4,381 matches
-
cel puțin În acel punct al investigației, să rămână În termeni cât mai buni posibil cu toate autoritățile implicate. Presupun că s-ar putea aranja, se arătă Îngăduitor Butterworth. Când ați vrea să-l vedeți? — Nu e nici o grabă. În după-amiaza asta. Mâine. — N-am știu că aveți de gând să vă Întoarceți mâine, vice-questore. Numai dacă nu termin azi totul, domnule maiore. Ce altceva mai voiați să faceți? — Aș vrea să discut cu câțiva dintre oamenii care l-au cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Făcu o pauză, așteptându-l parcă pe Brunetti să-l provoace. Când Brunetti nu spuse nimic, Butterworth Întrebă: Când ați prefera să-i vedeți apartamentul? Brunetti aruncă o privire la ceasul de la mână. Era aproape ora prânzului. — Poate cândva În după-amiaza aceasta. Dacă mi-ați putea spune unde este apartamentul, l-aș putea pune pe șoferul meu să mă ducă acolo pe drumul de Întoarcere la gară? — Ați vrea să vă Însoțesc, vice-questore? — Sunteți foarte amabil, domnule maior, dar nu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Voiam să vorbesc cu câțiva dintre oamenii care l-au cunoscut, domnule. — N-ai făcut asta În prima zi când ai fost acolo? Nu, domnule, n-am avut timp. — N-ai spus nimic despre asta când te-ai Întors În după-amiaza aceea. Când Brunetti nu răspunse, Patta Întrebă: — De ce n-ai făcut asta În prima zi? — N-am avut timp, domnule. — Te-ai Întors pe la șase. Ar fi fost destul timp să rămâi acolo și să termini treaba În după-amiaza aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
În după-amiaza aceea. Când Brunetti nu răspunse, Patta Întrebă: — De ce n-ai făcut asta În prima zi? — N-am avut timp, domnule. — Te-ai Întors pe la șase. Ar fi fost destul timp să rămâi acolo și să termini treaba În după-amiaza aia. Brunetti se Înfrână cu greu să-și afișeze uluirea că Patta Își amintea un amănunt cum era acela al timpului când se Întorsese el de la Vicenza. Aceasta era, În definitiv, omul pe care nu te puteai baza să numească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
mijloc. „Doctor american mort de supradoză“, citi el. Articolul era unul scurt, ușor de trecut cu vederea, nu mai mult de șase sau șapte rânduri. Trupul neînsuflețit al căpitanului Terry Peters, medic pediatru În cadrul Armatei SUA, fusese descoperit târziu În după-amiaza de sâmbătă, În apartamentul ei din Due Ville, În provincia Vicenza. Doctorul Peters, care lucra la spitalul armatei de la Caserme Ederle, fusese găsit de un prieten, care mersese să vadă de ce nu venise doctorul la serviciu În dimineața aceea. Lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
puțin de-o săptămână mai târziu, ofițerul lui superior moarte În Împrejurări misterioase. Aș fi un prost dacă nu aș bănui un fel de legătură Între cele două Întâmplări. — Când veți avea o copie a raportului de autopsie? — Probabil În după-amiaza asta. Vreți să vă sun? — Da. Aș aprecia asta, maggiore. — E ceva ce credeți că ar trebui să știu? Întrebă Ambrogiani. Maiorul se afla acolo, avea contact zilnic cu americanii. Orice Îi spunea Brunetti avea fără-ndoială să devină bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
aceasta, Brunetti se Întoarse și-i aruncă lui Vianello o privire lungă. — Sigur că da. Dacă criminalii nu pot crede nici Într-o Învoială ilegală cu poliția, În ce să mai creadă? 19 Nu primi nici o veste de la Ambrogiani În după-amiaza aceea și nici Vianello nu reuși să ia legătura cu băiatul din Burano. În dimineața următoare, nu primise nici un telefon și nici nu primi vreunul până se Întoarse de la prânz. Vianello intră În jur de cinci să-i spună că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
poate Împreună cu doctorul Peters. — De ce spuneți asta? — Păi, s-a dus să vorbească c-un prieten de-al meu care lucrează la clinica de stomatologie. Tipul e tehnicianul care se ocupă de radiografii și mi-a spus că, Într-o după-amiază de vineri, Foster a intrat În laborator și l-a rugat să-i Împrumute pe durata week-end-ului eticheta. — Ce să-i Împrumute? — Eticheta. Cel puțin așa-i spun ei. Știți, cartonașul ăla mic pe care trebuie să-l poarte cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
