KorAP: Find »[drukola/base=dominație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...104 105 106 ...262 >

6,536 matches

Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589

care aveau ca rezultat diluarea angajamentelor intenaționaliste ale marxismului clasic (Warren 1980; Nairn 1981). De importanță capitală aici este faptul că marxismul este o doctrină occidentală care își are rădăcinile în Iluminismul european. Cosmopolitismul marxist s-a dezvoltat în epoca dominației europene în era colonială căreia marxismul îi purta o mare admirație într-un moment în care era rezonabil să presupui că lumea non-europeană avea să devină mai asemănătoare cu Occidentul, în cele mai multe privințe. Ascensiunea "marxismului Lumii a Treia" în anii

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
viziunea sa asupra viitorului presupunea că spațiul non-european ar urma să devină, și ar trebui să devină, identic cu spațiul occidental modern. Problema este atunci dacă nu cumva proiectul său de emancipare a fost întotdeauna, de fapt, un proiect de dominație și asimilare. Soarta schimbătoare a marxismului în Relațiile Internaționale Să recapitulăm: abordările marxiste privind relațiile internaționale au reflectat procesele care au condus la unificarea economică și socială a rasei umane și au scos în evidență rolul jucat de capitalismul modern

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
trăim nu doar într-un stat, ci într-un sistem de state" (citat în Halliday 1999: 312) și, departe de a transforma sistemul internațional, marxismul a fost, el însuși, supus transformării de către sistem, contribuind la perpetuarea lui. Sistemul sovietic de dominație asupra Europei de Est a dat naștere aspirațiilor naționaliste de autodeterminare care s-au concretizat în cele mai multe cazuri. Invadarea Cambodgiei de către Vietnam, precum și războiul dintre China și Vietnam, au fost de asemenea citate ca probe în sprijinul afirmației realiste că

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
critică sau de emancipare. Marx a scris despre originea și dezvoltarea capitalismului modern, dar nu ca un scop în sine: el era interesat cu precădere de forțele sociale care urmau să antreneze prăbușirea sa, având ca rezultat eliberarea umanității de sub dominație și exploatare. Abordările neo-gramsciene funcționează în același sens, axându-se pe rolul forțelor politice contrare hegemoniei în ordinea globală adică, pe diversele grupuri care se opun unui sistem mondial care generează, între altele, inegalități majore la nivel global și cauzează

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
tare să respingă marxismul numai din cauza reducționismului și utopismului său economic. Ceea ce lipsea din discursul lor era recunoașterea faptului că marxismul nu este numai o sociologie a ceea ce se găsește "în realitate"; este o prezentare politică conștientă a formelor de dominație și a forțelor care lucrează împotriva lor. Unul dintre principalele rezultate ale unui angajament întârziat cu marxismul este că astfel de considerații sunt acum mult mai importante în teoria relațiilor internaționale. Însă investigația politică de inspirație marxistă constituie numai o

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
etnice, religioase și de gen. Autori postmoderniști și feminiști au dezvoltat forme noi ale teoriei sociale critice care datorează foarte puțin marxismului, iar mulți resping ideea emancipării universale pe motivul că toate proiectele cosmopolite conțin sâmburii unor noi forme de dominație. Ei aduc în sprijinul lor exemplul marxismului, odată instalat la putere. Au avut loc eforturi de reconstruire a materialismului istoric și de import de idei care se înscriu în alte tradiții, după cum o relevă dezvoltarea gândirii lui Habermas. O întrebare

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
1940 că problemele marxismului erau produsul eșecurilor Iluminismului european. Ei susțineau că Marx și Engels împărtășesc viziunea iluministă conform căreia sporirea cunoștințelor științifice și tehnologice conduce la o mai mare libertate umană; de fapt, aceasta conducea la noi forme de dominație birocratică. În anii 1970, scriitorul postmodernist Jean-François Lyotard (1984) spunea și el că, de fapt, credința că istoria umană era o călătorie de la dominație și superstiție către libertate și iluminare nu lua în calcul partea întunecată a raționalității de tip

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
tehnologice conduce la o mai mare libertate umană; de fapt, aceasta conducea la noi forme de dominație birocratică. În anii 1970, scriitorul postmodernist Jean-François Lyotard (1984) spunea și el că, de fapt, credința că istoria umană era o călătorie de la dominație și superstiție către libertate și iluminare nu lua în calcul partea întunecată a raționalității de tip occidental și a progresului științific. Într-o mare măsură, aceste argumente erau un răspuns la totalitarismul sovietic și la stalinism. Un alt aspect, mai

