52,317 matches
-
Dar nu eram nici simpatic, fiindcă (...) aveam conștiința realizărilor mele. Nu înțelegeam să fac curte unor persoane cu care fusesem coleg de facultate, ne cunoșteam foarte bine, care însă n-au dat nimic echivalent. A face emisiuni este una, chiar emisiuni foarte importante din punct de vedere ideologic - și le aduc tot omagiul meu sincer -, o operă critică este însă altceva". Dacă într-o recenzie la un volum al d-lui Marino, interlocutorul d-sale, Sorin Antohi, marchează "calvinismul" unui Noica
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
Canada, în Germania etc. Se implică efectiv în viața artistică elvețiană, în intervalul 1988-1999 fiind ales președinte al Societății pictorilor, sculptorilor și arhitecților elvețieni din cantonul Geneva. Cu prilejul unei expoziții colective, este prezent pe Canalul de televiziune ARTE, în cadrul emisiunii Metropolis. Figurează, de asemenea, în dicționare și repertorii care privesc arta elvețiană contemporană, precum și în Dictionnaire biographique de l'Art Suisse du XV-ème siècle jusqu'à nos jours. Prin structura sa intelectuală și prin natura sensibilității sale, Alexandru Trifu este
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]
-
simțit o mare invidie. De ce pot bulgarii să aibă un dramaturg ca Hristo Boicev și noi nu putem? De ce nu scriu și Horia Gârbea sau Vlad Zografi sau Alina Mungiu un text la fel de atrăgător? Întrebări cu umor Virgil Ianțu, protagonistul emisiunii Vrei să fii miliardar? de la Prima TV merită felicitat pentru siguranța și bunul gust cu care conduce de fiecare dată concursul. Merită felicitați însă, totodată, și autorii anonimi ai întrebărilor, care dau dovadă de umor: " Cine a rostit cuvintele devenite
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15803_a_17128]
-
Z. Ornea Pînă în decembrie 1989, în deceniile șaptezeci și optzeci viețile noastre, grele, erau înseninate de emisiunile �Europei libere�, care ne mai răcoreau sufletele. Pentru noi, literații, și un public intelectual mai larg, emisiunile culturale ale doamnei Monica Lovinescu și ale d-lui Virgil Ierunca ne întrețineau speranțele, ne ajutau efectiv în bătăliile scriitoricești în care eram
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
Z. Ornea Pînă în decembrie 1989, în deceniile șaptezeci și optzeci viețile noastre, grele, erau înseninate de emisiunile �Europei libere�, care ne mai răcoreau sufletele. Pentru noi, literații, și un public intelectual mai larg, emisiunile culturale ale doamnei Monica Lovinescu și ale d-lui Virgil Ierunca ne întrețineau speranțele, ne ajutau efectiv în bătăliile scriitoricești în care eram angajați. Și cînd în viața literară din țară se petrecea cîte una mai groasă era suficient să
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
eram angajați. Și cînd în viața literară din țară se petrecea cîte una mai groasă era suficient să se trimită acolo un mesaj pentru ca să fie transmis de îndată, ajutîndu-ne imens. Seară de seară, dar mai ales vinerea cînd erau programate emisiunile culturale, stăteam cu urechile ațintite și ne delectam. Cum aș putea vreodată să uit aceste imense servicii făcute cu statornicie și dăruire. De aceea le port doamnei Monica Lovinescu și d-lui Virgil Ierunca o recunoștință extraordinară, pe care o
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
la bătrînețe, sănătatea șubrezită. Nimeni, îi asigur, nu i-a uitat (deși, azi, uneori, îi citesc surprins și contrariat d-nei Lovinescu unele eseuri), aducîndu-și aminte perfect de timbrul vocii lor drag, care, și azi, ne este familiar și îndrăgit, chiar dacă emisiunile lor vestite au fost întrerupte. D-na Monica Lovinescu și-a scris memoriile, avînd drept titlu La apa Vavilonului, pe lîngă care nici d-sa, nici noi n-am șezut și plînsem. Despre cel dintîi volum al acestor memorii am
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
patriarhale de folclor și ajunsă în sîmburele dur al unei vremi puse pe zdrobire. Acolo, în peisajul venețian, l-a întîlnit și pe Paul Barbăneagră, cu care, apoi, rămas în exil, a devenit bună prietenă și convorbitor la ascultata ei emisiune �Teze și antiteze la Paris�. Îi evocă, apoi, pe sinucigașii Stere Popescu, Paul Celan, Gherasim Luca. Să transcriu un paragraf demn de toată stima pentru calitatea scriiturii: �Atroce mi s-a părut, în schimb, gestul lui Celan de a se
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
