiți de-o notă muzicală.Zorile vor hoinări sub șoapta vântului cu roua pe obraz,Prin dimineți mă vor purta spre templul razelor de soare...Voi dezlega un curcubeu și-l voi trimite cu ultimul talazLa capătul Speranței să-ntâlnească iubiri nemuritoare.Noi doi, mereu legați cu focul din apusuri, am colorat destineși-am împărțit în cer iubirea stelelor cu glasuri de copil,Încătușat de vânturi și învelit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
A fost? Când? Totul e prea departe, amintirile se șterg una câte una. Fotofrafiile s-au pierdut sau sunt neclare. ... XXXIII. RĂSĂRIT, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1416 din 16 noiembrie 2014. Soarele aprinde cerul Cufundat în adormire, Dezlegând, astfel, misterul Umbrelor fără simțire. Sub o pătură făcută Dintr-un rece întuneric, El trezește-o rază mută Din abisul ei feeric. O trimite drept iscoadă Peste lumea amorțită Ca în noapte să o vadă De lumină dezgolită. O, ce
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
arată Și ce scenă are-n cer! Tot în juru-i se îmbată Cu lucirea din eter. Zorii sună deșteptarea, Ochiul roșu se deschide Și cuprinde toată zarea. Noaptea-n ceruri se închide. Citește mai mult Soarele aprinde cerulCufundat în adormire,Dezlegând, astfel, misterul Umbrelor fără simțire.Sub o pătură făcutăDintr-un rece întuneric,El trezește-o rază mutăDin abisul ei feeric.O trimite drept iscoadăPeste lumea amorțităCa în noapte să o vadăDe lumină dezgolită.O, ce divă se aratăși ce scenă
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
observă însă, tocmai prin această destăinuire făcută când într-un registru autobiografic, când în plan pur fictiv, că intenția autoarei este de a depăși acest moment grav. Volumul se deschide cu o mărturisire a scriitoarei unde cititorului i se va dezlega misterul titlului. este cel care îi oferă Sandei Sântimbreanu o altă viață, o viață în plus. Tonul confesiv este general. Fatalitate începe direct, ca într-un jurnal intim: "Viața mea și-a pierdut orice sens. Prezentul e un spațiu gol
Scrisul by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/15017_a_16342]
-
anchetă detectivistă” ce își descoperă în deznodământ concluziile, enigmele fiind întotdeauna „polițiste”. Subreta e un raisonneur în comediile clasice, iar aici personajul e cu atât mai important cu cât, prezentându-se ca „Sherlock Holmes”, se presupune că e menit să dezlege secretul care îi înconjoară pe soții Martin, eroii principali ai antidramei, ceea ce se și întâmplă: demolează biografiile inventate de cei doi. E, poate, o anticipare a dramei din Cui i-e frică de Virginia Woolf? a lui Edward Albee. Întoarcerea
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
adâncului și un lanț, coboară din cer și îl prinde pe Satan, fără ca acesta să opună vreo rezistență. Îngerul îl leagă și îl aruncă în adânc, unde va rămâne mii de ani. După aceste mii de ani, diavolul va fi „dezlegat o vreme” (20,3). Are loc apoi prima înviere, a sfinților și a martirilor, adică a acelora „care nu s‑au închinat fiarei, nici chipului ei și nu au primit semnul ei pe fruntea și pe mâna lor” (20,4
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
uneori cu alte narațiuni. Prin larga lor răspândire, cărțile populare au avut un rol însemnat în îmbogățirea repertoriului s. românești. Astfel, istorioara despre bătrânul care, prin înțelepciune, îi pune în inferioritate pe sfetnicii împărătești sau cea despre fata isteață care dezleagă o serie de întrebări dificile își au sursa în cartea populară Bertoldo și prezintă un număr mare de variante românești. O contribuție la fel de însemnată în asimilarea unor noi teme sau în consolidarea celor existente prin subiecte asemănătoare a adus și
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