al acestui lucru. Spuse că era acasă contele Orazio, nu puse nici o Întrebare și zise că-l va chema la telefon pe soțul ei. — Da, Guido, spuse contele când ridică receptorul. — Mă Întrebam dacă nu ai puțin timp liber În după-amiaza asta, zise Brunetti. Aș vrea să discut cu tine despre ceva ce s-a Întâmplat. — Viscardi? Întrebă contele, surprinzându-l pe Brunetti că știa despre cazul acela. — Nu, nu despre asta, răspunse Brunetti, gândindu-se doar atunci la cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Covo. Mâncarea era grozavă; la naiba cu cât costa. Zâmbi. — Fă o rezervare pentru opt treizeci. Și Întreabă-i pe copii dacă nu vor să vină și ei. În definitiv, era un om căruia i se dăduse viața Înapoi În după-amiaza aceea. De ce să nu sărbătorească? Când ajunse la palazzo-ul familiei Falier, Brunetti se văzu confruntat cu hotărârea care-l aștepta Întotdeauna acolo, fie să folosească imensul inel de fier ce atârna de ușa din lemn, lovindu-l de placa metalică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cartelă telefonică magnetică. Formă numărul de la secției de carabinieri și ceru cu maggiore Ambrogiani. Miorul nu se afla la birou În clipa aceea. Cine-l căuta, vă rog? — Signor Rossi, de la compania de asigurări Generali. Am să sun din nou după-amiază. Absența lui Ambrogiani nu putea să Înseme nimic. Sau putea să Însemne orice. Așa cum făcea ori de câte ori era copleșit de nervozitate, Brunetti se plimbă. Coti la stânga și merse de-a lungul apei până când ajunse la podul care-l duse la Sant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
braț la braț, fiecare cu câte-o panglică de-un galben sclipitor În păr. Pentru surorile Mariani, conspirația existase și cu siguranță văzuseră dovada răului omenesc, și totuși uite-le cum se plimbau În lumina bogată a soarelui Într-o după-amiază liniștită În Veneția, cu soarele Împestrițându-le rochiile Înflorate. Brunetti știa că era inutil de sentimental. Era tentat să meargă direct acasă, dar se Întoarse În schimb la Questura, călcând Încet, fără a se grăbi să ajungă acolo. Când ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
masa lui de lucru. Dacă trebuia să fie un erou de la miezul nopții, chiar dacă mai era o zi până atunci, Brunetti nu mai vedea vreun motiv să mai rămână la birou. Când ajunse acasă, Paola Îi spuse că vorbise În după-amiaza aceea cu părinții ei. Erau bine, se bucurau de ceea ce mama ei continua să creadă că era Ischia. Singurul mesaj al tatălui ei către Brunetti era că Începuse să se ocupe de treaba aceea pentru el și că trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
din apartament. Nimic mai ușor. Noapte bună, domnule. 25 Chiar dacă nu izbuti să adoarmă decât după patru, Brunetti tot reuși să ajungă la Questura la zece. Găsi pe masă bilețele care-i spuneau că autopsia lui Ruffolo era programată pentru după-amiaza aceea, că mama lui fusese anunțată de moartea fiului ei și că vice-questore-le Patta ar dori ca Brunetti să-l viziteze În birou când venea. Patta era acolo Înainte de zece. Preamăriți fie toți sfinții! Când intră În biroul lui Patta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
lui Ruffolo, În urmă cu doi ani, când luase foarfecele din mâna ridicată a mamei sale și-o rugase să Înțeleagă că domnul comisar nu-și făcea decât datoria. Cadavrul lui Ruffolo, știa, avea să-i fie predat femei În după-amiaza aceea, după ce se Încheia autopsia și era stabilită cauza morții. Brunetti nu avea nici o Îndoială care avea să fie aceasta: urmele de lovitură de pe capul lui Ruffolo aveau să se potrivească perfect cu forma pietrei găsită lângă corpul lui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
asemenea multor oameni din munții Siciliei, avea o teamă mortală de apă și, În douăzeci de ani, nu o depășise niciodată. Dar, Înainte de asta, avea să afle ce făcuse ea cu tablourile. Când ajunse poliția la apartamentul ei În acea după-amiază, găsiră cele trei tablouri, Monet, Gauguin și Guardi, făcute bucăți cu aceleași foarfece cu care Încercase să-l atace pe Brunetti cu ani În urmă. De data aceasta, Peppino nu fusese acolo s-o oprească, iar ea le distrusese complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
