5,276 matches
-
în vedere că nu există doi bolnavi identici, fiecare caz fiind unic în felul său. Este esențial ca în timpul tratamentului pacientul să conștientizeze cât mai multe senzații posibile asupra tonusului, posturii și limitelor motricității de care dispune, și chiar să experimenteze senzațiile a cât mai multor posturi și mișcări normale. Acțiunea trebuie să se bazeze pe principiul „bătătoririi căilor nervoase”. În activitatea practică, faptele au demonstrat că resursele de recuperare sunt decise, în primul rând, de gravitatea leziunilor organice, vârsta copiilor
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
procedee pot fi utilizate numai atunci când copilul a dobândit deprinderea de a menține capul și gâtul în poziție corectă. Poziția în cvadrupedietc "Poziția în cvadrupedie" Este poziția care se dobândește după consolidarea reflexului „pregătire pentru săritură”. Este indicat să se experimenteze această poziție mai devreme, încă înainte de consolidarea reflexului de săritură. Accentul trebuie pus pe sprijinul pe brațe cu coatele întinse, chiar dacă nu poate menține tot timpul capul în extensie. Se recomandă ca la început copilul să fie susținut de sub torace
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
suficient de flexibilă, astfel încât, la apariția unor noi nevoi sau comenzi sociale, organizațiile care furnizează servicii educaționale să poată răspunde exigențelor acestora. • Susținerea autonomiei și capacității de inițiativă a personalului- conform acestui principiu, personalul unei organizații trebuie sprijinit să-și experimenteze ideile care nu sunt contrare principiilor organizației. Încercările celor care caută soluții mai bune și maieficiente trebuie sprijinite și încurajate, deoarece multe dintre ideile valoroase susținute la nivelul unei organizații au apărut pe baza unor experiențe personale. Din această perspectivă
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
video, mănuși, ochelari stereoscopici, microfoane etc.Ă, ci și mulțumită intervențiilor percepțiilor și mișcărilor corporale. Pe de o parte, în lumea grafic-tridimensională construită de computer, subiectul uman simte răspunsul mediului la mișcările sale corporale. Pe de altă parte, pentru a experimenta virtualitatea, utilizatorul acționează fizic, mișcările corpului generând mișcările virtuale pentru care este nevoie uneori de un obiect fizic și de exercițiu. În realitatea virtuală, corpul fizic ocupă simultan lumea fizică și lumea numerică în timp ce acțiunile sale fizice au consecințe computaționale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
-se problematicii ontologiei cyberspațiului, tehnofilosoful își propune astfel să răspundă la întrebarea ce înseamnă a fi în lumea virtuală, având în vedere relația dintre experiența umană a spațiului computerizat și experiența umană a realității fizice. Sau, altfel spus, cum anume experimentăm existența virtuală ca „laborator metafizic”, care este statutul lumilor computaționale în cadrul experienței umane. Heim (1993Ă începe prin a demonstra originea ontologică a cyberentităților plecând de la idealismul platonician. Relația ființei umane cu tehnologia calculatorului este urmărită sub emblema mitului Erosului: realitatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vezi capitolele următoareă și spre deosebire de Sobchack (2000Ă, Stone (1991, 1992Ă nu neagă prezența și manifestarea materialității și a corporalității în cadrul spațiului virtual. Dimpotrivă, este de părere că subiectul, oricât de virtual ar deveni, se manifestă ca trup - viața umană este experimentată în cyberspațiu prin intermediul corpului: „Chiar în epoca subiectului tehnosocial, viața este trăită prin corpuri”. (Stone, 1991, p. 13Ă. Perspectiva capitolului de față se alătură acestor considerații care valorizează importanța concretizărilor corporale în spațiul virtual creat de tehologiile informațional-comunicaționale. Apelativul destrupării
