10,318 matches
-
definiție dezideratele pe care le urmărește I.A. Inteligența creatoare, care constituie subiectul nostru, reprezintă rezultatul prin excelență a unor deprinderi dobândite de a sintetiza din elemente cunoscute, noi ansambluri cu funcții superioare, de a face disocieri, extrapolări, generalizări, experiența dobândită nu numai prin activități pur intelectuale, ci in special prin acțiunea directă tehnologică, de realizare - experimentare - optimizare a obiectului muncii. Joy Paul Guilford 28 (1897-1987) a identificat șase factori ai creativității: fluiditatea gândirii, flexibilitatea acesteia, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea față de probleme
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
definiție dezideratele pe care le urmărește I.A. Inteligența creatoare, care constituie subiectul nostru, reprezintă rezultatul prin excelență a unor deprinderi dobândite de a sintetiza din elemente cunoscute, noi ansambluri cu funcții superioare, de a face disocieri, extrapolări, generalizări, experiența dobândită nu numai prin activități pur intelectuale, ci in special prin acțiunea directă tehnologică, de realizare - experimentare - optimizare a obiectului muncii. Joy Paul Guilford 28 (1897-1987) a identificat șase factori ai creativității: fluiditatea gândirii, flexibilitatea acesteia, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea față de probleme
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inventării de probleme și de situații problemă; gândirea, În calitate de produs de cunoaștere logică, proiectată multifazic, pe baza unității informațional - operaționale, realizabilă În sens convergent, divergent; imaginația În calitate de proces de cunoaștere logică, specializat În (re)producerea noului prin (re)combinarea informațiilor dobândite anterior, aptitudinile speciale, În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, regulatori În anumite domenii de activitate; atitudinile (afective, motivaționale, caracteriale), În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, autoreglatori În orice domeniu de activitate. Privite din perspectiva funcționalității lor creative, toate elementele sistemului psihic uman
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inventării de probleme și de situații problemă; gândirea, În calitate de produs de cunoaștere logică, proiectată multifazic, pe baza unității informațional - operaționale, realizabilă În sens convergent, divergent; imaginația În calitate de proces de cunoaștere logică, specializat În (re)producerea noului prin (re)combinarea informațiilor dobândite anterior, aptitudinile speciale, În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, regulatori În anumite domenii de activitate; atitudinile (afective, motivaționale, caracteriale), În calitate de „vectori” ai acțiunii eficiente, autoreglatori În orice domeniu de activitate. Privite din perspectiva funcționalității lor creative, toate elementele sistemului psihic uman
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În comun sublinierea faptului că motivația reprezintă un ansamblu de forțe, energii interne și externe care inițiază și dirijează comportamentul uman spre un anumit scop. Aceste forțe și energii Însumează totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștiente sau inconștiente, simple nevoi fiziologice sau idealuri abstracte. Așa cum s-a specificat, motivația este generată de doua tipuri de factori motivaționali, manifestându-se ca motivație intrinseca și motivație extrinsecă. Factorii motivaționali intrinseci sunt acele forțe interne ce conduc spre
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În comun sublinierea faptului că motivația reprezintă un ansamblu de forțe, energii interne și externe care inițiază și dirijează comportamentul uman spre un anumit scop. Aceste forțe și energii Însumează totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt Înnăscute sau dobândite, conștiente sau inconștiente, simple nevoi fiziologice sau idealuri abstracte. Așa cum s-a specificat, motivația este generată de doua tipuri de factori motivaționali, manifestându-se ca motivație intrinseca și motivație extrinsecă. Factorii motivaționali intrinseci sunt acele forțe interne ce conduc spre
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
uman constă În acele abilități ale indivizilor, care sunt caracteristice acestora și rămân aceleași În orice mediu social, putând fi valorificate pe piața muncii În schimbul unor resurse economice de orice tip. Practic, capitalul uman este format din capital educațional (abilități dobândite de indivizi În procesul de instruire școlară, dar și În afara acestuia) și capital biologic (abilități fizice ale indivizilor, sintetizate cel mai adesea prin starea de sănătate.). Educația reprezintă În fapt esența capitalului intelectual, importanța ei fiind superioară componentelor asociate stării
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
uman constă În acele abilități ale indivizilor, care sunt caracteristice acestora și rămân aceleași În orice mediu social, putând fi valorificate pe piața muncii În schimbul unor resurse economice de orice tip. Practic, capitalul uman este format din capital educațional (abilități dobândite de indivizi În procesul de instruire școlară, dar și În afara acestuia) și capital biologic (abilități fizice ale indivizilor, sintetizate cel mai adesea prin starea de sănătate.). Educația reprezintă În fapt esența capitalului intelectual, importanța ei fiind superioară componentelor asociate stării
