2,664 matches
-
protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat în județul Sibiu, pe teritoriul administrativ al municipiului Sibiu. Rezervatia naturală cu o suprafață de 933 ha, se află la limita sud-vestică a Sibiului, în Pădurea Dumbrava, cu o altitudine maximă de 606 m. în Vârful Obreja situat în partea nordică a pădurii, fiind traversata de Răul Trinkbach, care, în parcursul sau prin aria protejată formează trei lacuri de natură antropica. Parcul natural fost declarată arie protejată
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 993 hectare. Acesta a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Depresiunii Sibiului. Pădurea Dumbrava are în componență arbori și arbuști cu specii de: stejar ("Quercus robur") cu vârste de peste 100 de ani, specie dominantă, în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), ulm ("Ulmus"), pin ("Pinus"), tei ("Tilia"), carpen ("Carpinus betulus") sau jugastru ("Acer campestre"), lemn
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
orașul Rășinari. Înconjurate de suprafață teritorială a rezervației, nefăcând totuși parte din aceasta, se află Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” (unul din cele mai mari muzee în aer liber din România), Grădină zoologică, trupul intravilan Sitex (vechea fabrică de covoare Dumbrava) și zona fostului Han Dumbrava, actual Hotel Hilton împreună cu zona fostului camping. Videoreportaj
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
teritorială a rezervației, nefăcând totuși parte din aceasta, se află Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” (unul din cele mai mari muzee în aer liber din România), Grădină zoologică, trupul intravilan Sitex (vechea fabrică de covoare Dumbrava) și zona fostului Han Dumbrava, actual Hotel Hilton împreună cu zona fostului camping. Videoreportaj
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
publicația "Paza" din 9 octombrie 1923 și în raportul prezentat la Conventul Extraordinar al Asociației Masonice Internaționale din 1925. Femei de excepție ale societății și culturii românești au fost membre ale Marii Loji Feminine: Martha Bibescu, Agepsina Macri Eftimiu, Bucura Dumbravă, Zoe Pallade, Smaranda Colonel Maltopol, Claudia Milian-Minulescu, Mariana Huch, Elena Roza Prager ultima Mare Maestră, Georgeta Davidescu ultima Venerabilă a Lojii Steaua Orientului din București și membră a Capitolului Steaua Dunării. Numele altora se găsesc publicate în tabelul publicat de
Marea Lojă Feminină a României () [Corola-website/Science/325809_a_327138]
-
este o arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip forestier și floristic), situată în județul Vaslui, pe teritoriul administrativ al comunei Bălteni. cunoscută și sub denumirea de "Dumbrava Bălteni", se află în Podișul Central Moldovenesc, în partea nordică a județului Vaslui și în cea estică a satului Bălteni și este străbătută de apele râului Bârlad, ocupând ambele maluri ale acestuia. Rezervația naturală cu o suprafață de 22 de
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
Cinematografiei. Recenziile criticilor de film au fost în mare majoritate negative, filmul fiind catalogat drept una dintre cele mai proaste pelicule autohtone ale anului 2006 (în opinia unor critici precum Iulia Blaga, Laurențiu Brătan, Andreea Chiriac, Andrei Crețulescu, Alin Ludu Dumbravă, Mihai Fulger, Anca Grădinariu). Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„La hotarul dinspre Apus, unde grănicerii români și maghiari își trăiesc în frăție partidele de table, Păcală, fiul lui Păcală, se întoarce
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
3", p.a. 9 mai 1982, cvartetul Voces • "E numele tău", pentru soprană, clarinet și pian, p.a. Iași, 11 mai 1998, Ada Burlui, soprană, Ivonne Piedemonte, pian Muzica simfonică • "Simfonietta" (1964) p.a. 23 iunie 1965, Filarmonica Moldova Iași, dirijor Ion Baciu • "Dumbrava minunată" - șapte scenete de balet pentru orchestră, p.a. 9 mai 1973, Filarmonica Moldova Iași, dirijor Ion Baciu • "Suita Brevis", p.a. 5 mai 1968, Orchestra Liceului de Artă Octav Băncilă, Iași, dirijor Nicolae Vurpăreanu • "Sonanțe pentru clarinet și orchestră de coarde
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
în secolul XVIII a fost renovată de câteva ori. Aceasta o deducem din inscripția tavanului, care, împreună cu tavanul pictat a fost așezat în biserica nouă. Una din aceste inscripții este următoarea: „Acest tavan a fost construit din donația eclejiei din Dumbrava prin Koloszvári Asztalos Lőrinc în anul 1757.” După altă inscripție, o parte din biserică, împreună cu tavanul, a fost construită în timpul preoției lui Gőrgényi Andras în anul 1771. Deci, cu acea ocazie biserica a fost lărgită. Biserica anterioară fiind foarte veche
