6,859 matches
-
este înfățișată o scenă dintr-un joc cu mingea, asemănător cu fotbalul contemporan. Un joc asemănător cu jocul de fotbal este cunoscut în China, unde se folosește ca mijloc de pregătire complexă, cu reguli stricte transmise peste generații. Pe vremea dinastiei Han (206 î.Ch. 25 d.Ch.), spun izvoarele chinezești, mingea era lovită cu piciorul într-un joc numit TsuhKuh, în cadrul pregătirii militare (tsuh = a lovi; kuh = minge de piele umplută cu iarbă sau câlți). Partida, care avea loc cu prilejul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pentru viața viitoare un mormânt costisitor, unde sufletul său să poată locui și să primească drept ofrande hrana pentru morți și care să poată adăposti mumia și efigia sa. Unele dintre aceste portre‑ te datând din epoca piramidelor, cea a dinastiei a IV‑a din regatul vechi, se numărau printre cele mai frumoase lucrări ale artei egiptene 91. Trebuie făcută acea referință întâi la analogia dintre cuvânt și imagine, așa cum a fost ea stabilită de apologeții sfintelor icoane în lupta lor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 59 periu, iar timp de cincizeci de ani imperiul a cunoscut o perioadă deosebită din punct de vedere cultural. În acest timp, Augustus a cultivat un stil clasic asemănător cu cel grecesc. Ulterior, succesorii săi din dinastiile Iulia‑Claudia și Flavia (69‑96 d.Cr. ) au extins granițele imperiului încercând să impună un stil care să continue tradiția augustană. A urmat o perioadă de stabilitate politică‑secolul al II‑lea d.Cr. - timp în care Roma a atins apogeul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pentru viața viitoare un mormânt costisitor, unde sufletul său să poată locui și să primească drept ofrande hrana pentru morți și care să poată adăposti mumia și efigia sa. Unele dintre aceste portre‑ te datând din epoca piramidelor, cea a dinastiei a IV‑a din regatul vechi, se numărau printre cele mai frumoase lucrări ale artei egiptene 91. Trebuie făcută acea referință întâi la analogia dintre cuvânt și imagine, așa cum a fost ea stabilită de apologeții sfintelor icoane în lupta lor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 59 periu, iar timp de cincizeci de ani imperiul a cunoscut o perioadă deosebită din punct de vedere cultural. În acest timp, Augustus a cultivat un stil clasic asemănător cu cel grecesc. Ulterior, succesorii săi din dinastiile Iulia‑Claudia și Flavia (69‑96 d.Cr. ) au extins granițele imperiului încercând să impună un stil care să continue tradiția augustană. A urmat o perioadă de stabilitate politică‑secolul al II‑lea d.Cr. - timp în care Roma a atins apogeul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de atracții ce permit practicarea turismului cultural sau de recreere, cu un centru istoric de mare valoare arhitecturală, înclus în Patrimoniul UNESCO din anul 2001. Orașul are o istorie lungă, având numele de Vindobona în timpul Imperiului Roman, fiind apoi reședința dinastiei Habsburgilor, apoi capitala Imperiului Austriac (ulterior Imperiul Austro-Ungar), păstrându-și și azi funcția de capitală a țării. Fondat în anul 500 d.Hr, ca o așezare celtică, orașul a fost parte a Imperiului Roman (sub numele de Vindobona) și în
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
decât cea corespunzătoare noului conținut. Aceasta este "forma cea mai obișnuită de inflație până în secolul al XVII-lea"517 și în același timp "ea era larg răspândită și perenă în toate etapele istorice ale vechii Rome și, practic, sub toate dinastiile creștine medievale"518. Ca și în cazul monedei de hârtie și a inflației monedei de hârtie s-a pus problema legitimității și a corectitudinii acestor metode. Deși empiric, oamenii realizează că această metodă era una prin care erau deposedați de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
aceste bucăți de hârtie mai purtau și denumirea de "monedă a morților". Apoi această monedă a morților se va transforma începând cu secolul al X-lea în "moneda viilor". Astfel, cele mai vechi bilete sunt emise în China la începuturile dinastiei Song, în nord, în 960-1127 d.Hr., iar folosirea lor se va generaliza între secolele XII și XIV585. Că folosința primelor forme de monedă de hârtie are un conținut mistic, este un fapt subliniat și de către Max Weber: "Pâinea falsă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
februarie 1866 trebuie căutate cu mult înainte de momentul alegerii lui Al. I. Cuza ca domn al celor două Principate. Iar consacrarea unui capitol distinct problemei prințului străin nu este deloc întâmplătoare, el având rolul de a demonstra că proiectul unei dinastii străine în fruntea statului român era chiar anterior formulării acestui deziderat de către Partida Națională, în 1857. În felul acesta, putem înțelege de ce Liviu Brătescu nu descrie îndepărtarea lui Alexandru Ioan Cuza ca fiind o mare surpriză ci, dimpotrivă, ca rezultat
