3,587 matches
-
români, se remarcă și arta folclorică, religioasă (inclusiv renumitele icoane românești pe sticlă). Istoria este expusă În Muzeul de Istorie Națională, instalat, tot În vremea lui Ceaușescu, În fostul Palat al Poștelor (ciudată schimbare de destinație, tipică Însă pentru logica dictatorului). Poate fi discutată ideea În sine a unui unic muzeu de istorie națională, cu alte cuvinte, un singur discurs, o singură interpretare. Nici după 1989 nu se schimbaseră prea multe În alcătuirea lui, renunțându-se doar la partea de după 1918
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
epoca Ceaușescu În genere, vezi Dennis Deletant, Ceaușescu and the Securitate. Coercion and Dissent in Romania. 1965-1989, Londra, 1995; ediție românească: Ceaușescu și Securitatea. Constrângere și disidență În România anilor 1965-1989, București, 1998. Cea mai cunoscută dintre biografiile oficiale ale dictatorului este semnată de Michel Hamelet: Nicolae Ceaușescu, Paris, 1971 și ilustrează perfect modul cum unii occidentali s-au lăsat prinși În mrejele propagandei românești (autorul a fost jurnalist la Le Figaro, un cotidian respectat, și de dreapta pe deasupra!). Altminteri, cu privire la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aflat de la Vera, companioana noastră portugheză. Podul a fost inițial botezat cu numele lui Salazar, conducătorul-forte din epocă al Portugaliei, ca apoi să preia drept nume data de 25 aprilie 1974, atunci când o revoluție democratică îl înlătura de la putere pe dictator). Mai la dreapta de Piața Comerțului, spre vest, în direcția oceanului, știm că trebuie să fie Turnul Belém, simbolul Portugaliei, ridicat în secolul al XV-lea, un sit inclus în patrimoniul UNESCO, și extraordinarul monument sub formă de caravelă al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
flancate de clădiri rectangulare, cu aspect cazon, stalinist, faraonic. Încerc să nu fiu părtinitor în cele ce notez acum, înțelegând că tonul sumbru al acestor însemnări e determinat de predispoziția cu care am intrat în această țară îngenuncheată de un dictator sângeros, dar chiar așa arată capitala lui „Batiko”, cum e alintat președintele de aici. Hotelul Belarus e situat pe o colină, pe malul unui râu, destul de departe de centrul orașului. Vom putea merge în oraș numai cu autobuzele puse la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a uitat pașaportul la hotelul din Minsk, nu ne iese din cap, în timp ce contemplăm peisajul pluvios de afară. Ajunge să te pui în pielea lui, să-ți imaginezi cum e să faci cale întoarsă, din cauza unei neglijențe banale, în târla dictatorului de la Minsk, pentru a-ți recupera pașaportul pe care să ți-l fluture sub nas un nu știu ce ofițer de securitate dornic să te umilească, și cheful de glume îți piere. Interogatorii, dispariții, șicanări, ședințe de tortură psihologică - orice i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prodigioasă carieră politică și financiară. Devenit steril după al doilea roman, s-a „preocupat” de film, o zonă extrem lucrativă și publicitară, unde scrie scenarii false despre „lupta ilegaliștilor”, apoi, când moda politică se schimbă, „mari pânze naționale”, măgulind orgoliul dictatorului. Am insistat asupra acestui nume și asupra acestui caz pentru a sublinia marile merite ale tinerilor mei colegi citați mai sus care au îndrăznit, la început în reviste apoi în cărți subțiri de proză scurtă, să răstoarne acest model oficial
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mult mai eficientă decât sarcasmul sau injuria!”. Recomandarea „de la centru” nu e prea uimitoare când ne amintim că, pe atunci, mai bine de un deceniu, în „post” la București se afla ambasadorul Harry Burns Jr., nu știu dacă „adept al dictatorului”, dar, în orice caz, urmând o politică de menajare a acestuia, spre surpriza crescândă a lui Ivasiuc, care era prieten bun cu el. Fapt notabil e că, atât timp cât Breban era „un favorit al sistemului”, membru supleant c.c., membru în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mult sau mai puțin! -, în speranța de a „mă aduce pe calea cea bună”, să scriu adică „cel puțin” vreo două-trei rânduri în Scânteia, cum o făceau unii distinși scriitori ce, efectiv, nu aveau nevoie de aceasta, să citez numele dictatorului sau să apar alături de ei în antologiile elogioase de ziua „lui”. Sau... să dispar definitiv în spațiul occidental, iar vizele care mi se dădeau de călătorie se explică astfel în primul rând - nu eram singurul dintre personalitățile artistice ce primea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
