2,988 matches
-
hohot de râs în mijlocul unei cumplite tragedii. Un aspect de la înmormântarea mamei. La serviciul înmormântării, în biserică, deși de față era un frate al repauzatei profesor universitar, deși fiul repauzatei era preot, deși repauzata era medaliată cu decorația de mamă eroină, și o creștină cu multă evlavie și cu multe fapte care meritau a fi menționate, apreciate și date ca exemplu, preotul n-a găsit de cuviință să rostească decât „Dumnezeu s-o ierte”. M-a supărat tare acest dispreț, această
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Tatra, București, 1952; Furtuni de primăvară, București, 1954; ed. (Puterea jurământului), București, 1955; Mândrie, București, 1954; Inscripții, București, 1955; Zbor de noapte, București, 1956; De la inimă la inimă, București, 1957; Ecaterina Teodoroiu, București, 1957; Când au plecat cocorii..., București, 1958; Eroina de pe Jii, București, 1958; Cătălina (Adevărata viață a eroinei Ecaterina Teodoroiu), București, 1959; ed. (Fata cu arma), I, București, 1962; Paloșul de foc, București, 1959; Rapsodia română, București, 1960; Itinerar liric: George Enescu, București, 1961; Carnet de cazarmă, București, 1962
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Puterea jurământului), București, 1955; Mândrie, București, 1954; Inscripții, București, 1955; Zbor de noapte, București, 1956; De la inimă la inimă, București, 1957; Ecaterina Teodoroiu, București, 1957; Când au plecat cocorii..., București, 1958; Eroina de pe Jii, București, 1958; Cătălina (Adevărata viață a eroinei Ecaterina Teodoroiu), București, 1959; ed. (Fata cu arma), I, București, 1962; Paloșul de foc, București, 1959; Rapsodia română, București, 1960; Itinerar liric: George Enescu, București, 1961; Carnet de cazarmă, București, 1962; Noul comandant, București, 1962; Așa cum a fost, cu ilustrații
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Romanul a fost scris în numai 17 zile și are ca surse de inspirație balade populare de la care Sadoveanu preia idei și motive mitologice românești: "Salga" (preia setea de împlinire a actului justițiar, -de înfăptuirea dreptății ce domină toate faptele eroinei), "Doica" (preia ideea profundei legături a omului cu animalul credincios), "Miorița" (tema, motivul, conflictul, discursul epic simplu, concepția asupra morții sunt numai câteva dintre cele mai semnificative). Tema. Romanul ilustrează lumea arhaică a satului românesc, sufletul țăranului moldovean ca păstrător
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ai săi pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, aprigă si inteligentă nu are liniște până nu află faptașii si nu-i pedepsește dupa legea nescrisa a comunității. Intriga, dupa modelul romanului polițist, pune în lumina vocația justițiara a eroinei, descoperirea asasinilor si demascarea acestora. Faptele din Baltagul se petrec spre sfarsitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, însă într-o societate patriarhală, arhaică, strapunsă de zorii unei civilizații, de noi relații sociale, capitaliste. Titlul. Mit
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
aspră a oamenilor de la munte. Figura reprezentativă de erou popular, Vitoria întrunește calitățile fundamentale ale omului simplu, care se înscriu în principiile etice dintotdeauna ale poporului român: cultul adevarului, al dreptății, al legii stramoșești si al datinei. Scriitorul dezvăluie neliniștea eroinei datorate întarzierii (șaptezeci și trei de zile) peste obicei, a lui Nechifor Lipan, “dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”, plecat la Dorna să cumpere oi. Așteptarea se transforma în bănuială, bănuiala în neliniște, neliniștea în presimțire și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru feciorul ei. Înțelepciunea, inteligența și luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani marunti negustorului, să-i aibă “la îndemână”, îi leagă într-un colț de năframă. Cuvintele cheie în jurul cărora se concentrează discursul narativ al romanului au valoare simbolică, definind eroina: rânduiala, semn, întuneric, lumina. Îngroparea bărbatului după datină marchează momentul reintrării în liniștea și ordinea vieții de la început. “Descoperind adevărul, Vitoria verifică implicit armonia lumii: află ceva mai mult decat pe făptuitorii omorului și anume că lumea are o coerența
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și ordinea vieții de la început. “Descoperind adevărul, Vitoria verifică implicit armonia lumii: află ceva mai mult decat pe făptuitorii omorului și anume că lumea are o coerența pe care moartea lui Lipan n-a distrus-o”.(N. Manolescu) În comportamentul eroinei se cuprinde o întreagă filozofie de viață (ca cea a banului din Miorița), un echilibru și o măsură în toate, fără nici o tânguire, moștenite din asprimea vieții din vremuri imemoriale. Caracterizarea personajelor 1. Vitoria Lipan Caracterizarea făcută de autor: * “Nevasta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