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
complicații ale sistemului nervos central: meningite, encefalite, encefalomielite, nevrite etc. Dintre infecțiile cronice, tuberculoza poate produce meningita T.B.C., tuberculomul cerebral, osteomielita T.B.C. (morbul Pott). Sifilisul afectează sistemul nervos central producând meningite luetice, luesul meningo-vascular, tabesul etc. De asemenea, sindromul imunodeficienței dobândite poate avea repercusiuni asupra sistemului nervos central prin apariția encefalitei virale HIV, sau prin favorizarea dezvoltării unor maladii specifice: toxoplasmoză, limfoame primare ale sistemului nervos central, leucoencefalopatia multifocală progresivă etc. [2,4]. La adult, consumul de substanțe neurotoxice: alcool, tutun
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
comunicării dintre oameni și mai puțin în sensul elucidării adevărului”. Limbajul reprezintă modul în care limba este asimilată, se integrează și funcționează la nivel individual. El este subordonat activității de comunicare, comportamentului semiotic. Funcția semiotică exprimă capacitatea parțial înnăscută, parțial dobândită a omului de a folosi semne ca înlocuitori ai obiectelor. între limbă și limbaj se poate face diferențierea prin diverse criterii: istoric, ontogenetic, instrumental- funcțional. Din punct de vedere istoric, limbajul precedă limba. Aceasta se constituie pe baza dezvoltării aparatului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și fr. exercise) înseamnă acțiune fizică sau intelectuală, făcută sistematic și repetat, în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau îndemânări. „Exercițiul este modalitatea de efectuare repetată a acțiunilor de învățare teoretică și practică în vederea fixării și consolidării cunoștințelor dobândite și a formării și dezvoltării priceperilor și deprinderilor intelectuale și aplicative.” Prin acțiuni repetare se formează stereotipurile dinamice, automatismele de acționare, algoritmii de cunoaștere, studiu și aplicare, obiectivați în priceperi și deprinderi, în unele situații în obișnuințe, care asigură temeinicia
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Elevul trebuie să aibă o atitudine conștientă față de scopul urmărit de exercițiu și să înțeleagă bine modelul acțiunii de învățat. După I. Bontaș, efectuarea conștientă presupune înțelegerea fundamentelor teoretice și aplicative ale acțiunilor repetate. Respectarea acestei cerințe asigură funcționalitatea cunoștințelor dobândite și în situația schimbării variantelor de acțiune. Stereotipurile dinamice (acțiunile automatizate) nu vor deveni simple tehnici de execuție iar elevul nu va acționa mecanic. Nerespectarea cestei condiții duce la desfășurărea la întâmplare a exersării, rezultatele fiind expuse hazardului. - Aplicarea să
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
control; - reluarea regulii aplicate, repetarea într-o anumită succesiune deoarece „numai repetată de multe ori în practică, o acțiune capătă caracterele deprinderii”; - evitarea monotoniei și stimularea interesului și inițiativei elevilor; existența unor condiții variate de desfășurarea exercițiului asigură suplețea deprinderii dobândite; - asigurarea alternanței tipurilor de exerciții, chiar în decursul aceleiași lecții și integrarea acțiunilor simple în acțiuni tot mai complexe; - corelarea limbii cu gândirea; evitarea izolării arbitrare a studiului mijloacelor lingvistice de conținutul exprimat prin acestea; „Se tinde la îmbogățirea bagajului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
utilizate de la 3,4% [3] la 14,5% [4], pot fi unice sau multiple, cu dimensiuni variabile, în general sub 20 mm (congenitale). Mai rar dimensiunile pot ajunge la mai mulți centimetri, ducând până la înlocuirea unui lob hepatic în totalitate (dobândite, parazitare). Se pot asocia cu chiste renale, situație în care afecțiunea are o transmisie ereditară, autosomal dominantă (boala von Hippel Lindau). Conținutul este transsonic sugerând compoziția lichidiană (fig. 75). Prezența unor membrane, sediment abundent sau chiste în interior este sugestivă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
unei aserțiuni explicite: nu se spune că "proiectul lui T. Waigel este o scamatorie", dar respectiva propoziție este prezentată ca de la sine înțeleasă. Intrăm aici în domeniul presupunerilor unui enunț, adică a propozițiilor implicite pe care acesta le consideră ca dobîndite și pe care se sprijină. Presupunerile se opun afirmațiilor, adică propozițiilor care sînt asertate în mod explicit în text. În enunțul: Secretul bucuriei lor de a trăi este prevederea. două propoziții sînt presupuse: "se bucură de viață" și "bucuria lor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
există o legătură de tipul cauză-efect" (Drăgan, J., 1994, p. 179). Toxicomanii care își administrează drogul prin injectare se expun la contaminarea cu numeroase maladii (hepatită B), intoxicații cu substanțe folosite pentru diluarea heroinei, ori riscă să contacteze sindromul imunodeficienței dobândit (HIV). S-a constatat că la 100 de victime a SIDA, 10-15 persoane au fost sau sunt toxicomane. Într-un studiu realizat în 1994, s-a constatat că 41% din cazurile SIDA înregistrate în statele Uniunii Europene sunt legate de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care grupurile investite cu autoritate (în a eticheta devianța), le conferă acestor acte. Teoria învățării sociale a agresiunii a fost propusă de A. Bandura și aduce în atenție faptul că o mare parte din comportament, inclusiv agresiunea, se învață. Devianța dobândită - teoria asocierilor distinctive. (Ogien, A., 2002, p.100 apud Sutherland, E.H., 1949) argumentează că, în general, comportamentul deviant se formează în grupurile primare, în special în cadrul grupurilor de aceeași vârstă. El consideră că activitățile delictuale sunt învățate în aceeași manieră