Biserica reformată din Dumbrava () [Corola-website/Science/329633_a_330962]
-
este reprezentanța diplomatică permanentă a Republicii Austria în România. La sediul acesteia din strada Dumbrava Roșie nr. 7 sect. 2 se află reședința, reprezentanța diplomatică, consulatul, forumul cultural precum și birourile atașatului militar și a celui pentru agricultură, dar și biroul de legătură al Ministerului Federal de Interne. Secția comercială a ambasadei se află în imediata
Ambasada Austriei la București () [Corola-website/Science/328039_a_329368]
-
desfășurat activitatea reprezentanței și în perioada 1953-1956 la adresa din strada Dimitrie Obrescu nr. 7. In anul 1955, după ce reprezentanța Austriei a fost ridicată la rang de legație, statul român a pus la dispoziție clădirea actuală a ambasadei, situată în strada Dumbrava Roșie. În schimbul unei derogări de creanță asupra casei din str. I. Dobrescu Demetru, Republicii Austria i-au fost transferate drepturile de proprietate în ianuarie 1957. Clădirea a fost construită de influentul importator de farmaceutice Dr. Camenița pentru familia sa și
Ambasada Austriei la București () [Corola-website/Science/328039_a_329368]
-
au fost duse într-o casă intitulată "„Muzeul Chihlimbarului”" - construită în stil popular în anii 1973 - 1974, o parte dintre exponate. O mină folosită în scopuri exclusiv turistice, a fost săpată lângă muzeu. La Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Dumbrava Sibiului, a fost reconstruită și dată în circuit (2008) o gospodărie reprezentativă pentru prelucrarea chihlimbarului, din satul Aluniș, comuna Colți, județul Buzău Aceasta are 2 nivele: parterul construit din piatră de râu) și etajul (din bârne de brad solzite și
Chihlimbarul de Buzău () [Corola-website/Science/327733_a_329062]
-
alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile criticilor de film au fost în majoritate negative, filmul fiind catalogat drept una dintre cele mai proaste pelicule autohtone ale anului 2006 (în opinia unor critici precum Iulia Blaga, Laurențiu Brătan, Alin Ludu Dumbravă, Mihai Fulger, Anca Grădinariu). Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Pe plaja de la Eforie e descoperit cadavrul unei tinere. Primii vizați în cercetările comisarului Sava sunt patru dintre prietenii victimei dar mărturiile
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
pe Petre (Vladimir Găitan), gazda lui din sat, să-l ierte pe Ifrim. Într-una din zilele din preajma Crăciunului, cu remorcherul care sosea săptămânal pentru a aproviziona posturile de pază sosește în port și o tânără fată pe nume Ioana Dumbravă (Ioana Pavelescu). Ea îl roagă pe Andrei să o ajute, dându-se drept logodnica lui față de soldații de la postul de jandarmi. După sosirea fetei, Andrei se mută într-o cabană de pe plajă. Crezând că cei doi s-au certat, colonelul
Întîlnirea () [Corola-website/Science/327206_a_328535]
-
Biserica de lemn „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Dumbrava, cunoscută și ca Biserica de lemn din Dumbrava-Găureni, este un lăcaș de cult ortodox construit la mijlocul secolului al XVIII-lea sau în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în satul Dumbrava din comuna Grănicești aflată în județul Suceava
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
de lemn „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Dumbrava, cunoscută și ca Biserica de lemn din Dumbrava-Găureni, este un lăcaș de cult ortodox construit la mijlocul secolului al XVIII-lea sau în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în satul Dumbrava din comuna Grănicești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are două hramuri: "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie, și "Buna Vestire", sărbătorit la data de 25 martie. Biserica de lemn din
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
hramuri: "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie, și "Buna Vestire", sărbătorit la data de 25 martie. Biserica de lemn din Dumbrava-Găureni nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. Satul Dumbrava este situat în partea de nord-est a județului Suceava, într-o zonă deluroasă și face parte din comuna Grănicești. Dumbrava are dimensiunile unui cătun, iar accesul se realizează prin intermediul a două drumuri comunale ce se desprind din drumul național DN2
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
