3,821 matches
-
pe frescele mănăstirilor ortodoxe. În aceeași măsură, nu orice viziune politică, artistică sau economică despre lume se poate face ecou al înțelepciunii creștine. Cei care fie adoptă sincretismul, fie mimează indiferența nu reprezintă decât speranța istovită a unor minți fără discernământ. Ambiția utopică de a realiza concordatul între Revelație și oricare ideologie a imanenței face din „Dumnezeul părinților noștri” un Absolut fără identitate - „noaptea în care toate vacile sunt negre”. Arta improvizațieitc "Arta improvizației" O viziune dinamică asupra adevărului, axată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu poate lua decât forma unei inteligențe teologice. Critica teologică nu înseamnă vociferare, dar nu subscrie neapărat erudiției. Apologetica senină are nevoie de cultivarea sensibilității duhovnicești și izvorăște dintr-o minte deprinsă cu tainicele chemări ale Cuvântului lui Dumnezeu. Exercițiul discernământului, prin definiție autocritic, nu înseamnă altceva decât smerita părtășie în adevărul Vieții. Captivitatea în categoriile seculare ale culturii a devenit pentru noi a doua natură. De multe ori, sursa acestei rătăciri este un simplu complex de inferioritate, probat de trista
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
distruge grădina etc. Numim, deci, „ajutătoare” aceste organisme al căror rol este util într-o grădină (ceea ce nu le împiedică, totuși, să fie dăunătoare din alte puncte de vedere). Spre deosebire de insecticidele chimice, care prezintă inconvenientul major de a ataca fără discernământ toate insectele, auxiliarele naturale vizează o anumită pradă. Buburuzele Larvele de buburuză sunt mari amatoare de larve de păduchi și devorează cantități considerabile! Puteți cumpăra larve de buburuze pentru a combate păduchii. Crysopa Larvele de crysopa mănâncă și ele sute
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
sensul de vină psihică inhibantă). Pentru ca să nu se întâmple aceasta, confesorul are nevoie de cunoștințe clare de pastorală și de alte informații din sfera științelor socio-umane. El are nevoie și de anumite calități umane indispensabile, ca de exemplu: „prudență, discreție, discernământ, fermitate temperată de blândețe și bunătate, etc.” Acestea ar întregi capacitatea sa de înțelegere a omului, în speță a penitentului, și l-ar ajuta în îndeplinirea rolului care îi este atribuit. Confesorul trebuie să caute să lumineze viața penitentului și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a-i arăta penitentului că este necesar să persevereze în căutarea înțelegerii mai profunde a vieții sale religioase și morale spre împlinirea voinței divine. În al doilea rând, confesorul poate să îl ajute pe penitent să înțeleagă valoarea unui adevărat discernământ, prin care să poată distinge între ceea ce este bine și ceea ce este rău. El este învățat să se deprindă să evalueze corespunzător calitatea morală a actelor sale și să își formeze în viitor un mod corect de a-și judeca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
manifestă o ignoranță invincibilă și nu se așteaptă nici o utilitate de la o eventuală instrucție, confesorul poate să omită să „instruiască” penitentul. Este util însă ca același confesor să își poate da seama de personalitatea morală a penitentului, intuind, printr-un discernământ, opțiunea sa fundamentală. Discernământul pe care confesorul trebuie să îl facă asupra atitudinii penitentului este important din mai multe motive: pentru a-i putea da anumite sfaturi adecvate, pentru a-i putea da dezlegarea în mod corespunzător și pentru a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și nu se așteaptă nici o utilitate de la o eventuală instrucție, confesorul poate să omită să „instruiască” penitentul. Este util însă ca același confesor să își poate da seama de personalitatea morală a penitentului, intuind, printr-un discernământ, opțiunea sa fundamentală. Discernământul pe care confesorul trebuie să îl facă asupra atitudinii penitentului este important din mai multe motive: pentru a-i putea da anumite sfaturi adecvate, pentru a-i putea da dezlegarea în mod corespunzător și pentru a-i putea propune o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
greșelii Sacramentul reconcilierii are și un aspect judiciar, fapt ce face ca relaționarea și conținutul dialogului dintre confesor și penitent să urmărească acest model, de judecător al greșelii. Întreaga celebrare a sacramentului se împlinește printr-un act de autoritate, de discernământ și de judecată, pentru că „sacramentul penitenței este acea liturgie, care, în forma proclamării, a rugăciunii și a absolvirii, actualizează judecata harului lui Dumnezeu asupra păcătosului căit”. Judecata pe care confesorul o face nu este o judecată arbitrară. Ea vine din partea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorul va fi conștient că el este doar un simplu „slujitor al Duhului”; atât confesorul cât și penitentul „recunosc prin credință că Duhul Sfânt orientează comunicarea spirituală care se instaurează între ei și Biserică”; e) confesorul trebuie