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pe care începeau să o aibă destui dintre reprezentanții generației pașoptiste, potrivit căreia stabilitatea politică a Principatelor Române și garanția integrității frontierelor sale depindeau într-o foarte mare măsură de aducerea, în fruntea statului român, a unui reprezentant al unei dinastii europene. Până la punerea în aplicare a acestui proiect aveau să treacă aproape nouă ani dacă luăm în calcul timpul scurs de la discuțiile purtate în cadrul Divanului ad-hoc din Muntenia și Moldova în egală măsură, reflectate apoi în "Dorințele Partidei Naționale". În
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de voință a unei adunări a proprietarilor reuniți la București la 10/ 22 martie 1857. Devenit public nouă zile mai târziu Apelul avea printre semnatari pe Barbu Catargiu, Ion Em. Florescu, Grigore N. Filipescu. Solicitarea unui domn ereditar dintr-o dinastie străină era văzută ca o garanție pentru unirea celor două Principate, și construirea unui regim reprezentativ în care raportul dintre legislativ și guvern trebuia să fie constituit după modelul regimurilor politice parlamentare 57. Și pentru că am vorbit despre sistemul parlamentar
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acuzat că desfășura o politică anarhică făceau parte și Ștefan Golescu, C. Cretzulescu, C.A. Rosetti, I.C. Brătianu 69. Contrastând cu acuzele care i se aduceau, ultimul liberal muntean amintit prezenta, în preajma Adunărilor ad-hoc, ideea aducerii unui prinț dintr-o dinastie străină ca mijloc prin care societatea românească se putea transforma într-una bazată pe ordine și progres 70. Într-un moment în care atitudinea puterilor europene față de mișcarea unionistă devenea foarte importantă, ba chiar am putea spune vitală, Brătianu prefera
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
criză politică existentă, alteori prefigurându-se ca o modalitate de rezolvare a conflictelor interne. Expresie a calculelor realizate de cancelariile puterilor europene la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul veacului al XIX-lea, chestiunea aducerii unui prinț dintr-o dinastie străină pe tronul Principatelor Române avea, la 1866, o anumită tradiție în societatea românească, fiind parte componentă a proiectului politic care prindea contur în 1857, abandonat doar temporar. Dacă ne gândim la controversele provocate de evenimentele din 11 februarie 1866
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
au determinat elita politică românească să solicite, în cadrul memoriilor înaintate marilor puteri de la începutul secolului al XIX-lea, aducerea unui prinț străin ca modalitate de asigurare a stabilității interne și externe. Dorința de a avea un domn ales dintr-o dinastie străină nu va reprezenta în epocă o inovație a mediului politic românesc, exemple găsindu-se și în cazul altor societăți 228. Prima cerere în favoarea unui domn apusean era formulată la 1802, când un grup de boieri, refugiați la Sibiu, încercau
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
programului politic național 230. Unul din proiectele care circulă în această perioadă pleda în favoarea realizării unei confederații alcătuită din Principatele Române și Serbia. În 1816, Capo d'Istria propunea ca noul stat să fie condus de unul din principii din dinastiile apusene sub garanția Rusiei, Austriei, Angliei și Franței. Un proiect asemănător avansa în 1839 Leonte Radu, fără a mai face însă precizări în privința originii domnului european ce urma să se afle în fruntea Confederației concepute de el231. Mobilizarea românilor, în preajma
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
își exprima convingerea că unirea sub un prinț străin era o necesitate pentru societatea românească. Aceeași convingere o împărtășea și R.G. Colquehuon, care consemna, la 19 august 1856, numărul mare al pledoariilor pentru aducerea la tronul Principatelor a reprezentantului unei dinastii străine, dar și numele unui candidat intern cu șanse mari de izbândă: Ion Ghica 241. Tot acum o mare parte a elitei politice românești, deși se afla în exil, desfășura o intensă propagandă în favoarea unirii și a prințului străin. În
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
timpului, obiectul disputei familiilor boierești influente 261. Acuzat chiar în preajma adunărilor ad-hoc de faptul că se evidenția printr-un comportament politic anarhic 262, I.C. Brătianu prelua acum teme din discursul liderilor politici europeni, declarând că aducerea unui prinț dintr-o dinastie străină trebuia să se facă pentru a crea premisele transformării soecietății românești într-una bazată pe ordine și progres, dar și pentru stabilirea unei solidarități între noul stat de la gurile Dunării și marile puteri după modelul celei existente între ele263