strămoșești și a datinilor "ea nu e o individualitate, ci un exponent al speței" (George Călinescu). Ea este, așadar, un personaj mitic și un personaj simbol pentru țăranul român. Portretul moral reiese în mod indirect, din gândurile, faptele și vorbele eroinei, naratorul conturând, la început, trăsăturile din exterior spre interior. Gândindu-se la soțul său, plecat la Dorna să cumpere oi, Vitoria trece printr-un proces de interiorizare, întreaga sa viață devenind lăuntrică, "acei ochi aprigi și încă tineri căutau zări
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întârzierea "peste obicei", de 73 de zile, a Iui Nechifor Lipan și ea încearcă să intuiască ce s-ar fi putut întâmpla cu bărbatul ei: "în singurătatea ei femeia cerca să pătrundă până la el. Nu putea să-i vadă chipul". Eroina se ghidează în presupunerile ei după știința semnelor și după experiența sa morală, intuitivă acționand în funcție de acestea. Primele semne răuprevestitoare sunt visele: unul care a "împuns-o în inimă", i-1 arată "pe Nechifor Lipan călare cu spatele întors cătră
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
moldovean, ci devine atât simbolul bătrânei care duce dorul celor plecați de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum remarca Liviu Rusu, "jalea eternului feminin". Ca și Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu sau Vitoria Lipan, eroina din Baltagul" sadovenian, cu care are numeroase asemănări, măicuța bătrână stârnește admirația și prețuirea cititorului. Portretul baciului și cel al mamei sale sunt adevărate apariții de basm, fiind întruparea unui Făt-Frumos și a bătrânei grijulii, îndurerată după cei plecați de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Mircea Sântimbreanu și Mircea Nedelciu. Ca orice profesor ce se respectă, a comparat, nu fără zîmbet, „romanul” Domnicăi Gîrneață (care mai are în urmă un „best-seller” românesc: Pe drum de seară) cu unele cărți de Al. Dumas-pșre și Victor Hugo (eroina din Inel, inel de aur... i-a amintit, de pildă, de Cosette, fata din Mizerabilii), pentru a-i preciza genul și a-i explica succesul de public. Adică - a sugerat el - avem de-a face, în acest caz, cu o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Chestia asta am să i-o citesc și bărbatului meu, să afle și el ce multe calități am. Săracul, nu prea-și dă seama!” Nesățioasă, a reluat scena lecturii, aparent doar pentru sine, dar imitînd în felul de a merge eroinele romantice care savurează cuvintele unui neașteptat billet doux. La al treilea voiaj între ușă și geam s-a întors iarăși spre noi să ne întrebe: „Ați văzut vreodată o lostriță? Cum arată?” Era sincer curioasă, fapt pe care nu-l
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cei la care se găsește e Adrian Marino) că valoarea unei cărți depinde de priceperea posesorului său ar putea fi Ciociara de Alberto Moravia. Încercînd să acopere furtul unor volume din biblioteca profesorului la care fusese adusă fată în casă, eroina povestirii, o țărăncuță analfabetă, cumpără de la anticariat o cantitate de cărți egală cu cea pe care o vînduse: „cinci volume” în greutate de „patru kilograme și șase sute de grame”. Indiferentă față de conținutul lor, ea ignoră că acestea nu sînt de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
noului volum al dramaturgului nostru, Doi pentru un tango, pe care l-a prefațat. Ce admiră ea? Faptul că autorul a scris „cele mai multe piese despre omul contemporan”, că „a înțeles femeia” (și a dat exemplu pe Roxana din Casa noastră). Eroinele lui G. Îi evocă Norele lui Ibsen. Exagerările au stîrnit rîsul unei părți a asistenței (din care, bineînțeles, am făcut și eu parte). Unii au avansat ipoteza că e amorezată de jupîn. „Intrigi!”, am zis, refuzînd să comentez acest capitol
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
revistă care publică fragmente din Conversație în oglindă, după „Ateneu”, „Cronica”, „Convorbiri”, „România literară”, „Tribuna”. Acest succes de plasament mă obligă la o lectură în răspăr, „otrăvită”. Crezînd că ia ochii, G. Începe la fel de prețios și de grotesc ca și eroina piesei sale, Flaminia (nume antic roman, scos, probabil, din Plutarh, pe care, stimulat de Dumitru Radu Popescu, îl citește în ultima vreme). Aceasta „pregătește masa, consultînd cu fidelitate cartea de bucate”. Cîteva rînduri mai jos, ea spune că îi duce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Situația materială grea În care probabil este, Îi taie bucuria de a mai comunica artisticește cu lumea. La fel și Nistoreasa. Adresa acestuia nu