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ne pune la îndemână o doctrină amplă și limpede, în care fenomenul contemplației apare ierarhizat cu precizie și după natura lui și după gradul de împlinire. După natura lor, avem două feluri de contemplații: contemplația naturală, care e activă și dobândită; și contemplația supranaturală, care e pasivă și dăruită. în contemplația naturală, distingem o contemplație sensibilă, o contemplație imaginativă și o contemplație intelectuală”.(Joscph Marechal: Etudes sur la psychologie des Mystiques, v.I, p.209-212 ) După obiectul contemplat și după timbrul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Aceasta presupune respectarea următoarelor principii: al precocității intervenției, al intensității antrenamentului, cel al implicării părinților și al integrării copilului în mediul adecvat vârstei, al individualizării programului terapeutic și al implicării echipei interdisciplinare, al predictibilității și continuității, al exploatării abilităților specifice dobândite și utilizării indiciilor vizuali, precum și al abordării funcționale a tulburărilor de comportament, al evidențierii tulburărilor senzoriale și al dezvoltării abilităților necesare vieții cotidiene. 3.4.1. Principiul intervenției precoce Există cercetări științifice clare care susțin teoria intervenției precoce. Astfel Fenske
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre competență, fără a vorbi despre aptitudine. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială, o sinteză de factori înnăscuți și dobândiți care depinde de gradul de implicare al individului în activitatea didactică. Ea este determinată de specificul activității didactice, de obiective, de cerințele, de condițiile de desfășurare și de acțiunile care intră în componența ei. Potrivit autorilor manualului de „Psihologie”, ediția
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
capabile să optimizeze actul educațional” (S. Marcus și colab., 1999, p. 12). Spre deosebire de aptitudine, competența are o sferă de cuprindere mai mare. Ea pune în evidență integral și în orice moment aptitudinile, trăsăturile de personalitate și cunoștințele acumulate, precum și strategiile dobândite și universul cultural format. Nu se poate vorbi despre competență în absența aptitudinilor. M. Călin consideră că, în cazul profesorului, competența este condiționată de informație, care acționează asupra performanței și a stilului de muncă (M. Călin, 1996, p. 48). În ceea ce privește
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
un construct unic a percepției de sine și a percepției expectanțelor celorlalți față de propria persoană” (A. Baban, 2001). Identitatea se constituie progresiv pe măsura organizării și structurării informațiilor despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale personalității, abilitățile și competențele personale (cunoștințe, deprinderi, aptitudini, talente), rolurile și statutele sociale, vocaționale și de gender adoptate de individ la un moment dat, modalitățile de interacțiune, de comunicare și de rezolvare a conflictelor, de autoreglare a comportamentului, modalitățile
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
nu reprezintă trăsături durabile ale personalității, ci secvențe de scurtă durată în cadrul statutului curent al unei persoane, fiind posibil ca un individ să aibă un anumit statut într- un domeniu al vieții și un altul în alt domeniu. a) identitatea dobândită este caracteristică adolescenților au trecut deja printr-o criză de identitate și care în urma unei analize personale și-au asumat anumite credințe, principii și valori, s-au decis asupra unei ocupații, înlăturându-le pe cele considerate nepotrivite propriei identități. Odată
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
sensibili, receptivi și principiali sau dimpotrivă anxioși, ezitanți și autojustificativi (Scarr, Weinberg și Levine, 1986). Pornind de la constatarea sentimentului expresivității personale ca dimensiune definitorie a statutelor identitare, Waterman (1990) diferențiază șapte tipuri de statute identitare semnificative pentru adolescenți: 1. identitate dobândită expresivă când adolescentul după explorări active se angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri pe care le-a experimentat ca fiind compatibile cu aptitudinile și posibilitățile proprii; 2. identitate dobândită neexpresivă când adolescentul după explorări active se
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
statute identitare semnificative pentru adolescenți: 1. identitate dobândită expresivă când adolescentul după explorări active se angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri pe care le-a experimentat ca fiind compatibile cu aptitudinile și posibilitățile proprii; 2. identitate dobândită neexpresivă când adolescentul după explorări active se angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri care sunt însă incompatibile cu aptitudinile și posibilitățile proprii; 3. identitate amânată expresivă când adolescentul caută o rezolvare expresivă a crizei identitare; 4
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]