un început de calviție, fața îngustă și uscățivă, ochelarii asimilați parcă definitiv de fizionomie evocă o viață petrecută printre cărți. În același timp, însă, mobilitatea figurii te face să te gândești la o vocație actoricească (demonstrată deja, de altfel, de emisiunea TV " Doar o vorbă să-ți mai spun", originală combinație de pedagogie și clovnerie, inventată de George Pruteanu din dorința de a-i reînvăța pe români limba română). Austeritatea omului studios și dorința de spectacol a omului de lume coexistă
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
al publicațiilor de acest fel, inclusiv al extraordinarului almanah făcut cîndva de Vălureanu la România liberă, Cronicarul redescoperă cu bucurie Revista română de Șah - GAMBIT, aflată la nr. 44 din anul 8 de apariție, sub direcția Elisabetei Polihroniade (ale cărei emisiuni de la TVR de pe vremuri constituiau o delectare). Cultura șahistă a fost cam lăsată de izbeliște la noi. Ca și cultura, în general. Sponsorii preferă sporturile corpului, care întorc mai bine banii, și se dezinteresează de cele ale minții, cum e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
unor nedreptăți, greu de reparat într-o viață de om. Din punctul de vedere al lui Mircea Mihăieș, Petru Popescu este "un nimeni", "un prozator de doi bani", Cristian Țopescu - "un stimabil comentator sportiv pe vremuri, dar catastrofal realizator de emisiuni așa-zis distractive", Grigore Vieru - "o nulitate poetică" ș.a.m.d. În realitate, Petru Popescu este unul dintre cei mai talentați prozatori ai noștri, Cristian Țopescu - un extraordinar crainic sportiv (nu numai pe vremuri, ci și în prezent), iar Grigore
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
vreți, tocmai din pricină că sînt astfel, n-aveau ce căuta pe primele locuri la știrile de Paști ale unei televiziuni care nu de mult s-a jurat că nu se va mai coborî la faptul divers sîngeros pentru a-și construi emisiunile de știri. * Schimbînd programul, am aflat de la un alt post de televiziune că un polițist a jefuit tocmai în noaptea de Înviere casa preotului dintr-o localitate a blîndei noastre patrii. * Vine cea de-a doua zi de Paști și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
superiorilor! În loc să fie arestat imediat pentru un asemenea atentat la siguranța națională, domnul cu pricina e înscăunat mai-mare peste principalul serviciu de informații al țării! Or, după cum au spus-o Andrei Pleșu și H.-R. Patapievici extrem de limpede într-o emisiune televizată, documentele ajunse în presă în ultima vreme au fost obținute cu mult înainte de înființarea CNSAS-ului! De ce nu s-a revoltat până în 1996 dl. Timofte? De ce n-a spus nici pâs când Adrian Păunescu a publicat odioasele documente care
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
Comoroșan: "Acesta e marele nostru intelectual, căruia i se dă Premiul de Excelență?" D-sa precizează că a criticat adesea astfel de "enormități" și a "primit imediat reacții". Cred și eu! Dar nu s-a lăsat intimidat și, într-o emisiune televizată, nu s-a sfiit să-l adaoge pe lista impostorilor pe dl Andrei Pleșu: "Aș fi vrut și eu disidența lui Pleșu la Tescani, să vedeți ce romane scriam dacă eram acolo", exclamă cu o candoare dezarmantă dl Comoroșan
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
După ce, la prânz, într-o conferință de presă, a anunțat, fără să clipească - precum orice bun milițist din vremurile de odinioartă - că s-a făcut expertiza balistică a armei cu care s-ar fi sinucis Raul Opriș, seara, într-o emisiune televizată, recunoaște la fel de senin că expertiza balistică încă n-a fost făcută! În momentul în care scriu, au trecut trei zile de când dl. general Zaharia sfidează cu nerușinare o țară întreagă. Inutil să spun că încă se află în funcție
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
și nu la tâmplă sau în gură, așa cum, o știm din film, procedează orice sinucigaș! Prin acest nou caz, prestigiul poliției e departe de a fi crescut. Oricâte mitraliere va agita pe la intersecții, oricâte dovezi de forță va etala în emisiuni ticluite la televiziuni, acest conglomerat de interese materiale și de spirit de castă excesiv va fi privit de populație cu totală neîncredere. Pentru că înainte de-a vedea pistolul automat, cetățeanul vede vilele de-o opulență inimaginabilă ale mai tuturor ofițerilor
Împușcături în cutia Pandorei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16291_a_17616]
-
conjuncturale. Poza bancnotei de 1.000 de lei, cu chipul poetului, așezată sub titlu, într-o cam prea sofisticată antifrază iconografică, atrage totuși atenția că grupajul tematic e așezat pe nisipurile mișcătoare ale prezentului: un superlativ financiar la momentul primei emisiuni, bancnota care glorifica amintirea poetului, ca prim simbol identitar, a ajuns iute �monedă calpă", pe care-o irosești într-o clipită la piață. Argumentul lui Cezar Paul-Bădescu, îngrijitorul de număr, e și el echivoc în ce privește concepția grupajului: analiza receptării (�ce