i-o știu, altfel i-aș scrie. Eu am multe În cap. Între altele piesa cu eroina din cartea ta. O primă Înseilare am făcut-o dar nu-i suficient. Apoi sunt preocupat de ce se Întâmplă cu noi, ca țară și popor. Gândul este sigur prea uriaș pentru importanța mea, da, ca om, nu mă lasă liniștit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fudulia mea de urechi. Ce pot Însemna toate acestea, doi prieteni de departe, când va da Dumnezeu să le pot strânge mâinile? Mi-am adus mașina de scris și bat la piesa poetei Închise la Sasca. Mi-e gata piesa, eroina mea pornește din ce ai scris tu În cartea ta, mi-a fost milă de ea și i-am dat poruncă medicului s-o examineze, s-o țină sub observație și cu dovadă de sănătate psihică să-i dea drumul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
19 Mai, la lansarea cărții Marinei Spalas „Întâlniri cu oamenii secolului XX”, În care, și ea și eu avem câte un capitol despre noi. Mi-am terminat piesa de teatru „Punga cu nuci” În noua formă și, ca modernitate apare eroina și ca tânără, care-și Începe viața și ca vârstnică, nu bătrână, ieșită din „căminul de bătrâni alienați”, Încearcă să-și refacă viața și să-și rescrie din memorie poemele religioase. Versurile ei din „Orașul muzelor” sunt incluse. Transformările făcute
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de rezolvat, pe care vi le propun: Într-o zi, vine la critic, cu o intervenție „o Losneanu din Fălticeni” ?; Cine poate fi Jenică Popovici-Iași?; Ce știți despre o d-ră Ina Schechter, pictoriță? Ea este, dacă aveți timp să recitiți, eroina foiletonului Nodul gordian din Aqua forte, II, Fauna vieții literare, IX. Stimate domnule Dimitriu, acestea sunt puținele lucruri pe care pot deocamdată să vi le comunic, despre ce mai e pe aici, prin ograda Lovinescu. Așteptând știri despre șantierul Cazabanilor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pot gândi, din nou, imaginea Simonettei Vespuci. Nu prea Îmi mai place romanul, prea complicat, În care am contemplat-o. Filiația, refuzul și aspirația filiației, În artă și În viață, În Revoluție și sub tiranie, În genialitate și În mediocritate? Eroina seamănă cu Simonetta, anchetatorul care o distruge seamănă, nu Întâmplător, cu un iepure. Iar autorul Își caută un predecesor În bătrânul pictor Piero di Cosimo. Contemplu, Îndelung, la Dahlem, tabloul pe care Cosimo Îl intitulase Venus, Marte și Amor adormit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o distruge seamănă, nu Întâmplător, cu un iepure. Iar autorul Își caută un predecesor În bătrânul pictor Piero di Cosimo. Contemplu, Îndelung, la Dahlem, tabloul pe care Cosimo Îl intitulase Venus, Marte și Amor adormit. Seara, recitesc pasajul cu vizita eroinei În sala de muzeu unde este expus acest tablou. „Poate n-ar privi tabloul. Ar Închide doar ochii, să revadă pajiștea smălțuită de flori, din care crește Venus goală, odihnindu-se, parcă, lângă Marte, gol și el... pânza pe care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Autorul riscă o comparație aproape blasfemică. Formularea o găsim În finalul textului: „Și de la o mare depărtare - așa cum spun despre Dumnezeu copiii: e grozav! - ea văzu și cunoscu chipul iubitului său”. Experimentul senzual-sexual, nelimitabil la atât, În ciuda credinței inițiale a eroinei, reverberând În reacții sufletești și cerebrale deopotrivă, pornit din și În haosul diurn și profan al hazardului, ca ispitirea și ispita libertății, pare a nu putea renunța, totuși, la semnificație. Angajarea intraumană numită Iubire, pusă În chestiune prin infidelitate, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu Flaubert, maestrul neiertător al mizeriei „romantice”, susurând În putridul realității. Claudine nu este, În nici un fel, Înrudită cu Emma, iar proza lui Musil, ca și viziunea sa, este radical diferită de realismul, nu o dată sarcastic, din capodopera lui Flaubert. Eroina lui Musil nu este o nefericită mic-burgheză sufocată de strâmtoarea unei căsătorii de conveniență cu un soț oarecare, visând la marile evadări idilice ale amorului. Claudine este o femeie cu un trecut pre-marital aventuros, care și-a găsit Împlinirea În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu un trecut pre-marital aventuros, care și-a găsit Împlinirea În asocierea cu soțul pe care Îl admiră și Îl iubește. Ea nu visează la escapade senzaționale, doldora de clișeele feminismului provincial al micilor matroane nefericite. „Bovarismul” ei este nul. Eroina lui Musil ar avea, probabil, formulări drastice despre mediocritatea iluziilor și a eșecului În neautentica și, până la urmă, imposibila „eliberare” de sine la care aspira Emma. De altfel, „căderea” prin care se regenerează și poate se și Înalță Claudine nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]