să practice un discernământ al spiritului pentru a vedea cu claritate ceea ce Duhul Sfânt spune Bisericii și penitentului; aceasta înseamnă a asculta de ceea ce Dumnezeu inspiră și dorește să comunice Bisericii; f) confesorul este chemat să ofere iubire penitentului, ascultându-l. În transmiterea mesajului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate înainta și ajunge la sfințenia la care este chemat. De aceea, spovada frecventă este recomandată în mod constant de către Biserică și astăzi, fiind considerată un mijloc de progres în viața creștină. Pe de altă parte, este necesar și un discernământ prudent cu privire la frecvența acesteia pentru a nu se încuraja scrupulozitatea penitentului sau dependența acestuia de confesor. Spovada frecventă trebuie promovată doar dacă există conștiința din partea penitentului că participă, prin celebrarea acesteia, la un moment de har. Efectul său medicinal îi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în mod corect într-un proces dialogic cu penitentul. De aceea, uneori, înainte de a i se oferi această facultate, se consideră necesară o anumită examinare a preotului cu privire la cunoașterea doctrinei, a moralei și chiar cu privire la calitățile sale umane: prudența, discreția, discernământul, etc., fapt pentru care este chemat să cultive constant o viață spirituală intensă și curată. Dacă însă nu împlinește aceste condiții, este posibil ca preotul să nu primească facultatea de a asculta mărturisirile. Există însă și excepții, în anumite situații
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care și-o formează „să devină punte și nicidecum obstacol pentru ceilalți în întâlnirea cu Isus Cristos”. În anii de seminar, Biserica îl pregătește pe viitorul preot ca, atunci când va intra în confesional, să poată da dovadă de „prudență, discreție, discernământ, fermitate temperată de blândețe și bunătate”, precum și de maturitate, capacitate de ascultare, relaționare și dialog. Aceste atitudini se dobândesc în timp, prin interes pentru formare. În celebrarea sacramentului reconcilierii, fiecare din ele își are importanța și necesitatea sa, astfel: a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și prudența necesare pentru a-și împlini în mod corect slujirea. Prin dreptul canonic, el este ajutat să cunoască limitele, obligațiile și propriile facultăți la care apelează pentru a formula un dialog cu penitentul. Morala îl ajută în realizarea unui discernământ asupra mărturisirii penitentului, în timp ce dogmatica îi este utilă în vederea păstrării coordonatelor adevăratei învățături pe care o poate transmite penitentului prin dialogul sacramental. Alături de acestea, sunt utile și cunoștințele filozofice, psihologice, sociale și antropologice, nu pentru a face psihoterapie sau psihanaliză
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este util ca „în cadrul pastoralei să se cunoască bine și să se folosească nu numai principiile teologice, ci și descoperirile științelor profane, mai ales ale psihologiei și ale sociologiei”. Dar, în același timp atenționează și afirmă că este necesar un discernământ în acest caz, căci în procesul dialogic trebuie „să fie păstrate cu sfințenie normele educației creștine, completându-le corespunzător cu descoperirile recente ale psihologiei și pedagogiei sănătoase”. Această colaborare cu științele socio-umane este utilă și penitenților, pentru ca „să meargă în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
alte domenii clare ale vieții omului, poate chiar acolo unde sacramentul reconcilierii se vede ineficient. De exemplu, un sentiment psihologic de autoculpabilizare clinică poate fi mai ușor vindecat printr-o ședință de psihoterapie, decât prin celebrarea sacramentului reconcilierii, așa cum un discernământ vocațional este mai bine făcut în cadrul unui colocviu spiritual sau al unei direcțiuni spirituale, decât în cadrul ritualului celebrării reconcilierii sacramentale; g) Este recomandată așezarea sacramentului reconcilierii în legătură cu alte sacramente. În practica actuală a pastoralei Bisericii se dorește o mai strânsă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cel Mare chiar dacă n-ar fi scris nici un rând. Această „educație de calitate, combinație de sfințenie și caracter, această putere a autorității care emana de la el părea a-l ridica deasupra semenilor fără vreun efort propriu, iar sfințenia sa și discernământul intelectual i-au permis să rezolve bine orice sarcină i-a fost încredințată”<footnote Rev. Ernest Simmons, Fathers and Doctors of The Church, The Bruce Publishing Company Milwaukee, 1959, p. 35. footnote>. Sfântul Vasile este preocupat și de o altă
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
contribuit la traducerea în practică a iubirii și milei creștine, trăsături fundamentale ale creștinismului de totdeauna, iar prin predicile sale, s-a străduit să sădească și în inimile creștinilor iubirea milostivă. Cui să facem milostenie? În general, Sfinții Părinți recomandă discernământul atunci când fac referire la persoanele cărora trebuie să li se acorde milostenie, deoarece nu toți cei care cer milostenie o fac pentru nevoia supraviețuirii, iar a milui pe cineva care și-ar putea câștiga prin muncă existența poate deveni o