lemn din Dumbrava-Găureni nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. Satul Dumbrava este situat în partea de nord-est a județului Suceava, într-o zonă deluroasă și face parte din comuna Grănicești. Dumbrava are dimensiunile unui cătun, iar accesul se realizează prin intermediul a două drumuri comunale ce se desprind din drumul național DN2 (E85) în dreptul satelor vecine Românești, aflat la sud, respectiv Grănicești, aflat la vest. În trecut Dumbrava a purtat numele de
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
parte din comuna Grănicești. Dumbrava are dimensiunile unui cătun, iar accesul se realizează prin intermediul a două drumuri comunale ce se desprind din drumul național DN2 (E85) în dreptul satelor vecine Românești, aflat la sud, respectiv Grănicești, aflat la vest. În trecut Dumbrava a purtat numele de Găureni. Nu există date istorice certe în ceea ce privește datarea bisericii de lemn din Dumbrava-Găureni. Unele surse indică existența unei biserici de lemn în satul Dumbrava încă de la 1742, însă nu există informații că acea biserică ar fi
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
vecine Românești, aflat la sud, respectiv Grănicești, aflat la vest. În trecut Dumbrava a purtat numele de Găureni. Nu există date istorice certe în ceea ce privește datarea bisericii de lemn din Dumbrava-Găureni. Unele surse indică existența unei biserici de lemn în satul Dumbrava încă de la 1742, însă nu există informații că acea biserică ar fi cea care s-a păstrat până în prezent. Alte surse indică anul 1749 ca an al construcției lăcașului. Bătrânii din satul Grănicești știu că biserica din Găureni este mai
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
lambriu vopsit în culoarea albă. Tot atunci, a fost ridicată o casă socială pentru agapele frățești. După finalizarea lucrărilor, la data de 13 noiembrie 2011, lăcașul de lemn a fost resfințit de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Pimen Zainea. Biserica din Dumbrava este filială a parohiei din Românești, având în păstorire doar 50 de case. Biserica de lemn din Dumbrava-Găureni este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
în măgurile Pometului și Citerei. Procesul de adâncire a faliei și de ridicare a măguriilor vulcanice (Moigrad, Pomet, Citera) a rupt culmea Meseșului împingând partea finală a acesteia - din care au rămas doar dealurile Poguior, Măgurița (Măguricea), Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava și cel al Cigleanului (300 - 550 m altitudine). Dincolo de falia Moigradului, spre nord sunt prezente sedimentele neozoice. Râul Ortelec - ce curge dinpre vest spre est pe lângă Măgura Moigradului secundar mișcărilor tectonice și se varsă în valea Agrijului lângă Creaca, reprezintă
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
Porții Meseșine, care este practic un culoar cu lățime ce variază între 200-300 m - 2 km (punctul cel mai îngust al văii este identificat prin toponimul actual "„La Strâmtură”"). Dacă la stânga văii se găsesc dealurile Măguricea, Poguior, Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava, Dealul Cigleanului, la dreapta se află aliniamentul geologic inițial format din dealurile Porcarului, Comirii, Ferice, Măgura Moigradului, Ursoaiei și Citerii (dealurile Măgura Moigradului - 514 m, Poguior, Pomet - 501 m și Citera - 502 m domină trecătoarea). Râurile Agrij și Apa Sărată
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline și petice de calcar eocen sau oligocene, precum și din gresii. "Dealul Mare" este situat la nord de Prisnel și la vest de Preluca. "Dealul Dumbrava" (558 m) - este situat la nord-vest de Preluca . Are aspectul unei cueste cu orientare nordică. "Culmea Preluca" (810 m în vârful Florii) - este situată la nord de Podișul Someșan și la vest de Depresiunea Lăpuș, pe direcția est-vest între Râul
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
special destinate: Șoseaua Kisselef, șoseaua Bonaparte (Dorobanți) sau șoseaua Jianu (Aviatorilor). Între 1909-1910 este tăiată porțiunea Bulevardului Dacia, dintre străzile Polonă și Aurel Vlaicu, care se numea atunci simplu Bulevardul Nou. Cu această ocazie, primarul Vintilă Brătianu hotărăște deschiderea Străzii Dumbrava Roșie, lărgirea Străzii Polonă, amenajarea Pieței Spaniei și continuarea deschiderii Bulevardului Dacia, artera ce urma să unească Gara de Est cu Gara de Nord. Totodată se prevedea ca de-a lungul, în parte și pe loturile parcelate din fosta livadă Ioanid, delimitată
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]