3,903 matches
-
percep Israelul ca pe o victorie asupra Holocaustului. Chiar dacă genocidul i-a grăbit într-adevăr fondarea, statul nu este nicidecum prelungirea lui directă. Și totuși amândouă alcătuiesc de acum un ansamblu și sunt tratate la fel în memoria evreilor din diaspora. Ceea ce facilitează sarcina oamenilor de stat israelieni, care se folosesc în voie de acest binom pentru a le activa sionismul, mizând în paralel pe culpabilitatea Occidentului pentru a "neutraliza" rolul Israelului în războiul israeliano-palestinian, palestinienii apărând asemenea unui călău ce
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
maghrebienii și evreii din Maghreb care fac parte din clasele muncitorești locuiesc adesea în aceleași suburbii și uneori chiar în aceleași cartiere. Relativa reușită a celor din urmă, legată de deținerea unor instrumente de adaptare moștenite din lunga istorie a diasporei evreiești în general, exacerbează, în această perioadă a conflictului israeliano-palestinian, resentimentul celor dintâi față de ei. Dar evreii maghrebieni care trăiesc în vecinătatea arabilor au ei înșiși resentimente, nu doar din cauza traumatismului plecării din Africa de Nord, ci și fiindcă își proiectează propria
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lor țară, necazul născut din exilul și tribulațiile lor, ca orientali, în ostilitate față de palestinieni și evrei în general. Comunitarismele evreu și arabo-musulman, devenite active mai ales începând cu a doua Intifadă și care se manifestă sub forma naționalismelor din diasporă, au favorizat în mod evident apariția acestor ostilități reciproce. Evreii și arabii, în Franța și peste tot unde alcătuiesc diaspore importante, sunt cu toții mai mult sau mai puțin atinși de acest naționalism. Un naționalism fără revendicare teritorială și care face
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evreu și arabo-musulman, devenite active mai ales începând cu a doua Intifadă și care se manifestă sub forma naționalismelor din diasporă, au favorizat în mod evident apariția acestor ostilități reciproce. Evreii și arabii, în Franța și peste tot unde alcătuiesc diaspore importante, sunt cu toții mai mult sau mai puțin atinși de acest naționalism. Un naționalism fără revendicare teritorială și care face să coabiteze loialitatea față de țara de reședință cu o susținere totală a unor cauze exterioare acestor țări, care pot cimenta
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai mult sau mai puțin atinși de acest naționalism. Un naționalism fără revendicare teritorială și care face să coabiteze loialitatea față de țara de reședință cu o susținere totală a unor cauze exterioare acestor țări, care pot cimenta o identitate a diasporei. Aceste cauze sunt transnaționale. Arabo-musulmanii din diasporă, dincolo de apartenențele lor naționale particulare sau de cele ale părinților lor, reconstruiesc o anumită unitate în apărarea luptei palestiniene și surmontează totodată eventualele disensiuni. Această identificare, mai vizibilă la tineri, le permite să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
acest naționalism. Un naționalism fără revendicare teritorială și care face să coabiteze loialitatea față de țara de reședință cu o susținere totală a unor cauze exterioare acestor țări, care pot cimenta o identitate a diasporei. Aceste cauze sunt transnaționale. Arabo-musulmanii din diasporă, dincolo de apartenențele lor naționale particulare sau de cele ale părinților lor, reconstruiesc o anumită unitate în apărarea luptei palestiniene și surmontează totodată eventualele disensiuni. Această identificare, mai vizibilă la tineri, le permite să se reînscrie într-o genealogie, chiar și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
la marginile lui, întruchipează dușmanul prin excelență, persecutor al palestinienilor, frații lor de destin. În această schemă, cel mai adesea, israelienii și evreii nu sunt disociați. Cât despre evrei, și aceștia au dezvoltat de mult, în jurul Israelului, un naționalism de diasporă consolidat odată cu evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. Care este, în acest context, adevărul despre antisemitismul arabo-musulman din Franța, una dintre expresiile acestui naționalism în acțiune al diasporei, circumscris apartenenței comunitare? Desigur, nu se poate nega înmulțirea actelor antievreiești, de gravitate variabilă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Cât despre evrei, și aceștia au dezvoltat de mult, în jurul Israelului, un naționalism de diasporă consolidat odată cu evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. Care este, în acest context, adevărul despre antisemitismul arabo-musulman din Franța, una dintre expresiile acestui naționalism în acțiune al diasporei, circumscris apartenenței comunitare? Desigur, nu se poate nega înmulțirea actelor antievreiești, de gravitate variabilă, nici puternica ostilitate față de evrei a anumitor medii arabo-musulmane, o ostilitate care nu se limitează de altfel la asta, antisemitismul devenind tot mai mult metafora tuturor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fost direct încurajată de regimul nazist. Din câte știm, în Franța de astăzi, politicienii de toate culorile s-au grăbit să-i apere care mai de care pe evrei. N-ar trebui să vedem și aici expresia noului naționalism al diasporei, sprijinit pe un trecut de suferințe evreiești, abuzând de referiri la genocid, axat pe susținerea Israelului și gata să pună criticile al căror obiect este în categoria antisemitismului, totul pe fondul traumatismului reactivat într-un climat tensionat? Rasismul antiarab urmează