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
Nicolae Manolescu La sfîrșitul primei decade din martie, au avut loc la Iași două evenimente culturale: o masă rotundă (televizată la TVR2 în cadrul unei emisiuni, Paralele inegale, moderată de Mircea Vasilescu) și o dezbatere cu public la Biblioteca Centrală Universitară. Ambele, pe tema francofoniei. Am participat și la una, și la alta, invitat de directorul Centrului Cultural Francez (în localul căruia s-a desfășurat masa
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
cu gentilețe, ministrul Culturii, totodată parlamentar și mare apropitar de Iași: "intelectual ratat"). I-am avut ca parteneri de discuție, și la Centrul Francez și la Bibliotecă pe Al. Zub, Adrian Cioroianu și, firește, Mircea Vasilescu și Al. Călinescu. Ratingul emisiunii, care s-a difuzat duminică 11 martie, n-am cum să-l știu, dar sala de la B.C.U. am văzut-o și depun mărturie că era arhiplină: studenți, profesori, unii, francofoni cunoscuți ca Liviu Leonte și Nicolae Crețu, poeți, Emil
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
de vedere. Am vrut doar să semnalez existența unor preocupări care mi se par importante, deși neglijate în ultimii ani, și pentru resuscitarea cărora Paul-Elie Lévy și Al. Călinescu merită toată lauda. Ca și Mircea Vasilescu, gata a-și pună emisiunea în slujba unor idei care nu se prea bucură de succes în epoca internetului care pare a consfinți supremația englezei. (Am zis mai bine înainte: a anglo-americanei, a acelei limbi elementare și utile, care nu e nici a urmașilor lui
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
elită ai României au fost în acea perioadă oaspeții ei și ai lui Virgil Ierunca. Dintre vizitatori n-au lipsit însă nici impostorii, nebunii, profitorii și agenții Securității, inclusiv cei care aveau misiunea să o reducă la tăcerea pe realizatoarea emisiunilor culturale de mare răsunet de la "Europa Liberă", Teze și antiteze la Paris și Actualitatea culturală românească. Monica Lovinescu ajunsese (chiar dacă nu spune asta în memorii) o instanță supremă a culturii române. În fața ei se înfățișau oameni de valoare marginalizați, dornici
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
George Pruteanu a ajuns la concluzia că pînă la informatori ar trebui să fie luate la cercetat și dosarele celor pe care aceștia i-au informat. Se pare că ideea emisă de dl Pruteanu i-a venit acestuia în timpul unei emisiuni t.v. moderată de Adrian Păunescu. Cu acel prilej, unul dintre cei mai "nevinovați" participanți a fost fostul ofițer de Securitate Ilie Merce care a susținut ideea că Securitatea n-a supărat pe nimeni, ci doar s-a folosit de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
în lumea cotidianelor din București. Ziarul CRONICA ROMÂNĂ a trecut din mîna lui Horia Alexandrescu în cea a unei echipe redacționale conduse de George Cușnarencu și în care, printre numele sonore de colaboratori se află Aristide Buhoiu, fost deținător de emisiune la Tele 7 abc și pus pe liber de acolo din cauză că nu aducea audiență postului. Alt nume e cel al lui Alexandru Mironov, cunoscut și pentru emisiunile sale SF de la Televiziunea Română, dar și pentru intrarea sa, fără încuviințare, în direct, la aceeași
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
și în care, printre numele sonore de colaboratori se află Aristide Buhoiu, fost deținător de emisiune la Tele 7 abc și pus pe liber de acolo din cauză că nu aducea audiență postului. Alt nume e cel al lui Alexandru Mironov, cunoscut și pentru emisiunile sale SF de la Televiziunea Română, dar și pentru intrarea sa, fără încuviințare, în direct, la aceeași televiziune, unde a pledat cauza actualului PDSR, provocînd un scandal de unde i s-a tras demiterea. Printre alte nume - Fănuș Neagu, Adrian Păunescu, plus o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
că am fost informator, dacă nu mi-a văzut dosarul?” Pe 31 ianuarie 2008, apare știrea în presă că CNSAS a funcționat neconstituțional, pe toată perioada, de la înființare. Astfel au declarat cei de la Curtea Constituțională. Vineri, 1 februarie 2008, la emisiunea de pe Realitatea TV a lui Stelian Tănase, Mircea Dinescu a declarat în direct despre Cezar Ivănescu că „a fost securist și a semnat angajament în 1961 cu Securitatea”. Cum ar fi fost posibilă o colaborare cu Securitatea, în timp ce poetul Cezar
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]