12,690 matches
-
celor două serii din opera lui I. L. Caragiale, și al altor ediții precum Șt. O. Iosif (1939), Ion Codru Drăgușanu (1942), Caragiale, Scrisori și acte (1963), pentru că era scrisă de un cronicar pe care-l caracteriza cu adevărat acribia filologică. Editor el însuși, nu s-a scris întotdeauna doar elogios despre edițiile pe care le-a elaborat. Astfel, despre ediția sa Peregrinul transilvan a avut o "ieșire fulminantă" (expresia este a lui Cioculescu) Leca Morariu, în buletinul pe care-l scotea
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
meditație "asupra condițiilor cât mai exacte ale unei editări scrupuloase". Tipărirea în ediții critice a scriitorilor clasici este departe de a fi înfăptuită, și de aceea este de așteptat și de dorit ca să se formeze o nouă generație de destoinici editori. Întrebându-l, într-un interviu pe care mi l-a acordat în anul 1987, ce le-ar recomanda tinerilor ce se dedică editării clasicilor români, îmi spunea că aceștia trebuie să aibă, în cercetările lor, multă răbdare și să consimtă
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
prin actele tale." 3 Oenologic vorbind, 1942 a fost "un an bun", căci s-au nascut poeți și poetese "de vită": Virgil Mazilescu (sorbit, prea devreme, în "lacrima unitară a zeului"), Ana Blandiana, Gabriela Melinescu ș.a., dar și un filosof editor, Gabriel Liiceanu. 4 Grimoire: alterare a lui grammaire, dar și carte de magie cu formule misterioase, spre/încîntarea lui Mallarmé. 5 A se ignoră calamburul de spornice speculații: Traduttore/traditore. 6 Ars combinatoria dar și vis formativa. 7 Deși simbolizează
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
acest dicționar, fie că e persoană, fie instituție. De pildă, vigurosul și longevivul săptămânal new-yorkez Lumea liberă, în care au publicat majoritatea numelor importante ale diasporei, este numit �cea mai nefericită publicație a exilului românesc", ca să nu mai vorbim de editorii săi, Dan Costescu și Cornel Dumitrescu. Din fericire pentru Timotei Ursu, actualul editor al săptămânalului, probabil că venirea sa la Lumea liberă s-a petrecut pe când cartea era deja terminată, altfel se alegea cu cine știe ce drăgălașe de calificative. Un alt
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
săptămânal new-yorkez Lumea liberă, în care au publicat majoritatea numelor importante ale diasporei, este numit �cea mai nefericită publicație a exilului românesc", ca să nu mai vorbim de editorii săi, Dan Costescu și Cornel Dumitrescu. Din fericire pentru Timotei Ursu, actualul editor al săptămânalului, probabil că venirea sa la Lumea liberă s-a petrecut pe când cartea era deja terminată, altfel se alegea cu cine știe ce drăgălașe de calificative. Un alt exemplu de �deformare" este acela al fișei profesorului Vladimir Tismăneanu care, după ce că a
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
toți acești zece ani. E foarte greu să citezi, să amintești ceva și să lași altceva de-o parte din biblioteca de Lettre Internationale care s-a strîns în acest deceniu. Se știe că s-au adunat aici, prin grija editorilor și datorită imensului prestigiu de care se bucură publicația inventată și coordonată și azi de Antonin J. Liehm, numele cele mai mari din cultura contemporană. Aici, ca niciunde în altă parte, literatura a fost întotdeauna la ea acasă, fără nimic
"Lettre internationale" la 10 ani by Luminița Marcu () [Corola-journal/Imaginative/15198_a_16523]
-
sau ale scriitorilor înșiși. Există însă un nucleu în jurul căruia se concentrează un imens potențial de talent și efort susținut de promovare a literaturii române pe Internet și, în același timp, a virtualului în literele contemporane. E vorba despre principalii editori de proză, poezie și teatru actual - Adrian Rezuș (el însuși scriitor, inițiatorul colecției Equivalences, http://equivalences.tripod.com, în format .pdf, în care au apărut, printre altele: Ștefan Caraman, Piano Man, Radu Sergiu Ruba, Marginal, Bogdan Suceavă, Legende și eresuri
Poezie și proză pe Internet by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/15350_a_16675]
-
interdicții" de dicționar ale deceniilor comuniste (conform artisticului dicton al cenzurii , "ce se taie nu se fluieră") numele lui Pamfil Șeicaru a fost, practic, interzis în România. Generațiile mijlocii și tinere nu știu despre el decât din legende. Scriitorul și editorul Victor Frunză, care a plătit el însuși prin expulzare și exil atitudinea contestatară, anticomunistă, a developat personalitatea în exil a celui pe care îl numește "cel mai mare ziarist de după Eminescu" - asumându-și eventualele controverse. Volumul imens al documentării de
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
