2,866 matches
-
și cereale, o fabrică de cremă de ghete, o fabrică de săpun de rufe, săpun de față, lumânări și cleiuri, o fabrică de lichioruri, patru cărămidarii și un atelier de olărie. În 1893 în Siret sosește un mare grup de emigranți polonezi din Rusia. Guvernul rus le-a solicitat polonezilor să părăsească regiunile locuite în Ucraina, oferindu-le în schimb terenuri în Siberia. În total în Siret s-au așezat 52 de familii, numărând 315 persoane. În acea perioadă prefectul districtului
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
să părăsească regiunile locuite în Ucraina, oferindu-le în schimb terenuri în Siberia. În total în Siret s-au așezat 52 de familii, numărând 315 persoane. În acea perioadă prefectul districtului Siret era un etnic polonez ceea ce le-a ușurat emigranților stabilirea în orașul bucovinean. În 1896 este dată în folosință o mică rafinărie de petrol, proprietatea unui cetățean numit Kraft. Doi ani mai tarziu este deschisă Gară Siret. În 1905 este construit un edificiu în care a funcționat Judecătoria Siret
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
lui Radu Gabrea, despre drama sașilor în închisorile comuniste, a fost prezentată în anul 2010, fiind ecranizarea romanului de succes al autorului de limbă germană Eginald Schlattner. Regimul comunist a fost foarte restrictiv în ce privește libertatea de ieși din țară iar emigranții erau considerați „trădători”. Regimul condus de Nicolae Ceaușescu a pus în practică așa numita "vindere" a minorităților, care i-a afectat atât pe etnicii germani din România, cât și pe evrei. Practic, guvernul federal german plătea o anumită sumă de
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
Arta nu este pentru gândire, ci pentru sentimente. Pentru că Arta este de asemenea și pentru gândire. Încercați să interpretați neinterpretabilul! <br> Imaginația dumneavoastră va înflori că un cactus în deșert. Dar, Manifestul Paradoxist, în mod special, este o revoltă a emigrantului împotriva limbii țării sale de adopție, pe care el nu o vorbește (o carte antilimbaj într-un lexic foarte sărac - discursul de mâine?)...»<br> În engleză: http://fs.gallup.unm.edu/a/ThirdParadoxistManifesto.htm. În engleză: http://fs.gallup.unm
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
la Acordul Schengen, Malta aplică . Acest lucru înseamnă că, pentru a intra în țară: Fluxul net estimat (folosind datele pentru 2002-2004) era de 1913 persoane anual. În ultimii 10 ani, Malta a acceptat înapoi o medie anuală de 425 de emigranți reveniți. În 2006, un total de 1.800 de imigranți ilegali au ajuns în Malta trecând marea de pe coasta Africii de Nord. Cei mai mulți dintre ei intenționau să ajungă în Europa continentală și s-a întâmplat să ajungă în Malta din cauza
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
a suferit o emigrare masivă, ca urmare a colapsului unei bule financiare în domeniul construcțiilor în 1907 și după cel de-al Doilea Război Mondial, când rata natalității a crescut în mod semnificativ, dar în secolul al XX-lea cei mai mulți emigranți se îndreptau către Lumea Nouă, în special în Australia, Canada și Statele Unite ale Americii. După cel de-al Doilea Război Mondial, Departamentul de Emigrare din Malta ajuta emigranții să plătească costul călătoriei. Între 1948 și 1967, 30% din populație a
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
a crescut în mod semnificativ, dar în secolul al XX-lea cei mai mulți emigranți se îndreptau către Lumea Nouă, în special în Australia, Canada și Statele Unite ale Americii. După cel de-al Doilea Război Mondial, Departamentul de Emigrare din Malta ajuta emigranții să plătească costul călătoriei. Între 1948 și 1967, 30% din populație a emigrat. Între 1946 și la sfârșitul anilor 1970, peste 140.000 de oameni au părăsit Malta prin schemele de emigrare asistată 57,6% migrând în Australia, 22% în
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
de mai multe ori. Nume celebre erau reprimate, atât "revoluționari" (printre ei: Isaac Babel, Vsevolod Meierhold), cât și "nonconformiști" (de exemplu: Osip Mandelștam). Alții, reprezentând atât "omul sovietic" (Arkadi Gaidar), cât și rămășițele Rusiei prerevoluționare (Constantin Stanislavski), au prosperat. Anumiți emigranți s-au reîntors în Uniunea Sovietică, precum Alexei Nicolaevici Tolstoi, în 1925, Alexandr Kuprin - în 1936, și Alexander Vertinski - în 1943. Trebuie amintit cazul Annei Ahmatova, care a suportat mai multe cicluri de represiune-reabilitare, dar care nu a fost vreodată
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