000 de deținuți politici, iar Ceaușescu 700-800. Idiosincrazia față de Ceaușescu a luat proporții atât de catastrofale încât aproape nimeni - cu excepția câtorva care sunt taxați drept foști oportuniști! - nu mai are calmul analitic de a deosebi părțile pozitive ale conducerii fostului dictator - și ele au existat, cu duiumul, mai ales în prima perioadă a „domniei sale”! - de cele cu adevărat dăunătoare, paranoide! Dar... nu cumva e vorba, în rezistența unor foști lideri de opinie stalinistă, de o revoltă contra faptului că România comunistă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai spuneam, Cioran și alți câțiva, faptul uimitor și de esență strict provincială, sectară, a absenței solidarității emigrației române culturale, din Germania, dar mai ales din Franța, în fața acelei catastrofe naționale care au fost mai ales ultimii zece-cincisprezece ani ai dictatorului. A preocupării capilor emigrației, în acei ani disperați și fierbinți, dacă cutare „a fost sau nu membru de partid, dacă a stat în pușcărie și câți ani”, ba unii domni și doamne aflați acolo, în mândrul Paris, imediat după război
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Mulți dintre cei numiți în acea vară membri c.c. au rămas în aceste „funcții” - de fapt, onorifice, dacă nu erau dublate de o funcție executivă și plătită în zonele respective și specifice - până la moarte sau până la căderea rușinoasă a dictatorului. Nu Nicolae Breban care, la nici doi ani de la „primirea sa în conducerea de partid”, a creat „scandalul de la Paris”, unde-și anunță retragerea din fruntea R. literare și opoziția la „Tezele din Iulie”, ’71, începutul, abia mascat, al unei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în ce privește opoziția mai clară, mai fermă în acei primi ani ai dictaturii personale ceaușiste, când „se mai putea lupta”; iar disprețul pe care unii tineri de azi îl aruncă asupra noastră își are justificarea, poate, atunci, în acei ani când dictatorul, voind, lacom, tot mai multă putere, încă abil și atent la „reacții”, testa, prin „atacuri și reveniri parțiale”, capacitatea noastră de „răspuns”, de coeziune, de „asumare” a democrației și a libertății, chiar și în datele lor insuficiente, însă reale, atunci
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și de o dictatură personală și de familie, cum a îndrăznit-o și a și instalat-o Ceaușescu, spre nenorocirea țării și a sa proprie!... Aveam în această „certitudine” nu numai o anume „legitimitate” pe care, vrând-nevrând, i-o confereau dictatorului tratatele și întâlnirile numeroase cu șefii politicii occidentale, contractele comerciale cu unele țări „imperialiste-reacționare”, cum erau cele cu Șahul Iranului etc., și nu în ultimul rând că țările vecine din nord, aflate sub același regim comunist, porniseră și ele pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
locuitori au fost pur și simplu sufocați, dacă nu sugrumați de acele sute de mii de țărani izgoniți de pe propriile terenuri și atrași în noile obiective, enorme, industriale. Inși destabilizați moral și psihologic, o masă uriașă de manevră pentru „noul dictator”, care nu mai „lucra” cu armele primitive ale lui Dej și compania, teroare directă, pușcării pline și execuții sumare, ci - păstrându-și cumva obrazul de „democrat” în ochii partenerilor săi politici sau industriali din Europa, Asia, și Africa centrală! - acționa
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de „strămutați” din vatra lor țărănească, psihologică, instalați „la bloc” și folosiți la munci de joasă calificare profesională, s-au adăugat în ultimul deceniu ceaușist și cei, destul de numeroși, care dețineau funcții în aparatul administrativ, polițienesc, politic etc., legați de dictator și din pricina penuriei imense de hrană, medicamente și chiar de banale, firești obiecte și materiale necesare oricărei familii. Iar „nostalgia” unora după dictatură - care, probabil, unor comentatori din străinătate, chiar și multor români, li se pare absurdă, dacă nu un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
față de el la modul „firesc”, adică dispreț față de instrucția sa precară, mefiență față de trecutul său de „dur” (fost general de securitate în timpul brutal al colectivizării, șef al culturii, fără nuanțe!