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
comună. De fapt, dacă există un "comunitarism", el nu corespunde deloc cu ceea ce-și imaginează statul: un fel de "națiune" în Națiune. Astăzi, minoritățile, vizibile sau mai puțin vizibile, aspiră la aceste comunități imaginate, expresie a naționalismului lor de diasporă, fără revendicare teritorială și transnațională. Este vorba, în fapt, de "patrii" care să le înlocuiască pe cele de care oamenii ar vrea să fie atașați, adesea simbolic. Un beur este mai mult francez decât algerian, tunisian sau marocan. I-ar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
aceea înclină ei înșiși să se califice drept "santinele ale Republicii". Totuși, nici memoriei genocidului, nici culpabilității induse de ea nu le datorează ei protecția și bunăvoința de care par a se bucura în sfera puterii. Lunga lor experiență în diasporă, vechimea stabilirii în Franța pentru o parte din ei, naționalitatea franceză pe care o aveau la sosire cei originari din Algeria, un întreg mănunchi de factori a contribuit la favorizarea ascensiunii lor sociale și, pentru ultimii veniți în Franța ca
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
care-l ocupă unii membri ai grupului evreu în diferite straturi ale societății, și care le asigură considerația partidelor politice mereu în căutare de voturi, ele amintesc, deși evreii au devenit cetățeni, de o veche tradiție a vieții evreiești din diasporă, alianța. De parcă, astăzi ca și ieri, evreii ar socoti mai prudent să se pună sub protecția celor puternici. Această poziție nu comportă însă numai avantaje, de vreme ce în trecut i-a transformat în ținte privilegiate ale nemulțumirii celor care se opuneau
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dorit să închei această istorie evreiască a suferinței cu ultimele ei metamorfoze, după genocid și până în zilele noastre, când ea funcționează ca o religie civilă. Dacă, în Israel, ea le-a permis evreilor să reînnoade legătura cu trecutul lor din diasporă, negat la început de ideologia sionistă care aspira să creeze un stat nou și, astfel, să inventeze un "evreu nou", le-a permis și celor care nu o mai practică să reia legătura cu iudaismul pur și simplu. Izbăvirea fiind
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
da. Iar acest cuvânt, fără îndoială, îi aruncă pe evrei într-un abis de solitudine, izolându-i de nenorocirile pur și simplu umane. Acest exclusivism îi detașează de lume, deci de ceea ce, timp de secole, a fost patria evreului din diasporă. Henri Meschonnic scria recent: "Cuvântul Shoah, cu majuscula care-l esențializează, conține și menține realizarea teologico-politicului, Soluția Finală a "poporului deicid" pentru a fi adevăratul popor ales. Ar fi mai bine pentru limbaj ca acest cuvânt să nu mai fie
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Hebrew Literature, Syracuse University Press, Syracuse, 1996. -, Popular Culture and the Shaping of Holocaust Memory, University of Washington Press, Seattle/Londra, 2001. Moses, Rafael (ed.), Persistent Shadows of the Holocaust, International Universities Press, Madison, Conn., 1993. Myers, David N., "Between Diaspora and Zion: History, Memory and the Jerusalem Scholars", în David N. Myers și David B. Ruderman (ed.), The Jewish Past Revisited: Reflections on Modern Jewish Historians, Yale University Press, New Haven/Londra, 1998, pp. 88-103. -, "Mehabevin et ha-tsarot: Crusade Memories
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de Augustin), 40 De Gaulle, Israël et les Juifs (de Raymond Aron), 235 Declarația de Independență a Israelului, 212 Demanjuk, John, 222 Désintégration (de Ahmed Djouder), 286 Deutcher, Isaac, 183, 185 Deutero-Isaia, 29-30 Deuteronom, 23, 28, 71, 106, 191-192, 305-306 Diasporă, 19, 74, 83, 123, 126, 133, 147, 175, 179, 190, 203, 211, 214-217, 223, 225, 227-228, 241, 253-256, 281, 283, 294-295 Die synagogale Poesie des Mittelalters (de Leopold Zunz), 135 Dink, Hrant, 289 Dinur, Ben Zion, 202-203 Direcția Generală a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
desemnează exegeza rabinică clasică a Scripturii așa cum s-a dezvoltat ea, în principal, în Țara Sfântă. Redactarea marilor culegeri de midrashim, mărturii ale vechilor tradiții, a continuat, între secolele al V-lea și al XII-lea, în diverse puncte ale diasporei evreiești. Talmudurile de la Ierusalim și Babilon conțin și ele importante dezvoltări midrashice. g Facerea, 1:31. h În ebraică: tsadik. i Iov, 5:7. j Iov, 13:18; 23:3-5. k Iov, 42:7. l Pilde, 3:11-12. m Pilde