și Elveția, Danemarca, Suedia, Irlanda, Grecia, Portugalia și Regatul Unit al Marii Britanii. Est-europenii au fost, de asemenea, numeroși, sosind din Rusia, Ucraina, Lituania și din Europa Centrală (în special din Polonia, Ungaria, România, Croația și Slovenia). Un număr important de emigranți au provenit din țările balcanice (Bulgaria și Muntenegru). Există o comunitate numeroasă de armeni , iar Chubut Valley înregistrează o populație semnificativă cu ascendență galeză. Puține, dar în creștere, populațiile din Asia de Est s-au stabilit în Argentina, în Buenos Aires
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
sclavilor aduși de europeni. 12% sunt indieni veniți în cadrul migrației către Santa Lucia și Granada, începute în 1855. Restul sunt un amestec de africani, indieni și europeni. Indigenii (caraibieni și arawak) au fost exterminați de francezi la Sauteurs. Din cauză că sunt emigranți câtă populație are Grenada, în alte țări caraibiene, și încă o dată acest număr în alte țări (Statele Unite, Regatul Unit etc.), în Grenada locuiește doar o treime din totalul populației acestei țări. Limba oficială, engleza, este vorbită de toți locuitorii. În afară de
Grenada () [Corola-website/Science/298104_a_299433]
-
inși au peste 60 de ani. Această creștere rapidă a populației a dus la o scădere a PIB-ului pe cap de locuitor și a crescut presiunea asupra accesului la serviciile de bază. Acest lucru a dus la creșterea numărului emigranți, principalele ținte fiind Mexic, Belize, Spania, dar mai ales din SUA; în căutare de condiții de viață mai bune. În plus, această creștere a populației a accelerat urbanizarea. Honduras se numără printre cele mai sărace state din America Latină și înainte
Honduras () [Corola-website/Science/298107_a_299436]
-
1 (per 1000 oameni), iar durata medie de viață 76,4 ani (locul 47 în lume după durată). Din 1963 până în 1985 o valoare estimată de 320.000 uruguayeni au emigrat din țară. De departe cea mai populară destinație pentru emigranții uruguayeni a fost Argentina, urmată de Statele Unite ale Americii, Australia, Spania, Brazilia, Venezuela și altele. În capitala Montevideo, mai exact în aria ei metropolitană (1,8 milioane locuitori), locuiește jumătate din populația țării. Uruguay nu are o religie oficială, biserica
Uruguay () [Corola-website/Science/298153_a_299482]
-
ruse. Din 1992, în Estonia au fost naturalizați aproximativ 137.000 de cetățeni, cei mai mulți etnici ruși. Aproximativ 136.000 de oameni, (10% din populația totală), nu au primit cetățenia estonă. Deși nu se numără printre cele mai numeroase grupuri de emigranți, un număr destul de mare de ruși au ales să trăiască în Canada, Australia și Statele Unite ale Americii. De asemenea, un mare număr de ruși din fostele republici sovietice au emigrat în Rusia după prăbușirea Uniunii Sovietice. Mulți dintre ei sunt
Ruși () [Corola-website/Science/297424_a_298753]
-
sfârșitul anului 2007, conform Institutului de Informații și Statistici, au fost de 1.756.534. Belgradul este căminul diferitelor grupuri etnice din toate colțurile fostei Iugoslavii. Mulți cetățeni vin la oraș din zonele rurale sau orașe din sate mici că emigranți economici, în timp ce alte câteva mii au ajuns că refugiați din Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo, datorită izbucnirii Războaielor iugoslave din anii 1990. Se estimează că în Belgrad locuiesc între 10.000 și 20.000 de chinezi; aceștia începând să
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
iugoslave din anii 1990. Se estimează că în Belgrad locuiesc între 10.000 și 20.000 de chinezi; aceștia începând să se stabilească aici la mijlocul anilor 1980. Blok 70 din Noul Belgrad este cunoscut că centrul local al chinezilor. Mulți emigranți din Orientul Mijlociu, în special din Siria, Iran, Iordania și Irak au venit cu scopul de a-și continua studiile din anii 1970 și 1980 și și-au întemeiat familii în oraș. Refugiații kurzi afgani și irakienii reprezintă cel mai recent
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
în special din Siria, Iran, Iordania și Irak au venit cu scopul de a-și continua studiile din anii 1970 și 1980 și și-au întemeiat familii în oraș. Refugiații kurzi afgani și irakienii reprezintă cel mai recent val de emigranți din Orientul Mijlociu. Deși există mai multe comunități religioase istorice în Belgrad, compoziția religioasă a orașului este relativ omogena. Comunitatea ortodoxă sârbă este de departe cea mai mare, cu 1.429.170 de credincioși. Există, de asemenea, 20.366 de musulmani
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
Ca urmare a celor două războaie mondiale și a Războiului Rece care le-a succedat, mai multe milioane de oameni vorbitori de germană, foști cetățeni ai Austro-Ungariei, au ajuns în Germania ca familii de refugiați, expulzați din țara natală și emigranți germanici, au devenit rezidenți împreună cu descendenții lor și au fost în mare măsură asimilați de populațiile majoritare ale regiunilor în care s-au instalat. Partea acestor familii care s-au integrat în Germania de Vest este cu mult mai mare