mai noi și mai mulate modele de haine pentru gravide, dar obligase departamentul modă de la Intercorp să-i transforme cea mai recentă ecografie într-o geantă, ediție specială, semnată de un designer cunoscut. În plus, își lua liber măcar o după-amiază pe săptămână, ca să meargă la ceea ce lui Alice i se păreau a fi o serie de cursuri prenatale din ce în ce mai neplăcute. —Brant vrea să discute cu tine, i-a spus Sherry zâmbindu-i cu toți dinții. —A! Bine. Brant era conducătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a făcut o pauză. —Și eu aș vrea să vorbesc ceva cu tine, dacă se poate. Sigur. Dă-i drumu’! —Pot să-mi iau după-amiaza liberă ca să merg la un curs de alăptare? Alice a ezitat. — Dar știi că în după-amiaza asta am conferința aia telefonică din Europa. E important să fii aici ca să te asiguri că toate legăturile internaționale funcționează. Fețișoara lui Sherry s-a bosumflat. Alice și-a ridicat palmele într-un gest explicativ. Îmi pare rău, Sherry. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
interior la gândul că trebuia să repete actele de vitejie anterioare. Tot restul dimineții, Alice a lucrat pe materialul lui Hardwick. Așa cum zisese Brant, era un dezastru. De data asta, Style chiar c-o făcuse lată. Alice aranjase ca în după-amiaza respectivă să se vadă cu cel mai notoriu colaborator al revistei ca să se lămurească dacă se mai putea salva ceva. Deși avea dubii că se mai putea salva mare lucru. Așa cum nu credea că întâlnirea avea să fie prea distractivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Cu cineva care suna ca o firmă de avocatură, dacă bărbații din restul paginii erau un exemplu de luat în considerare. Grayling Hotchkiss. Bradford Todd. Strâmbându-se, Alice s-a ridicat ca să se întoarcă la birou. Mai târziu, în cursul după-amiezii, o blondă a intrat țanțoșă în biroul lui Alice. Capul părea să-i iasă direct dintr-un decolteu adânc și alb, iar gura vopsită cu ruj roșu purta o expresie bosumflată și defensivă. — Vrei niște cafea? i-a oferit Alice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu toate că și el era un bărbat căruia îi plăcea să flirteze, Hugo nu se simțea deloc confortabil în preajma ei. Pe de altă parte, era clar că Amanda avea o părere complet opusă. Ea găsise în Laura complicele perfect pentru lungile după-amiezi petrecute la cel mai mare club de sănătate din Bath, unde își făceau tot felul de tratamente prenatale de frumusețe. Pe parcursul cărora se părea că unul din subiectele de discuție preferate ale Laurei era sexul. —Laura mi-a spus, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de sănătate din Bath, unde își făceau tot felul de tratamente prenatale de frumusețe. Pe parcursul cărora se părea că unul din subiectele de discuție preferate ale Laurei era sexul. —Laura mi-a spus, îi comunicase Amanda după o astfel de după-amiază, că i-a luat o veșnicie până când a rămas gravidă fiindcă Fergus a avut un număr foarte scăzut de spermatozoizi viabili. Asta e groaznic, a zis Hugo. —De ce groaznic? E o problemă foarte comună. —Vreau să zic că e groaznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să petreacă două ore jucându-se și apoi să se întoarcă în pat pentru patruzeci și cinci de minute. Următoarea masă avea loc la 10:30, după care copilul trebuia angajat într-o multitudine de activități până la ora somnului de după-amiază. Date fiind angajamentele cărora trebuia să le facă față, Hugo era surprins că fiul lui nu avea propria asistentă personală. Poate că nu era o chestie așa de rea că omulețul era încă la Cavendish, cu maică-sa. Având în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Amândoi erau pierduți în propriile gânduri. Amanda se gândea că viața era mult mai bună atunci când Theo era acasă, în siguranță, cu asistenta Harris. Noutatea maternității se epuizase cu săptămâni în urmă. Dacă era să fie cinstită, se epuizase în după-amiaza în care se născuse copilul. Nu reușea să înțeleagă de ce se făcea atâta tam-tam pe tema asta. Să fii mamă era cea mai mare dezamăgire posibilă. Să se învârtă toată ziua prin casă așteptând ca sfârcurile să-i fie atacate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fie mama cu normă întreagă a unui bebeluș. —Pentru ce? Pentru ziua de Crăciun? Când, în sfârșit, Hugo a tras frâna de mână în față la Fitzherbert Place, era neobișnuit de ușurat să-și vadă casa. Ședința de cumpărături din după-amiaza aia fusese lungă, plictisitoare, aglomerată și, alternativ, când sufocantă, când înfrigurată, în funcție de insistențele Amandei de a intra sau de a ieși din toate magazinele existente în oraș. În acest răstimp, Hugo se decisese că urăște Crăciunul, că urăște Bath-ul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]