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
românii. Chiar dacă planul întocmit de Anastasie Panu fusese respins 266, preluând o solicitare a unuia din membrii săi care declara la 5 ianuarie 1859 că, în pofida hotărârii Convenției, reprezentanții românilor trebuiau să declare din nou dorința de unire sub o dinastie străină 267, Adunarea electivă a Moldovei, întrunită în ianuarie 1859, reafirma ideea unirii Principatelor sub un prinț străin, susținând că aceasta era "dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a națiunii române"268, neuitând să-l facă
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
motiv diplomația austriacă dădea de înțeles că, în condițiile în care guvernul francez susținea menținerea unirii Principatelor și ideea prințului străin la tronul lor, exista disponibilitatea necesară pentru a adopta aceeași poziție, condiționată doar de neapartenența noului monarh la o dinastie ostilă Austriei 326. Respingerea solicitării adresate de guvernul român lui Drouyn de Louys, prin intermediul lui I.C. Brătianu, la 2 martie, ca reprezentanții săi să fie admiși pentru a da lămuririle și explicațiile utile unei bune cunoașteri în privința aspirațiilor românilor era
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
veche cunoștință a emigrației românești. Ea este cea care, în timpul discuțiilor generate de o candidatură agreată de "concertul european", îl sfătuia pe viitorul prim ministru al României să se oprească asupra unui prinț de Hohenzollern datorită relațiilor speciale ale acestei dinastii cu Napoleon. Primit în audiență, a doua zi, trimisul român comunica familiei princiare intenția locotenenței domnești de a supune candidatura celui de-al doilea fiu la tronul României spre aprobare populației românești printr-un plebiscit. Deloc întâmplător era amintită, încă
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
căruia aceștia să răscumpere definitiv tributul către Poartă. Efectul imediat al unei asemenea înțelegeri era renunțarea de către statul otoman la suzeranitatea pe care o exercita asupra românilor, acestora acordându-li-se libertatea de a-și alege un principe dintr-o dinastie europeană 364. Presa rusească sublinia la unison dispariția oricăror obligații ale guvernului țarist față de tratatul semnat la Congresul de la Paris din 1856, datorită, în primul rând, încălcării repetate a acestuia de către români. Afirmând că românii nu mai doresc unirea, ziare
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
despre opoziția concernului european referitor la dorința românilor de a fi conduși de un principe străin 394. Acordul amintit putea să surprindă în condițiile eforturilor întreprinse de Franța pentru a determina diplomații europeni să accepte instalarea unui reprezentant al unei dinastii străine în fruntea statului român. Soluția unui prinț indigen numit pe patru sau cinci ani era acceptată și de guvernul francez, după ce acesta încercase să-i convingă pe diplomații turci, ruși și englezi în special despre contribuția pe care o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Vienei avea să fie încredințată lui Dimitrie Ghica. Primit într-o audiență privată pe 17 iunie de împăratul austriac, trimisul român încerca să-l convingă asupra intențiilor pașnice ale statului nord dunărean, chiar dacă în fruntea sa se afla acum reprezentantul dinastiei de Hohenzollern. Fără a se angaja în mod direct în privința unei susțineri a guvernului român, împăratul, mulțumit de explicațiile primite, își exprima disponibilitatea de a arăta față de români întreaga bunăvoință de care era capabil 433. Fără a ignora importanța unor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
atenți devenea limpede existența, în mediul politic ieșean, a unei grupări favorabile guvernului de la București, alcătuită din Vasile Pogor, Titu Maiorescu, frații Negruzzi și P.P. Carp, în timp ce N. Ionescu, D. Lateș, D. Tacu își exprimau public opoziția față de ideea unei dinastii străine, crezând însă mai departe în viabilitatea proiectului Unirii Principatelor sub un domnitor pământean 478. Unii dintre participanți, precum T. Boldur Lățescu, își exprimau susținerea pentru un prinț străin, neexcluzând însă posibilitatea ca, în cazul în care Conferința de la Paris
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aducea în scurt timp rezultatele scontate. Cu o miză politică evidentă, participarea domnitorului la cununia lui N.R. Rosnovanu, din 14 aprilie 1868, era un gest care contribuia la transformarea liderului separatist de la 1866 într-un susținător al Unirii și al dinastiei 538. Obligat să constate diminuarea curentului separatist, Carol se mulțumea să remarce, la 1 august 1868, într-o scrisoare către tatăl său, faptul că "(...)tendințele separatiste în Moldova au dispărut aproape cu totul, numai o fracție mică din Iași ne
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]