8. Iar bătrânii cetății lui să-l cheme și să-l sfătuiască, și dacă el se va ridica și va zice: nu vreau s-o iau, 9. Atunci cumnata lui să se ducă la el acolo, în fața bătrânilor, să-i dezlege sandala din piciorul lui, să-l scuipe în obraz și să zică: așa se cuvine omului care nu vrea să zidească fratelui său casă în Israel. 10. Și casa acestuia se va numi în Israel: casa desculțului.” Eșecurile leviratului (care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce caută, stinge cărbuni, pune lacăte, și cuțite și sorți să-și vadă norocul lor, nu împrumutează la-nceputurile lunelor pe nimene, nici foc nu dau câteva zile; cred în glasurile cocoșilor și altele asemenea vrăji fac...”. Vrăjitoarele legau și dezlegau, „făceau” de dragoste (româncele erau cele mai abilitate, se pare, în această direcție [cronicile săsești le amintesc]; când au vrut să-l atragă în mrejele lor pe principele Gabriel Bethlen, soția cancelarului Ioan Imreffi și văduva Ecaterina Dengelegi au apelat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care este condus. Un alt dublet cu o mare semnificație este reprezentat de Faust și Mefistofel, pe care, Într-o anumită privință, Îl putem apropia de dubletul Oedip și Sfinxul. Faust este spiritul clar, luminos, rațional, cel care caută să dezlege misterul, pe când Mefistofel este spiritul tenebros, irațional, al Inconștientului pulsional. În aceeași serie se Înscrie și dubletul Don Quijote și Sancho Panza, În care vedem diferențierea și complementaritatea dintre spiritul aventurier, expansiv, imaginar și spiritul practic, imediat, limitat strict la realitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin care „secretul” primului devine și al său. Prin discuția cu Smaranda, cei doi Honigberger se delimitează definitiv, iar cel fictiv va avea ca umbră pe tatăl ei. Eliade e singur În fața unui caz straniu, pe care Încearcă să-l dezlege. La 15august 1937 explica În Vremea că și În pictura lui Tintoretto invizibilitatea miracolului sau agentului miraculos e atât de limpede, Încât numai așa trebuie Înțeleasă „această concepție a fantasticului care intervine direct și vertical În realitate”1. Dar... „eroare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tristețe intelectuală. Mircea Zaciu nu e un om vesel și cordialitatea lui, ca formă de reticență politicoasă, nu-l face un partener de discuție comod. E un erudit, mai în largul său printre cărți decât în amfiteatre. [...] Limba i se dezleagă mai degrabă între prieteni decât în public, și cei mai buni dintre studenții săi îi vor fi descoperit căldura, devotamentul (fără de care știința cea mai temeinică nu se comunică) abia devenindu-i colegi. Nici omul, nici critica lui nu sunt
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
caz, nu explicit) de un dialog ca acela din Cântarea Cântărilor. De exemplu, în sonetul CLXIV un bărbat vorbește altui bărbat: „Dac-ai fi fost femeie, te-aș fi ales eu oare? De ce mă lași acuma? Te smulgi și te dezlegi? Tăiat în jumătate și-n pulberea zdrobirii, / Cum am să port eu singur poverile iubirii?” Când se împlinește prin înfrângerea cărnii, prin asceză, prin transsubstanțiere, „gloria iubirii”, în înțelegerea sonetistului inspirat de Shakespeare, „nu este îmbuibarea, / Ospețe de săruturi, orgii
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
ani, mamă! 1. Reconstituie propoziția din norișori: 2. De unde a cules fetița floricelele? Elena frumos desenează 9 3. Scrie trei însușiri potrivite pentru flori: LA MARE 2. Alcătuiește două propozitii cu cuvăntul obținut pe verticală A-B: ANIMALELE SĂLBATICE a. Dezlegând ghicitorile vei reuși să completezi rebusul: A-B: 1. Roșioară și codată Dă târcoale la poiată. 2. Umblă moșul prin pădure . După zmeură și mure 3.Sprintenă și delicată 4. Nu-i tractor, dar e în stare Se adapă-nfiorată. Poieni
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
și pisica, în care se ascunde fiica domnului cețurilor. În celălalt poem Voinicel îl salvează de la moartea prin foc pe fiul Cerbului cerbilor, apoi, metamorfozat în cerb, le răpune pe sinistra vrăjitoare Cârja și pe fiica ei cea urâtă și, dezlegând-o de vrăji pe frumoasa Firicel, transformată în lespede, se însoară cu ea. Artificios construite, întrețesute cu situații naive, versificate adesea greoi și alterate (mai ales Șarpele Marao) de un tezism actualizant, cele două poeme dramatice pot procura o oarecare
