11,935 matches
-
apoi, cine știe ce a mai gândit și nu știam. Eu îl crezusem Făt-Frumos de pe calul alb și înaripat, dar ce defect de vedere avusesem, căci se dovedise a fi făt-frumos de pe mârțoagă, o gloabă care nu mâncase jăratec în viața ei. Disputa legată de rochia de mireasă ar fi putut continua altfel, s-ar fi putut chiar atenua divergențele dintre opiniile noastre, iar în alte condiții, poate mi-aș fi schimbat punctul de vedere în fața unor argumente emoționale sau logice. Probabil că
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
astfel poate ” Să-și desfacă primăvaram / Din cleștele ei siberian / Cornițele fragede de lumină”..., ne spune același autor. Iubirea , acest sentiment superior, înălțător, este cea care conferă vieții un sens, o chemare spre visare, spre frumos. Este spațiul unor aprige dispute între sufletele ce-și împărtășesc o taină, o emoție interioară. De multe ori, ” pe treptele durerii” o găsești împovărată de tristețe și lacrimi. Adesea, te întrebi: cum e posibil ”să-și piardă din menire și avânt”? Mai bine ”să aducă
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
situează în afară de orice constrângeri, pentru a avea o impresie de ansamblu. Or, cred că s-a putut vedea din toată opera mea filosofică de până acum că felul meu de a gândi este profund românesc“ (ibidem, p. 8). Despre o dispută cu finalități constructive Părintele Profesor Dumitru Stăniloae realizează un amplu comentariu apologetic, ca reacție la afirmațiile făcute de filosoful Lucian Blaga în lucrarea „Religie și spirit“. Disputa a fost absorbită cu interes de publicațiile timpului, fiind tipărită în mai multe
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
felul meu de a gândi este profund românesc“ (ibidem, p. 8). Despre o dispută cu finalități constructive Părintele Profesor Dumitru Stăniloae realizează un amplu comentariu apologetic, ca reacție la afirmațiile făcute de filosoful Lucian Blaga în lucrarea „Religie și spirit“. Disputa a fost absorbită cu interes de publicațiile timpului, fiind tipărită în mai multe ediții. „În această dispută au fost puși în față doi dintre cei mai mari gânditori ai noștri: Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - unul dintre cei mai mari teologi
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Părintele Profesor Dumitru Stăniloae realizează un amplu comentariu apologetic, ca reacție la afirmațiile făcute de filosoful Lucian Blaga în lucrarea „Religie și spirit“. Disputa a fost absorbită cu interes de publicațiile timpului, fiind tipărită în mai multe ediții. „În această dispută au fost puși în față doi dintre cei mai mari gânditori ai noștri: Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - unul dintre cei mai mari teologi români - și Lucian Blaga - unul dintre cei mai mari filosofi români. Felul în care au fost percepuți
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
Dumitru Stăniloae - unul dintre cei mai mari teologi români - și Lucian Blaga - unul dintre cei mai mari filosofi români. Felul în care au fost percepuți cei doi de către contemporani îi recomanda ca fiind printre cele mai autorizate voci într-o dispută de idei ce s-a dovedit a fi mai mult creatoare decât dăunătoare.“ Momentul acestei dezbateri a fost prefațat de un context mai vechi, nume sonore ale culturii și teologiei românești reacționând la ideile promovate de Lucian Blaga. Între aceștia
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
referință dialogul cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Reacția filosofului față de cele însemnate în lucrarea sus-amintită („Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie“) s-a concretizat într-un pamflet, „De la cazul Grama la tipul Grama“. Analizând la rândul său această dispută într-una din prelegerile sale, marele nostru apologet, profesorul Ioan Gh. Savin, emite un semnal de alarmă cu privire la pericolul disocierii sentimentului religios de cultura poporului român. „Cultura reprezintă doar sufletul unei națiuni, și acest suflet nu se poate nici înlătura
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
are o morală. Prin acest material sunt condamnați cei care trec nepăsători pe lângă exemplele de muncă și răbdare din zilele noatre. Acești nepăsători care iubesc lucrurile inutile ale vieții „Pe un canal de televiziune era Nicolae Guță, pe altul o dispută ca între Lenuța și Veta la piață, pe un alt canal de televiziune se difuza o știre despre Andreea Tonciu care și-a făcut operație estetică de micșorare a nasului.“ vor constata la finalul vieții ca au trăit degeaba. Fermecați
CUGETĂRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377757_a_379086]
-