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
de securitate națională, însă invariabil vor susține că s-a dezvoltat o înțelegere mai cuprinzătoare asupra felului în care sistemul internațional modern a evoluat de-a lungul ultimelor secole și că aceasta nu poate ignora în prezent evoluția capitalismului modern, dominația sa în lume și impactul său asupra instituțiilor internaționale și a dreptului internațional; după cum nu poate ignora nici structura și dinamica hegemoniei globale, sporirea inegalităților economice și soarta schimbătoare a mișcărilor care se opun hegemoniei și care apără viziunile unei

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
analiza realităților fundamentale și imuabile poate ignora mult prea ușor relațiile de putere și inegalitate nu între state, ci între indivizi. Curentele marxiste dominante au adoptat opinia că una dintre pricipalele funcții ale cercetării este să înțeleagă principalele forme de dominație și să imagineze o ordine mondială dedicată diminuării inegalităților materiale. Această poziție critică față de politica mondială nu mai poate fi catalogată simplu "marxistă", în sensul perimat de utilizare a paradigmei producției pentru analizarea inegalităților de clasă. Cu toate acestea, ea

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
atacat două simboluri ale proiecției puterii globale a Americii: centrele sale militare și financiare. Pentru teoria critică, orice evaluare a gradului în care 11 Septembrie a schimbat ordinea mondială va depinde de cât de mult sunt eliminate diversele forme de dominație și sunt promovate pacea, libertatea, dreptatea și egalitatea. Acest război neterminat "împotriva terorismului" dus de Washington și de Londra a făcut până acum prea puțin pentru a satisface preocupările teoreticienilor critici. Într-adevăr, mulți teoreticieni critici au susținut ideea că

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
a fost preocuparea de a înțelege trăsăturile centrale ale societății contemporane prin înțelegerea dezvoltării ei istorice și sociale și identificarea contradicțiilor din prezent care ar putea oferi posibilitatea de a transcende societatea contemporană, cu patologiile și formele ei inerente de dominație. Teoria critică intenționa "nu doar să elimine un abuz sau altul", ci să analizeze structurile sociale fundamentale care au ca rezultat aceste abuzuri, cu intenția de a le depăși (Horkheimer 1972: 206). Nu este greu de observat aici prezența temei

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
inspirat din diverse curente de gândire socială, politică și filozofică occidentale pentru a construi un cadru teoretic în măsură să reflecteze asupra naturii și scopului teoriei și să demaște atât formele evidente cât și pe cele subtile de injustiție și dominație din societate. Teoria critică nu doar contestă și deconstruiește formele tradiționale de teoretizare, ci pune probleme și caută să desființeze formele înrădăcinate ale vieții sociale care constrâng libertatea umană. Teoria critică internațională este o extensie a acestei critici la domeniul

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
acest punct de vedere al teoriei critice. Aceasta oferă, spune el, o formă de critică socială care susține activitatea politică practică ce are ca scop transformarea societății. Interesul teoriei critice pentru emancipare vizează "asigurarea libertății față de constrângeri neconștientizate, relații de dominație și condiții de comunicare și înțelegere distorsionate, care refuză oamenilor capacitatea de a-și construi singuri viitorul prin intermediul voinței depline și al conștientizării" (Ashley 1981: 227). Ele contrastează cu teoriile orientate către rezolvarea problemelor, care au tendința de a accepta

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
facă". Accentul în această înțelegere este pe înlăturarea acelor impedimente sau impuneri care limitează într-un mod care nu este necesar libertatea individuală sau colectivă. Mai precis, Ashley (1981: 227) definește emanciparea ca asigurarea "libertății față de constrângeri neconștientizate, relații de dominație și condiții de comunicare și înțelegere distorsionate care refuză oamenilor capacitatea de a-și construi singuri viitorul prin intermediul voinței depline și al conștientizării". Ideea comună aflată la baza acestor accepțiuni este că emanciparea implică o căutare a autonomiei. "A fi

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
relațiilor internaționale (Linklater 1990b: 1, 1998). Regândirea comunității politice Teoria critică internațională este în spiritul, dacă nu în litera, criticii capitalismului a lui Marx. Ca și Marx, teoreticienii critici caută să demaște și să analizeze critic sursele inegalității și ale dominației care modelează relațiile globale de putere, cu intenția de a le elimina. De la jumătatea anilor 1990, una dintre temele centrale care s-au dezvoltat din teoria critică internațională este nevoia de a dezvolta o înțelegere mai sofisticată a comunității, ca

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
metodă de identificare și eliminare a constrângerilor globale asupra potențialului umanității de libertate, egalitate și autodeterminare (Linklater 1990b: 7). Abordarea de către Linklater a acestei sarcini, care a stabilit agenda, implică în primul rând a analiza modul în care inegalitatea și dominația decurg din modelele de comunitate politică legate de statul suveran, și în al doilea rând de a lua în considerare forme alternative de comunitate politică, unele care să promoveze emanciparea umană. Această secțiune detaliază trei dimensiuni pe baza cărora teoria