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Această definiție își pierde însă imparțialitatea și inocența, în momentul în care se aduce în discuție problematica conștiinței: intruziunea unei proteze în corp are capacitatea de a modifica conștiința umană, în sensul în care a avea o proteză înseamnă a experimenta o dublă conștiință, și anume a fi conștient de experiența de dinaintea protezării corpului și de experiența ulterioară inserării protezei. Fără a mai vorbi de percepția socială asupra corpului protezat sau de imaginarul anormalității sau al monstruozității care însoțește această situație
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în contextul postumanismului și demersul cyborgic vine de la sine, cu toate că acesta nu este unul pașnic și temperat, ci unul violent, dureros și extrem. Operând în mod tehnologic asupra corpului propriu, artistul extrapolează inevitabilitatea modificării trupului uman în general. Stelarc a experimentat cu propriul corp amplificarea undelor creierului, a bătăilor inimii sau a activității musculare. Astfel, a realizat „A treia mână” („Third Hand”Ă, un construct robotic atașat brațului uman care funcționează ca o extindere cyborgică a corpului uman controlat prin electrozi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în cadrul discursurilor cyborgice, ilustrate prin Sobchack vs Stone, perspectiva lui Bukatman sau dialectica materialitate-idealitate la Heim. Katherine Hayles rezolvă acest impact teoretic prin soluția subiectului virtual întrupat în mod material la interfața tehnologiilor. Cyberspațiul sau realitatea virtuală nu pot fi experimentate, consideră teoreticiana, decât prin simțurile organelor corpului fizic, material, spre exemplu ochii care privesc fluxurile de date cyberspațiale concretizate dincolo de ecranul computerului sau ochii care urmăresc proiecțiile stereoscopice ale realității virtuale. Însăși tehnologia hardware care mediază virtualul este materială, iar
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
coerența proprioceptivă în întrepătrundere cu protezele electronice joacă un rol important în reconfigurarea granițelor corpului perceput” (Hayles, 1997, p. 202Ă. Astfel, una dintre concluziile teoreticienei este faptul că simbioza om-ordinator produce interceptarea viziunii cyborgice: Suntem deja cyborgi în sensul că experimentăm, prin integrarea percepțiilor și a mișcărilor noastre corporale în arhitecturile și topologiile computerului, un simț schimbat al subiectivității (Hayles, 1997, p. 201Ă. În ceea ce ne privește, preferăm să numim avatar această experiență existențială, perceptivă și autoperceptivă de la interfața tehnologiilor computaționale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai este ceea ce este, ci este ceea ce pretinde a fi sau ceea ce poate să fie, susține cercetătoarea, iar identitatea virtuală este considerată o alternativă la identitatea reală sau paralelă acesteia din urmă. Prin urmare, lumea Internetului devine constructivă psihologic, utilizatorul experimentând subiectivități multiple și având șansa alegerii și a automodelării: Identitatea, până la urmă, înseamnă în mod literal unu. Când trăim prin autoreprezentări electronice, avem nenumărate posibilități de a fi mulți. Oamenii devin maeștri ai autoreprezentării și ai autocreației. Noțiunea însăși de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reală. Corpul fizic este prezent în toate simulările identitare ale Internetului și nu poate fi negat, chiar dacă intră în imaginarul unor forme hibride. Turkle (1995Ă analizează Internetul din perspectiva vulnerabilă a identității umane ca „laborator social” postmodern în care se experimentează reconstrucțiile sinelui: „euri multiple” metaforizate drept „ferestre”. Totuși, ideea de „eu multiplu”, chiar dacă tributară postmodernismului, poate fi adesea patologică, iar valoarea cyberspațiului, considerată constând în mijlocirea unei viziuni fluide și expansive a unui „eu”, integru și a unei viziuni care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dezrădăcinările și pluralismele care marchează raportul dintre identitate și alteritate în