III, cea din Convorbiri literare, 1 mai 1881, și cea din Timpul, 10 mai 1881, observăm diferențe în privința apostrofului, ceea ce este un indiciu cât se poate de clar că poetul a revenit schimbând retorica poemului în câteva locuri. În rândul editorilor lui Eminescu, de la Titu Maiorescu până la Perpessicius, observăm că de departe cele mai "litigioase" diferențe dintre ei se referă la distribuirea acestor pauze. Practic, este o sarabandă de plinuri și goluri pe același vers. Titu Maiorescu însuși oscilează de la o
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
ca să arate că Mircea merge greu). Studiind cu atenție edițiile (din punctul de vedere al apostrofului) avem temeiuri să credem că se ajunsese la o mare confuzie spre mijlocul secolului al XX-lea tocmai în privința spațiului de sprijin. Practic, fiecare editor "apostrofează" cum simte textul, cum și-l recită interior. Astfel, reforma ortografică din 1953 vine oarecum ca o răsuflare ușurată în chestiune. Să nu uităm, însă, că această reformă (al cărui articol al doilea 11) înlocuiește apostroful cu cratima) se
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
eminescian pentru postumele eminesciene, fiind pentru prima dată după reforma din 1953 când textul poetului capătă relief. Noi înșine am editat Luceafărul de M. Eminescu într-o formulă sinoptică 13), arătând la subsolul textului pe care-l stabilim opțiunea fiecărui editor pentru apostrof (și punctuație). Ediția întreagă a antumelor eminesciene, definitivată de bun timp, așteaptă tiparul. Ni se par importante, însă, discuțiile de principiu privind editarea lui Eminescu. În ceea ce ne privește, după multe încercări, am ajuns la concluzia fermă că
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
filosofia drept friptură ori patiserie ori mâncare gătită, ceea ce corespunde întru totul gustului german. Heidegger ținea curte la Todtnauberg și se lăsa oricând admirat pe estrada sa filosofică din Pădurea Neagră ca o vacă sacră. Chiar un renumit și temut editor de reviste din nordul Germaniei a îngenuncheat pios cu gura căscată dinaintea lui, de parcă aștepta, la apusul soarelui, de la Heidegger cel așezat pe banca lui de acasă, să zicem, cuminecătura spirituală. Toți oamenii aceștia mergeau în pelerinaj la Todtnauberg la
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
romanice - franceză și italiană). Într-o descriere a domului, cititorul află că ,spre stânga, la intrare, este cristelnița baptistă unde Sf. Anton a fost creștinat în 1195". Existența baptismului în secolul al XII-lea nu pare să-i tulbure pe editori, neatinși de bănuiala unei confuzii între termenii asemănători din engleză, baptism și baptist, cu sensurile primare ,botez", ,de botez", ,botezător", și neologismele românești specializate (referitoare la o sectă protestantă). În descrierea arhitecturii religioase e inserat termenul separeu: , Separeurile bisericești mici
Despre baptiștii din secolul... XII by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11096_a_12421]
-
stratagemă a pieței de carte din Japonia, aflată în scădere dramatică de cititori? Mulți dintre cei care au oferit premii tinerilor scriitori spun că nu. Ei chiar merită să fie acolo unde au fost proiectați de faima lor de peste noapte. Editor șef al Editurii Shogakukan, Inagaki Shinji a spus, pentru ,The Daily Yomiuri" din 10 octombrie: ,Tinerii care au acum între 10 și 20 de ani, și despre care s-a spus că sunt aliterați, sunt, de fapt, foarte buni cititori
Literatura tânără în Japonia - Între comerț și artă by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/11124_a_12449]
-
făcută de Constantin Ciopraga. Volumul cuprinde însemnări cu un conținut foarte divers, dintr-o perioadă foarte întinsă, începând cu 1906 și terminând în 1956. Avem informații disparate dintr-o jumătate de secol de laborator de creație și de gândire sadoveniene. Editorii au organizat cele 30 de carnete sau caiete în cinci secvențe temporale, nu tematice - și cred că au procedat bine. În prima parte, au grupat reflecții și impresii din anii 1906-1913, cuprinzând însemnări despre oameni și locuri (excursii la mănăstirile
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
în loc de ,ieri, ies, iepure" etc.? De ce ,creiază" sau ,ideia", în loc de ,creează" și ,ideea"? Sunt convins că Sadoveanu însuși ar fi actualizat ortografia, după cum o dovedesc numeroasele sale preocupări academice în acest domeniu. Exista însă o soluție foarte la îndemână pentru editori: să adopte principiile filologice de transcriere a textului sadovenian, enunțate de Cornel Simionescu în prefața ediției sale critice. Altfel, în ciuda acestor imperfecțiuni de editare, volumul de texte inedite este o încântare pentru sadovenienii obișnuiți (din păcate, din ce în ce mai puțini) și o
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