despre țărănime garanție de bază a valorilor națiunii se perpetuează. Astăzi, cuvîntul "țărănesc" reia temele romantismului de la 1850. Această cultură care pretinde o organicitate armonioasă este refuzată de către partizanii deschiderii, ai modernității și ai sincronismului dezvoltării României în raport cu Europa occidentală. Disputa este veche și are loc între occidentaliști, care își propun asumarea aventurii timpului, și adepții specificului național, care neagă această amprentă a unui timp străin romanității. Disputa aceasta s-a născut odată cu marile fresce ale romantismului, a continuat și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de către partizanii deschiderii, ai modernității și ai sincronismului dezvoltării României în raport cu Europa occidentală. Disputa este veche și are loc între occidentaliști, care își propun asumarea aventurii timpului, și adepții specificului național, care neagă această amprentă a unui timp străin romanității. Disputa aceasta s-a născut odată cu marile fresce ale romantismului, a continuat și a fost reluată fără încetare de atunci. Fiecare moment inaugural începe cu un conflict identitar: acesta se afirmă pentru prima dată după unirea din 1859, revine în prim-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trace amestecat cu cuvinte sarmate". A doua carte a istoricului include o perioadă lungă, care pornește de la epoca lui Traian și merge pînă la sosirea bulgarilor în 678. Această cronologie este semnificativă pentru că omite o dată care se află la originea disputei privind continuitatea sau absența populării Daciei de către autohtonii romanizați după plecarea, în 270, a romanilor, aflați sub comanda împăratului Aurelian. În 270, împăratul Aurelian, găsind că o mare parte a Daciei se afla în mîinile barbarilor scrie tranșant Kogălniceanu hotărî
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru civilizația romană". Două secole de istorie și de punere în scenă a naționalității și a drepturilor națiunii, două secole de dezbateri științifice pe baza izvoarelor scrise, a cercetărilor arheologice și a argumentelor lingvistice n-au oferit soluția științifică a disputei. Știința este neputincioasă în fața ideologiei naționaliste bazată pe dreptul istoric. Miile de pagini nu sînt suficiente pentru a da socoteală de argumentele avansate în sprijinul uneia sau alteia dintre cele două teze. Pe de o parte, conform tezei românilor, proba
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
central reprezentării națiunii române. Contestarea se referă la un spațiu și la dreptul la acest spațiu. Criza ideologică și cercetările istoricilor în acest sens sînt reluate în secolul al XlX-lea, atunci cînd mișcarea națională românească se afirmă în Transilvania. Disputa cunoaște o nouă amploare între cele două războaie, prin apariția, în 1937, a volumului istoricului Brătianu, O enigmă și un miracol istoric: poporul român. Acest text este reeditat în 1988 la București, studiile autorului servind atunci ideologiei oficiale. Naționalismul ideologiei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și susținută printr-o viziune a etnogenezei românilor, vine în opoziție cu școala așa-zisă de lingvistică balcanică, reprezentată de lucrarea lui Sandfeld, Lingvistica balcanică, probleme și rezultate (1930), care subliniază rolul substratului comun în formarea limbilor albaneză și română. Disputa lingvistică a atins apogeul atunci cînd ideologii unguri și români s-au îndîrjit. Problematica pune în lumină legătura între o limbă și spațiul său de origine. Or, valorizarea substratului balcanic mută limba română din leagănul său dac, în momentul în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și în administrația locală. Punerea aceasta în gardă se bazează pe voința de a face, în fapt, respectată egalitatea drepturilor, insistîndu-se pe practicarea dreptului, fără trimitere la dreptul istoric. Dimpotrivă, Barițiu ține să explice: "Declarăm în fața Europei că abandonăm vanele dispute istorice în privința vechimii popoarelor sau a numelui istoric al cutărei sau cutărei porțiuni de comitat, saxon sau domeniu regal [...] care nu fac altceva decît să alimenteze istoria, dar nu fac un serviciu politicii și încă mai puțin justiției". Programul revoluționarilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dintre Prut și Nistru, 1812-1918, Iași, 1925. Ciobanu, Ștefan, Basarabia / Monografie, Chișinău, 1926; Cultura românească în Basarabia sub stăpînirea rusească, Chișinău, 1923; Constituția din 1923 în dezbaterea contemporanilor, București, Editura Humanitas, 1990. Dima, Nicolae, Bessarabia and Bukovina, the soviet-romanian territorial dispute, New York, Boulder, East European Monographs, Columbia University Press, 1982. Duca, I.G., Memorii, I, București, Editura Expres, 1992; Memorii, II, Timișoara, Editura Helicon, 1993. Durandin, Catherine, "La Roumanie et ses avocats au Congrès de la Paix (1919), esquisse d'analyse d'une
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