mediul online. Neîndeplinind sarcinile unei totalități primordiale sau ale unei finalități absolute, avatarul intervine în lumea virtuală în mod contingent și parțial, cuplându-se permanent cu alte sisteme și experimentând la granița dintre genetic și cibernetic. Deopotrivă coordonează și este coordonat de întruchipările variate ale spațiului virtual, de fluxuri și de intensități ontologice, sociale, politice, economice, acumulează și coagulează, dar și pierde și destructurează în fenomenele încorporării. De la sedimentele identității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Lachapelle („Tony de Peltrie” 1985Ă sau Catherine Ikam și Louis Fléri („L’Autre”, 1992, „Elle et la voix”, 2000Ă. Pe de o parte, Victoria Vesna produce site-ul online „Bodies INcorporated” (1995Ă, invitând participanții să-și construiască un trup virtual, experimentând noțiuni ale identității, ale morții și ale relației artă-tehnologie-corporalitate-cultură. Diversele tehnici de manipulare a fotografiilor digitale îi permit artistei Nicole Tran Ba Vang („Collection”, 1999-2000Ă să transforme nudul feminin în îmbrăcăminte „cutanată”, realizată din „materialul” pielii înseși. Pe de altă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
bioluminiscentă de o nuanță verde-deschis strălucitoră în momentul expunerii sub lumină ultravioletă. Artistul a creat cu ajutorul acestei gene și alte creaturi transgenice (plante, pești, bacteriiă care pot fi controlate prin sistemul audiovizual al biobotului din perspectiva căruia spațiul poate fi experimentat și prin intermediul căruia se efectuează simbioza organism-mașină. Animalele, plantele și bacteriile alterate genetic sunt plasate în instalații unde acestea pot interacționa cu roboți biologici și unde privitorii-vizitatori le pot modifica local sau prin procesul de teleprezență specific Internetului. După cum am
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
situarea trupului în lume, dimpotrivă, această situare este produsă de conectarea însăși a corpului la lume. Așadar, separarea ontologică subiect-spațiu sau eu-lume nu mai funcționează: corpul-subiect și mediul devin sinonime în cadrul experienței trăite, lumea nefiind situată în afara subiectului, ci fiind experimentată ca o legătură concretă cu subiectul întrupat. Fenomenologul este interesat de fuziunea dintre corp-subiect și spațiu, adică de cufundarea acestui trup în lume. Materialitatea și corporalitatea devin atributele simbiozei om-spațiu/lume: corpul este trăit ca spațiu și subiectul este imersat
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corp poziționat la interfața liminală a tehnologiilor comunicaționale. Conștiința cyborgică, cea avatarică sau cea transgenică nu este o conștiință purificată sau una transformată în obiect, ci este o conștiință întrupată a subiectului-corp care percepe lumea virtuală cufundându-se în ea, experimentând-o în mod corporal. Relația postumanului cu spațiul virtual este complexă, deopotrivă întrupând și spațializând corpul, asigurându-i acțiunea, mișcarea și orientarea în lumea virtuală. Mai mult decât atât, subiectul cyborgic, cel avataric și cel transgenic sunt caracterizate prin intenționalitate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
granițelor dintre afară și înăuntru, dintre identitatea umană și lume ori dintre privitor și privit (în termenii fenomenologiei lui Merleau-Pontyă. În acest context digital-artistic, procesul de osmoză echivalează cu fuziunea dintre minte, corp, imagine, spațiu și lume: subiectul uman imersat experimentează imaginea-spațiu-lume virtuală în mod senzorial și prin intermediul unei conștiințe deopotrivă decorporalizate și întrupate: Spațiul interior și cel exterior fuzionează osmotic prin corp. (...Ă Doar prin corpul organic viu avem acces la lumea. Și, în mod paradoxal, se pare că doar
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