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai mereu pustii, doar întotdeauna la șapte luni și cinci zile, pleacă dintr-o parte în cealaltă delegațiile oficiale menite să perpetueze frăția de veacuri dintre cele două popoare. (Două popoare și nu unul singur, cum afirmă dușmanii înrăiți din diaspora, dar și unii trădători iredentiști din interior!) În Republica Vandana de Nord, se spune că, datorită factorilor climaterici atât de favorabili, boiaua din ardei dulce este foarte ieftină, spre deosebire de Republica Vandana de Sud, unde doar boiaua din ardei iute se
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de frontieră utilizabil rămas, trec întotdeauna la șapte luni și cinci zile, dintr-o parte în cealaltă, delegațiile oficiale menite să perpetueze frăția de veacuri dintre cele două popoare. (Două popoare și nu unul singur, cum afirmă dușmanii înrăiți din diaspora, dar și unii trădători din interior!) Se spune în șoaptă, desigur că, în acele ocazii solemne, valizele diplomatice sunt burdușite cu pungi cu boia. Dar este jenant să luăm în considerare o bârfă atât de răuvoitoare.) Așa se scrie istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
dramatică a ponderii centrelor de putere va avea un impact considerabil asupra întregii lumi. Multinaționalele chinezești vor produce mărci occidentale mult mai rapid și mai ieftin, datorită mîinii de lucru ieftine și a milioanelor de specialiști de care dispune. Împreună cu diaspora, China beneficiază de cele mai mari rezerve de resurse umane. De la economie, dominația Chinei va trece la geopolitică și securitate. Începe secolul chinezesc. Cel puțin așa susține Oded Shenkar, în volumul cu același titlu apărut recent la Editura Teora, București
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
o putere de cumpărare rezonabilă. De altfel, din punct de vedere demografic, în ritmul actual, India poate depăși China pînă în 2030, avînd 1,6 miliarde locuitori față de 1,4 miliarde. De asemenea, India și China au cele mai numeroase diaspore din lume. India a devenit în ultimii ani și un important receptacul de investiții străine, în special în domeniile noilor tehnologii. Mai bine de jumătate din firmele multinaționale se implantează în India, care dispune de licențiați cu studii superioare mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
rînd, avem nevoie de un lobby foarte puternic la Bruxelles, or, mă tem că pentru asta ne trebuie un primar care să cunoască măcar o limbă străină, parlamentari și europarlamentari care să înțeleagă fenomenul cultural, legături trainice cu românii din diaspora, ambasadori culturali, proiecte concrete și bine făcute, dar mai ales bine promovate, pe toate căile posibil, oficiale și neoficiale: organizații, înfrățiri, personalități și multe, multe altele. Am urmărit manifestările culturale organizate sub egida "Iași 600": au fost mai curînd decepționante
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dislocare socială și politică gravă atât în țările de origine, cât și în cele de destinație (Jensenxe "Jensen, J.M.", 1988). Primii indieni care au ajuns pe coastele Americii în număr mare (numai câteva mii din cele câteva milioane aflate în diaspora) erau în principal fermieri bărbați din nordul Indiei (majoritatea Sikh din Punjab), care au sosit în SUA între 1907 (după ce Actul de excludere a Chineixe "Actul de Excludere a Chinei" din 1882 și Acordul Cordial cu Japoniaxe "Japonia" din 1907
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
centrat pe următoarele teme: ierarhizarea însușirilor necesare în activitatea diplomatică; modalități de percepere a problematicii diplomației românești în exterior și virtualele „capcane” în acest domeniu; relațiile în echipă cu persoanele din consulate și ambasade, cu partenerii străini, cu românii din diaspora. Au răspuns chestionarului 25 de femei și 75 de bărbați, cu media globală a vârstei de 47 de ani, toți fiind absolvenți de studii superioare; dintre acestea, doar șase persoane erau înscrise sau terminaseră doctoratul, iar 12 persoane beneficiază de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în activitatea diplomatică; „capcanele” în munca diplomatică; nevoia unor inițiative concrete în domeniu; factorii determinanți ai imaginii României în exterior; munca în echipă, dialogul și necesitatea comunicării: în interiorul misiunii (colegi, șefi); cu MAE, Președinția, Guvernul, ONG-urile; cu românii din diaspora; cu reprezentanți diverși din țara în care se desfășoară activități diplomatice. Chiar dacă am urmărit o prezentare preponderent calitativă a opțiunilor și așteptărilor funcționarilor diplomatici, putem să conturăm câteva „chei” generic-necesare în managementul diplomatic, de perspectivă. În consens cu studiile mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]