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
note de Pr. D. Fecioru, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 22, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1989, p. 90. footnote>. Tot în secolul al IV-lea, Sfântul Vasile cel Mare îndemna pe creștini la mai multă prudență și discernământ în ceea ce privește destinația milosteniei lor. Amintind de cei care fac din infirmitățile trupului lor un prilej de neguțătorie, menționează că acordarea de ajutoare acestora poate ajunge prilej de răutate și, în astfel de cazuri, îndeamnă pe creștini la a oferi acestora
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Ion Pop, Univers, București, p. 82 (n. t.). * Umberto Eco, 1991, Lector in fabula, traducere de Marina Spalas, Univers, București, p. 76 (n. t.). * Expresia "moutons de Panurge" (în original) desemnează un grup sau o persoană care urmează orbește, fără discernămînt, o altă persoană sau mulțime (n. r.) * Menționăm că această analiză se aplică formulării în franceză a lui [P2], "On a défini scientifiquement comment un enfant en venait à aimer la lecture" (n. r.). * Titlurile din paranteze reprezintă cărțile apărute în limba
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
eului fără a conduce la refulare), cu atât mai puțin va exista un astfel de raport între sublimare, constând în desexualizarea libidoului, și ascetismul adolescentului, acesta resimțind pulsiunile ca fiind extrem de periculoase, ceea ce duce la combaterea lor globală și fără discernământ. Semnificația pentru patologietc " Semnificația pentru patologie" Tabloul poate părea cam sumbru: „În adolescență, unele momente de cvasinebunie, adică aflate în raport cu anumite angoase de fragmentare, sunt la baza unor acte defensive și repetitive având drept consecință distrugerea: suicidul, desocializarea, automutilarea, ingerarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
din revistele apusene. O atenție constantă a acordat-o problemelor limbii române literare. Era adeptul introducerii alfabetului latin, pleda pentru o limbă „populară”, ferită de barbarisme și excese latinizante. Referirile pe care le face la literatură dovedesc lecturi bogate și discernământ. Preocupat de literatura națională, publică din manuscrisele poetului Alecu Văcărescu, prezentat ca un „Petrarca românesc”. Analizând o poezie a lui Gr. Alexandrescu și alta a lui I. Catina (în articolul Poezie), G. remarcă „figuri frumoase” și „idei delicate” în tratarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
modul în care se realizează perfecționarea caracterelor comportamentale este o problemă cu totul diferită de felul în care acest lucru se realizează în lumea animală, de exemplu ameliorarea (prin împerechere) a raselor de cai, de câini etc. Din cauza admiterii fără discernământ a substituirii caracterelor biologice prin cele psihologice, comportamentale, teoria lui Galton a ajuns să se expună la tendințe interpretative ca aparținând "eugeneticii". Cu alte cuvinte să servească drept argument pentru susținerea unei ideologii reacționare care admitea și susținea intervenția dirijată
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dat-o Florin G. în fața procurorului criminalist (...) Nu este vorba că Florin G. este un monstru cu sânge rece, incapabil să simtă suferința pe care o provoacă oamenilor din jurul său. Studiul psihologiei copiilor arată că o minte imatură nu are discernământ atunci când își alege modelele pe care le urmează. Personajul rău sau cel pozitiv dintr-un film sau un desen animat intră în matricea minții minorului cu foarte mare ușurință. Copilul îl imită la fel de ușor pe Vader, monstrul din „Războiul Stelelor
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și ne vom strădui să îndreptăm cele spuse sau scrise pe dos de către nu puțini istorici, de altfel de o mare autoritate. Iar dacă noi vom fi dobândit o reușită mai fericită, judecata o lăsăm pe seama cititorului celui plin de discernământ. O asemenea pledoarie, plină de bun-simț, condusă de o minte luminată, depune mărturie concludentă asupra instrumentelor de lucru aflate la dispoziția istoricului, nu mai puțin asupra utilajului mental de proveniență europeană, resimțit în discursul său. Ambele aspecte explică interesul apusean
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
traducă în cultura sârbă fundamentele logicii clasice, deducând din aceasta principiul etic al raționalismului. Etica lui Dositej se ratașează aceleia a epocii Luminilor, adaptată fiind gradului de dezvoltare și de înțelegere al poporului sârb. Frecventând cu pasiune și spirit de discernământ cărțile de primă importanță ale lui Wolf, Hobbes, Locke, ale moraliștilor populari englezi, J. Addison, R. Steele, W. Knox, el include în învățătura sa determinantele subiective și obiective ale moralității. Prin urmare, să-i dăm dreptate lui Andrija B. Stojković
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]