referă la modul cum aceste granițe sunt formate printr-o combinare a mișcărilor de feedback fiziologic și uz comun” (Hayles, 1997, p. 198Ă. Teoreticiana dă exemplul jucătorului de tenis aflat în „coerență proprioceptivă” cu racheta de tenis pe care o experimentează ca o extensie a propriului braț. Prin urmare, corpul uman poate simți coerența proprioceptivă, fiind interfațat cu computerul. 16. MUDs (Multi User Dungeons sau Multi User Dimensionsă constă în câteva sute de jocuri multiutilizator ale Internetului în care interacțiunea se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Guvernul este implicat în diferite aranjamente de luare a deciziei. De exemplu, aceste aranjamente pot exista între guvern și societatea civilă, între guvern și cetățeni. În plus, guvernul încheie diferite tipuri de parteneriate cu grupuri de afaceri sau ale comunităților, experimentează noi căi de furnizare a serviciilor publice și de construcție a infrastructurii publice. În cazul responsabilității comune, situația este mai dificilă, deoarece sunt mai multe entități/actori care partajează responsabilitatea unei decizii, iar dacă finalitatea nu este cea dorită, este
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
pentru clarviziunea de care a dat dovadă. Când explicațiile se dovedesc eronate într-un fel sau altul, Gânditorul este nemulțumit și caută explicații și răspunsuri mai potrivite. Prin contrast, Empaticul apelează mai puțin la explicații și raționamente. Empaticul caută să experimenteze, lăsându-se condus de emoțiile care însoțesc întâmplările și deciziile. Ar trebui să se mute sediul firmei la Boston? Empaticul dorește să știe ce simt angajații cu privire la această schimbare. Gânditorul vrea să știe dacă este o bună decizie pentru afaceri
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ale problemelor. Succesul procesului mental implicat pentru a ajunge la acestea este mai important pentru gânditor decât dacă cineva va acționa pe baza acestor soluții. E - Empaticul Această trăsătură de personalitate vă predispune la concentrarea asupra conținutului emoțional al situațiilor experimentate de dumneavoastră sau de alții. Empaticul ia cunoștință de o situație nouă în primul rând prin potențialul emoțional al acesteia: Ce simt eu în legătură cu aceasta? Ce simt ceilalți? Cine va avea de suferit? Cine va fi fericit? Răspunsurile la aceste
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
care nu dispar nici rapid și nici ușor. Donna, în acest caz, a suferit ore întregi din cauza insultei șefului și, chiar și după scuzele sale inevitabile, a rămas îngrijorată cu privire la incidentele care și-ar putea face apariția. În miniatură, ceea ce experimentează ea nu diferă foarte mult de Tulburarea Nervoasă Post-Traumatică (TNPT), în care victimele violenței înspăimântătoare, năprasnice și iscate din senin (în acest caz, violență verbală) trăiesc apoi cu sentimente de anxietate și îngrijorare. Nu ar fi deloc neobișnuit ca izbucnirea
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
de serviciu și comportamentul privat Pe lângă propriile gânduri, oamenii aduc cu sine la serviciu și sentimentele personale. Când angajații încep să se cunoască unii pe alții, subiectele de conversație devin din ce în ce mai variate, mai personale și mai difuze. Probabil că am experimentat sau am auzit cu toții conversații despre copii, sport, planuri de vacanță, filme, restaurante, diete, exerciții fizice și multe alte subiecte de discuție fără legătură cu serviciul. Însă așa cum „felul în care vorbim acasă” devine destul de apropiat de „felul în care
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
inserez câteva sudălmi pentru a-l descrie pe acel leneș nenorocit. Când ceva nu mergea bine, aveam un ritual riguros de înjurături cu care marcam momentul, ne exprimam sentimentele cu privire la incident și ne mai ușuram din frustrare”. Totuși, Nathan a experimentat un adevărat șoc cultural atunci când a intrat în serviciul civil. „În momentul când am renunțat la slujba din armată și am obținut acest post civil, mi-a fost destul de greu să îmi țin gura”, a mărturisit el. „Am observat că
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]