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
a desemna acest adevăr aparent. Este vorba de simple „păreri” și „opinii”. Platon subliniază că din cauza apaideusiei („lipsa de educație”), majoritatea oamenilor obișnuiți se conduc în viață „după părere” (aléthes). În faza a doua a experimentului platonic câțiva oameni sunt dezlegați și se pot mișca liberi prin cavernă. Se vor afla în situația a ceea ce numim azi „cercetător”, „expert”, „specialist”. Ei au posibilitatea să observe, să pipăie, să cântărească, să măsoare și să numere lucrurile din cavernă. Vor cunoaște exact „suprafața
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în iadul leneviei și al ignoranței; dar generoasa dăruire de sine a Omului Bun se sfârșește nefericit, însă cât se poate de realist. Generosul posesor al cunoașterii superlative este întâmpinat cu agresivitate de către apaideusicii peșterii. Ei nu vor să fie dezlegați de ignoranță întrucât se simt bine cu ea. Platon sugerează că cei mai mulți oameni preferă educației lenea intelectuală. Cunoașterea profundă este dificilă, obositoare și neplăcută. Numai filosofii autentici se simt atrași de „paideia solară”. Majoritatea se limitează să-și conducă viața
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Study”34. Era o lucrare radicală. Autorul analizase mai multe curricula în vigoare și formula patru concluzii șocante. Prima susținea că, în majoritatea cazurilor, concepțiile americane despre curriculum tind să-l „lege” pe acesta de tehnică și să-l „dezlege” de spiritul uman. A doua concluzie era că, în toate situațiile, curriculumul american suferă de supradependență față de anumite valori pragmatice, concepute ca scopuri și obiective dezirabile pentru modul de viață american și pentru societatea industrială. A treia concluzie privea posibilitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în urma descoperirii unui zăcământ de petrol. Viziunea rămâne însă net sămănătoristă, iar personajele cu asemenea aspirații sunt prezentate ca niște infirmi morali, învinși în toate celelalte laturi ale existenței. Doar Zaharia Duhu, când se îmbogățește și își simte bunăstarea, se dezleagă ușor de ea, nevăzând-o ca rod al muncii: va dărui o imensă avere boierului scăpătat Boldur Iloveanu, sărăcit - loc comun sămănătorist - de arendași. Din epopeea lumii rurale românești a începutului de secol nu putea lipsi, pentru cel care își
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
care se sacrifică pentru prieteni, intrând la închisoare, și peregrinează prin lume, jucând la ruletă și făcând asasinate, fete provinciale devenind vamp și întâlnind pe Greta Garbo, aventurieri cu stranii și obscure afinități este a elibera conștiința creatoare, a o dezlega de tirania realității. G. CĂLINESCU SCRIERI: Scrisorile unui răzeș, București, 1922; Drumul cu plopi, București, 1924; Omul din vis, Craiova, 1925; Aranca, știma lacurilor, București, 1927; Întunecare, I, București, 1927, II, Craiova, 1928; Somnul, București, 1927; Carnet de vară, Craiova
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
jurnal de reflecții morale, manual de morală practică, dar și colecție de aforisme, autobiografie și, mai ales, ficțiune autobiografică. Vladimir Streinu vede în ea „o recădere în adolescența spiritului”, manifestul unui „fiu al soarelui”, adică manifestul unui tânăr „tremurici” care dezleagă pasiunile turbulente și nu își stăpânește frazele. Judecată aspră, minimalizatoare. P. scrie, în fond, o carte de înțelepciune în stil voit bătrânesc, pornind de la morala lumii rurale. Este un spirit exaltat, dar nu irațional. Manualul de morală cuprinde 337 sfaturi
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]