Ă, mefiență, neîncredere ca față de orice șef comunist, față de „orice” dictator, instalat cu ajutorul armatei fals de eliberare sovietice și care diriguie cu ajutorul nemijlocit al poliției politice și al armatei ideologizate. Dar... nimeni nu bănuia „boala, paranoia” care urma să-l cuprindă și care avea să târască România, în contrast falagrant cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu atât mai grav cu cât în acel moment Nichita devenise scriitorul cel mai important, mai popular, poate și pentru faptul că, spre deosebire de Preda, de exemplu, nu avea nici o funcție de conducere în aparatul cultural. Acum, la cincisprezece ani de la căderea dictatorului, care, caz rar în istorie, mai ales în cea românească, și-a primit pedeapsa rușinoasă și pe merit, opiniile față de el, de cariera și de „tumultul” social pe care le-a prilejuit sunt încă simplificate, au un iz de partizanat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vor fi din ce în ce mai numeroși, care vor face efortul de a „înțelege”, de a retrăi „momentul” și psihologiile celor ce l-au trăit și creat. Deoarece Ceaușescu nu e o „cauză” prea ușoară pentru istorici, el sare din rama unui simplu dictator, fie el și comunist; nu se pot ignora primii săi ani de guvernare, când România avea o imagine internațională cum nu avusese de cincizeci de ani și cum nu va mai avea, mi-este teamă, încă cincizeci! Așa cum nu vor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de cincizeci de ani și cum nu va mai avea, mi-este teamă, încă cincizeci! Așa cum nu vor putea fi ignorate nici cele aproape două decenii care au urmat, absolut „inexplicabile” pentru generațiile ce vin; atât prin „cotitura radicală” a dictatorului - care, printr-o megalomanie unică în Est, se voia doar pe sine Dictator, în afara partidului și a sistemului susținut de Moscova! -, cât și prin susținerea acestuia, multă vreme, de către statele mari și puternice ale lumii, plus lumea a treia, până la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
încă cincizeci! Așa cum nu vor putea fi ignorate nici cele aproape două decenii care au urmat, absolut „inexplicabile” pentru generațiile ce vin; atât prin „cotitura radicală” a dictatorului - care, printr-o megalomanie unică în Est, se voia doar pe sine Dictator, în afara partidului și a sistemului susținut de Moscova! -, cât și prin susținerea acestuia, multă vreme, de către statele mari și puternice ale lumii, plus lumea a treia, până la căderea Imperiului Sovietic, o „putere-tampon” de care trebuiau să ție seama și rușii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
71 și următori, ca și reacția „noastră” la „ascensiunea” sa ciudată și extrem de dăunătoare, nu numai pentru epocă, vor putea să discearnă, dacă vor voi, unul din elemnetele specificului național. După Carol II și Dej, Ceaușescu a fost al treilea dictator într-o jumătate de secol, și fiecare dintre aceștia a acces la puterea totală în condiții diferite: Carol II, într-un moment de dezbinare politică la vârf și sub presiunea puterii crescânde și brutale a celui de-al treilea Reich
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în „ocupația sovietică” sau în dictatura unui partid monopolist. Trebuie să avem curajul și onestitatea de a ne mărturisi neputința, dezorietarea, lipsa de minimă coeziune, incapacitatea de organizare. (Toate acele „întâlniri prin parcuri” ale unor foști complici, de altfel, ai dictatorului, ca și unele, criptice, „demersuri” ale unor inși, foști aparatcici, ba la Moscova, ba la New-York, sunt din ce în ce mai rizibile!...Ă Cred însă că violența, singulară, a revoluției, uciderea potentatului va fi „un semn” de deșteptare cu adevărat națională, de „maturizare
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu frica de detenție, tortură și moarte, ci frica, mult mai trivială - mai omenească?! - de pierdere a pâinii, a slujbei. Dacă - și din acest punct de vedere! - România, sub stalinism, semăna cu o uriașă pușcărie, sub cel de-al doilea dictator comunist, ea prindea aerul și „reflexele” celor care populează un uriaș lagăr: cu paznici reali și „invizibili”, „locuit” de inși cu creiere „bine spălate”, reduși la necesități elementare, cu cota speranței aproape zero, adâncindu-se într-o apatie generalizată („boală
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care sunt eu, și între două îndemnuri la trezire, cu severe critici la adresa Occidentului invadator pe care-l reprezint (destul de prost, la drept vorbind) în ochii lor. Nu mai credem în voi. Vă ziceți democrați și susțineți în Pakistan un dictator ajuns la putere cu tancurile, dar îi țineți în carantină pe prietenii noștri din Hamas, aleși prin vot universal. Iar voi, francezii, ați făcut același lucru în Algeria. Deformați toate acțiunile noastre, dar în realitate voi sunteți cei care conspirați
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în numele ei, declanșează măceluri. Și asta cu atât mai imperios cu cât cel care dă ordine, Dumnezeu adică, se află pe orbita cea mai înaltă, el fiind deci și mai imperativ decât o lege a istoriei ori decât capriciul unui dictator nebun. Incomparabila altitudine a autorității de referință încinge până la alb, aproape, loial și fără pudori inutile, partea blestemată din noi, cea care implică orice afirmare a identității, și care constă întotdeauna în a afișa la capătul străzii pe care locuim
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]