seculari, cu atât mai buni cu cât nu-l supără întru nimic, ar râde de comedia aceasta a vieții omenești, de lupta acestor ființi efemere, care-și despută însemnătatea într-o picătură de timp, precum miile de infuzorii [î]și dispută existența de câteva secunde într-o picătură de apă. Când statul e puternic organizat, întemeiat pe însuși natura poporului și a societății, pe un obicei al pământului trecut în sucul și sângele locuitorilor, în datinele și apucăturile lor, ambițiile indivizilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
maniera lor de-a vedea sânt o crimă în contra țării. Cine, după falimentul deplin al politicei lor interne și esterne, sau nu vede, sau se preface a nu vedea rezultatele e mărginit sau de rea-credință. Cu cel mărginit nu există dispută, pentru că nu e-n stare a te pricepe; cu cel de rea-credință asemenea nu e dispută, pentru că nu voiește să te priceapă: stat pro ratione voluntas. "Romînul" deci ar face bine să-și păstreze lecțiile de urbanitate pentru sine, când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor interne și esterne, sau nu vede, sau se preface a nu vedea rezultatele e mărginit sau de rea-credință. Cu cel mărginit nu există dispută, pentru că nu e-n stare a te pricepe; cu cel de rea-credință asemenea nu e dispută, pentru că nu voiește să te priceapă: stat pro ratione voluntas. "Romînul" deci ar face bine să-și păstreze lecțiile de urbanitate pentru sine, când va fi în opoziție, căci va avea mare nevoie de ele, mai ales când binemeritatul Orășanu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pătrunde de situațiuni, simțiminte și idei esotice? Se înțelege de la sine că atunci piesa, prin firea ei destul de străină de noi, ni se va înstrăina și mai mult prin un joc silit ori falș. În adevăr, sânt scene întregi de dispute filozofice între Daniel, Fargis, Bidache, Lea Henderson, cari s-au esecutat cu prea multă comoditate și o liniște, cum nu s-ar putea crede din partea unor persoane convinse și pasionate până la esces de ceea ce spun. Acele scene au lăsat pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și în pământ ne vom întoarce. (Facerea, Cap. 3, 3,19). În termeni heideggerieni opera de artă "pro-pune pământul" și "expune o lume", iar rolul predominant, în accepțiunea filosofului, trebuie să-i revină operei: "în simultana susținere și tăgăduire" a disputei.41 M. Eminescu gândea de timpuriu la această dispută-ruptură: "e oarecum conștiința adevărului trist și sceptic ... [...] ... e ruptura dintre lumea bulgărului și lumea ideii." (Scrisoare către I. Negruzzi). Ceea ce pare să releve opera de artă pentru poet și filosof este
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aflate în conflict timp și spațiu pentru a fi ascultate și îndrumate spre o negociere eficientă; • Conflictele nerezolvate se rezolvă prin mediere; Acordurile la care se ajunge prin mediere sunt durabile, deoarece ele au fost elaborate de părțile aflate în dispută; 16 • Elevii capătă deprinderi, abilități pe care le pot utiliza ei înșiși în rezolvarea conflictelor proprii. b) Pentru elevii mediatori: • Elevii mediatori dovedesc o creștere a stimei față de sine, a încrederii în ei, a echilibrului în relațiile cu colegii; Procesul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
mediatori: • Elevii mediatori dovedesc o creștere a stimei față de sine, a încrederii în ei, a echilibrului în relațiile cu colegii; Procesul de mediere oferă o oportunitate pozitivă de pregătire a elevilor în problematica conducerii, înlăturând căile negative de rezolvare a disputelor. c) Pentru școli: Desfășurarea pe termen lung a procesului de mediere va aduce o schimbare pozitivă în mediul școlar: diminuarea conflictelor școlare; • Conflictele școlare rezolvate de către elevii mediatori nu impun măsuri disciplinare, înlătură resentimentele și înlătură nașterea altor conflicte. 4
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Fiecărei persoane implicate i se dă ocazia să-și expună pe larg părerea; o Enumerați și descrieți pașii ce trebuie parcurși pentru rezolvarea conflictului; o Înțelegerea și aplicarea regulii: persoanele implicate, și nu mediatorul, rezolvă problema; o Persoanele aflate în dispută nu trebuie să ajungă neapărat la un acord; o Mediatorul trebuie să aibă o poziție neutră; o Mediatorul va empatiza și înțelege ambele părți, constituind o punte de legătură pentru înțelegere reciprocă; o Mediatorul va ajuta părțile implicate să lucreze
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
dacă înțeleg acest tip de proces, și de ce. 20 Asigurați-vă dacă persoanele implicate: doresc găsirea unei soluții; pot vorbi în nume propriu; manifestă dorința de negociere și de lucru împreună. 3. Sugerați-le și cereți-le părților aflate în dispută să fie de acord ca: o fiecare să-și dea silința să rezolve conflictul; o fiecare să se abțină a aduce jigniri/ insulte la adresa celuilalt; o fiecare să se abțină de a face gesturi de dezacord, în timp ce vorbește cealaltă persoană
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]