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
expres de a analiza potențialul de transformări structurale în ordinea mondială, teoria critică internațională identifică și examinează forțe "emancipatoare contrahegemonice". Forțele contra-hegemonice pot fi state, cum ar fi o coaliție de state ale "Lumii a Treia" care încearcă să răstoarne dominația țărilor "din centru", sau o "alianță contra-hegemonică de forțe la scară mondială", cum ar fi sindicate, organizații non-guvernamentale (ONG-uri) și noi mișcări sociale ce pot crește "de jos în sus" în societatea civilă (Cox 1999; Maiguaschca 2003; Eschle și

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
fac posibilă imaginea teleologică a istoriei ca un tot unitar, cu un început, mijloc și sfârșit bine definite. Istoria, dintr-o perspectivă genealogică, nu prezintă o dezvăluire graduală a adevărului și semnificației. Ea este, mai degrabă, scena unui "joc de dominații repetat la nesfârșit" (Foucault 1987: 228). Istoria se constituie dintr-o serie de dominații și impueri în cunoaștere și putere, iar sarcina genealogului este de a studia istoria astfel încât să scoată la iveală diversele traiectorii care au fost favorizate sau

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
și sfârșit bine definite. Istoria, dintr-o perspectivă genealogică, nu prezintă o dezvăluire graduală a adevărului și semnificației. Ea este, mai degrabă, scena unui "joc de dominații repetat la nesfârșit" (Foucault 1987: 228). Istoria se constituie dintr-o serie de dominații și impueri în cunoaștere și putere, iar sarcina genealogului este de a studia istoria astfel încât să scoată la iveală diversele traiectorii care au fost favorizate sau obturate în procesul de constituire a subiecților, a obiectelor, a câmpurilor de acțiune și

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
revistă a direcțiilor ce s-au dezvoltat în cadrul constructivismului în ultimii cinci ani, mai ales în urma atacurilor de la 11 septembrie 2001. Teoria raționalistă După cel de-al Doilea Război Mondial, realismul a devenit teoria dominantă în relațiile internaționale. Totuși, această dominație nu a rămas necontestată de către noile perspective teoretice emergente, forțând revizuiri în teoria realistă. În anii '70, realismul clasic al lui Claude, Carr, Morgenthau, Niebuhr și alții a fost pus sub semnul întrebării de liberali, precum Robert Keohane și Joseph

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
establishment-ului de politică externă și apărare, femeile sunt rareori direct implicate în procesul decizional al instituțiilor care creează și implementează politica externă sau poartă războaie. În anul 2004, faptul că existau douăsprezece femei Ministru de Externe sugerează că acestă dominație masculină începe să se schimbe. În plus, cercetătorii feminiști analizează această persistentă "diferență de gen" în convingerile legate de politica externă atât la nivel de elite, cât și în rândul cetățenilor obișnuiți; femeile lider și cetățenele din statele din Vest

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea sensibilă la diferențele de gen din Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii sunt provocări feministe interrelaționate la adresa autorității și a dominației masculine în cadrul științei în sine (McClure 1992: 359). Ele au în comun o luptă normativă pentru a susține legătura cu politica feministă practică și cu manifestările concrete ale puterii genizate. Spre exemplu, autoarele cărții The Man Question in International Relations

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
cu versiunea lui Eckersley undeva la mijlocul acestui continuum. Interpretarea alternativă dominantă în cadrul reflecției ecologiste sugerează că problema, din punct de vedere ecocentric, ține de apariția modurilor de gândire moderne. Raționalismul inerent în știința occidentală modernă este unul instrumental, în care dominația asupra naturii (și a bărbaților asupra femeilor) și folosirea acesteia în scopuri instrumentale umane a făcut parte integrantă, cel puțin din punct de vedere istoric, din proiectul științific pe care este construit capitalismul (de exemplu, Merchant 1980). Cu alte cuvinte

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
care teoria critică încearcă să reconstruiască raționalitatea Iluminismului. Eckersley de exemplu (1992 : Capitolul 5), observă încercările lui Habermas în special (punându-l în contrast cu Marcuse) de a reimplica știința în scopuri politice radicale, afirmând că în final ajunge inevitabil să justifice dominația omului asupra naturii. Sunt în final mai degrabă de acord cu Mantle (1999), care susține că în cadrul Relațiilor Internaționale, ecologismul are cele mai strânse afinități cu feminismul. În concluzie, teoria ecologistă are perspectiva sa distinctă. Accentul pus pe relațiile umanitate-natură

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]