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Brazilia și 4.000 au emigrat în Australia. Restul s-au împărțit între alte țări. Doar în anul 1907 circa o jumătate de milion de oameni și-a părăsit patria. Guvernele Cisleithaniei și Transleithaniei erau îngrijorate de faptul că printre emigranți se găseau mulți băbați tineri, capabili de muncă. Între 1901 și 1905, doar în Austria emigranții au scos la licitație publică 65.603 proprietăți, dintre care 45.530 mici parcele. Emigranții au scris adesea cu entuziasm „de dincolo” cunoscuților și
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
în anul 1907 circa o jumătate de milion de oameni și-a părăsit patria. Guvernele Cisleithaniei și Transleithaniei erau îngrijorate de faptul că printre emigranți se găseau mulți băbați tineri, capabili de muncă. Între 1901 și 1905, doar în Austria emigranții au scos la licitație publică 65.603 proprietăți, dintre care 45.530 mici parcele. Emigranții au scris adesea cu entuziasm „de dincolo” cunoscuților și mebrilor familiei rămași în urmă - uneori scrisorile cuprindeau bilete de vapor deja plătite. Cele mai importante
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Cisleithaniei și Transleithaniei erau îngrijorate de faptul că printre emigranți se găseau mulți băbați tineri, capabili de muncă. Între 1901 și 1905, doar în Austria emigranții au scos la licitație publică 65.603 proprietăți, dintre care 45.530 mici parcele. Emigranții au scris adesea cu entuziasm „de dincolo” cunoscuților și mebrilor familiei rămași în urmă - uneori scrisorile cuprindeau bilete de vapor deja plătite. Cele mai importante porturi de plecare pentru emigranți erau Hamburg și Bremerhaven, unde acostau navele marilor companii maritime
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
publică 65.603 proprietăți, dintre care 45.530 mici parcele. Emigranții au scris adesea cu entuziasm „de dincolo” cunoscuților și mebrilor familiei rămași în urmă - uneori scrisorile cuprindeau bilete de vapor deja plătite. Cele mai importante porturi de plecare pentru emigranți erau Hamburg și Bremerhaven, unde acostau navele marilor companii maritime Norddeutscher Lloyd și Hamburg-Amerika-Linie. La mijlocul secolului al XIX-lea, o călătorie până la New York, făcută cu una dintre primele nave cu aburi, dura încă în jur de o lună, însă în
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
o lună, însă în 1900 călătoria pe vreme bună ținea doar o săptămână. Din Triest, cu Austro-Americana, călătoria dura 15 zile. Anual se făceau între 32 și 38 de călătorii în SUA. Condițiile de călătorie pentru cei mai săraci dintre emigranți erau adesea mizerabile. Pentru companiile maritime, care nu aveau mari cheltuieli cu confortul pasagerilor mai puțin avuți, afacerea cu emigranții era extrem de lucrativă și, prin urmare, foarte concurențială. Cei mai mulți emigranți erau din Galiția (din estul Poloniei și din vestul Ucrainei
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
zile. Anual se făceau între 32 și 38 de călătorii în SUA. Condițiile de călătorie pentru cei mai săraci dintre emigranți erau adesea mizerabile. Pentru companiile maritime, care nu aveau mari cheltuieli cu confortul pasagerilor mai puțin avuți, afacerea cu emigranții era extrem de lucrativă și, prin urmare, foarte concurențială. Cei mai mulți emigranți erau din Galiția (din estul Poloniei și din vestul Ucrainei de astăzi). Din 1907 până în 1912 emigraseră 350.000 de oameni din Galiția, după cum reiese dintr-o interpelare a reprezentaților
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
în SUA. Condițiile de călătorie pentru cei mai săraci dintre emigranți erau adesea mizerabile. Pentru companiile maritime, care nu aveau mari cheltuieli cu confortul pasagerilor mai puțin avuți, afacerea cu emigranții era extrem de lucrativă și, prin urmare, foarte concurențială. Cei mai mulți emigranți erau din Galiția (din estul Poloniei și din vestul Ucrainei de astăzi). Din 1907 până în 1912 emigraseră 350.000 de oameni din Galiția, după cum reiese dintr-o interpelare a reprezentaților polonezi ai Consiliului Imperial adresată diverselor minstere ale Cisleithaniei în
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
dispoziție "S.S. Kaiser Franz Joseph I.", cea mai mare navă de pasageri a Austro-Ungariei. Spre deosebire de "Österreichischen Lloyd", "Austro-Americana" cârmea aproape exclusiv înspre destinații din America de Nord și de Sud. Până la începutul războiului în 1914, compania a transportat, printre altele, 101.670 emigranți din Austro-Ungaria în Statele Unite. Avântul economic al Monarhiei Dunărene este legat în special de numele lui Francisc Iosif I, care poate fi citit, ca mai demult, pe inscripțiile multor mărețe clădiri vieneze construite în vremea lui. După ce în 1857 împăratul
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]