Paideia volumul Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii Gustiene. Iar în 2009 a publicat la Editură Curtea Veche volumul Stradă Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol". 20 Bird Stasz, Louis Ulrich (editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000, p. 12. 21 Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003, pp. 5-6. 22 Dimitrie Gusti, Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1-2, 2014. SANDU, Dumitru, "Gândirea regională în mișcarea gustiană de ridicare a satului", în Transilvania, ăn XL, vol. 11-12, 2012. STAHL, Henri H., Amintiri și gânduri din vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981. STASZ, Bird, Ulrich, Louis (editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000. ȘANDRU, Daniel "Intelectuali și capcane politice în România interbelică", în Sociologie Românească, nr. 2, 2012. ȚURCANU, Florin, Mircea Eliade - Prizonierul istoriei, Editura Humanitas, București, 2007. ȚURCANU, Florin, "Sociologie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în internațional data-base indexed reviews. Alexandru FLORIAN is PhD în philosophy and political sciences. Professor at "Dimitrie Cantemir" University of Bucharest and manager of "Elie Wiesel" The Național Institute for Study of Holocaust în România. Author of 5 books and editor of 2 books. Also author of over 50 studies on present-day subjects such aș reception of Holocaust în România, modernising and political transition în Estern and Central Europe. Marius OPREA is a Romanian historian (specializing în recent history and archaeological
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lacunelor din text. în consecință, pentru aproape toți autorii sunt necesare ediții cu adevărat științifice realizate conform unor norme și standarde de mult stabilite. N-aș vrea în nici-un fel să se creadă că în acest răstimp n-au existat editori de mare clasă pentru toate etapele literaturii române; din fericire au existat multe competențe în acest domeniu și numai teama de a nedreptăți prin omisiune involuntară mă determină să nu dau exemple; suprimările din texte nu s-au datorat editorilor
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
editori de mare clasă pentru toate etapele literaturii române; din fericire au existat multe competențe în acest domeniu și numai teama de a nedreptăți prin omisiune involuntară mă determină să nu dau exemple; suprimările din texte nu s-au datorat editorilor, ci factorului politic care exercita o foarte vigilentă cenzură ideologică în numele clasei muncitoare. Așadar, pe lângă faptul că este firesc ca fiecare generație să alcătuiască propriul ei corpus de ediții, situația deplorabilă în care ne aflăm și din acest punct de
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
fie realizarea corpusului literaturii române. Așa cum se procedează la instituțiile umaniste similare din străinătate, să fie încheiate contracte pe termen limitat pentru pregătirea și publicarea unei ediții. Numărul de contracte va fi în funcție de resursele financiare. Pe răstimpul derulării contractului, cercetătorul editor va primi o retribuție stabilită de Institut. Edițiile vor fi publicate de Editura Academiei care va putea astfel să iasă din anonimatul în care a intrat de prea multă vreme. Perspectiva unui contract, fie el și limitat în timp, dar
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
teză complementară, doctorat care va putea fi lucrat în cadrul unui contract cu Institutul ,G. Călinescu". în acest fel se va putea demara alcătuirea corpusului literaturii române, un proiect de foarte lungă durată, și se va putea constitui o echipă de editori din rândul tinerei generații care să ducă mai departe o tradiție ilustră în cultura română. Să nu uităm, de pildă, că într-o colecție exemplară din acest punct de vedere pentru autorii greco-romani, Guillaume Bude publicată de Editura Les Belles
Imperative culturale by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11177_a_12502]
-
carte. Apărut postum, în ediția primă, la cinci ani după moartea autorului său (și la aproape nouă ani de când Miron Radu Paraschivescu își încredința manuscrisul lui Virgil Ierunca), cunoaște, în ediția românească, o formă îmbogățită și îmbunătățită de autor, spun editorii, deși, încă nu este vorba de o ediție integrală, căci mai există ,un număr important de însemnări disparate (...) pe care nu le-am luat în considerare"(p. 3). Consemnând evenimente din perioada 1940-1954, jurnalul lui Miron Radu Paraschivescu nu este
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
olandeză, cu surle și trîmbițe, printr-o perfect concertată acțiune de marketing (de felul acelora de care au avut parte și romanele cu Hary Potter). Deloc impresionați de faptul că recenzenții unor serioase reviste de literatură au făcut praf cartea, editorii străini se îmbulzesc să obțină copy-right-ul acestui roman care aduce, nu doar în titlu dar și în conținut, cu recentul film american Insula. Dacă ,scandalul" a devenit una din garanțiile cele mai sigure ale popularității de moment și ale succesului
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]