3,283 matches
-
etc. Fiecare individ posedă o doză de creativitate care poate fi cunoscută, măsurată și stimulată prin evaluarea produselor procesului de creație. Elementele esențiale prin care se poate constata existența creativității sunt: flexibilitatea, noutatea și originalitatea, fluența, senzitivitatea (sensibilitatea senzorială), ingeniozitatea, expresivitatea manifestate În procesul de creație. Creativitatea ca rezultat al stimulării și activității Înseamnă acumulări de capacități, abilități și posibilități de realizare a ceva nou, original, În plan ideal - abstract ca și, după caz, În plan practic, deci inventivitatea ideatică și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
noi imagini, noi idei. Totuși e nevoie de intervenția mediului, a experienței pentru ca ele să dea naștere la ceea ce numim talent. Elementele esențiale prin care se poate constata existența creativității sunt: flexibilitatea, noutatea și originalitatea, fluența, senzitivitatea (sensibilitatea senzorială), ingeniozitatea, expresivitatea. Viața, În toate domeniile ei, necesită faptul ca aproape fiecare individ să realizeze unele operații noi, ca urmare a unor combinări și recombinări, asocieri etc., a datelor elementelor existente, care se obiectivează În anumite soluții (metode etc.) utile și mai
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
etc. Fiecare individ posedă o doză de creativitate care poate fi cunoscută, măsurată și stimulată prin evaluarea produselor procesului de creație. Elementele esențiale prin care se poate constata existența creativității sunt: flexibilitatea, noutatea și originalitatea, fluența, senzitivitatea (sensibilitatea senzorială), ingeniozitatea, expresivitatea manifestate În procesul de creație. Creativitatea ca rezultat al stimulării și activității Înseamnă acumulări de capacități, abilități și posibilități de realizare a ceva nou, original, În plan ideal - abstract ca și, după caz, În plan practic, deci inventivitatea ideatică și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o anumita potențialitate creativă, evidențiată de o anumită flexibilitate, fluență și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos În general). Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată (flexibilitatea, fluența, expresivitatea, sensitivitatea) desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor, este nevoie de multă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o anumita potențialitate creativă, evidențiată de o anumită flexibilitate, fluență și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos În general). Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată (flexibilitatea, fluența, expresivitatea, sensitivitatea) desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor, este nevoie de multă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inclusiv limbajul scris și vorbit; Limbajul scris apare și se perfecționează paralel cu perioada școlarității și este mult mai complex decât cel oral, formarea sa implicând existența unor asistenți calificați. Spre deosebire de limbajul oral, care beneficiază de contextul situațional, de sustinerea expresivității, de posibilitatea revenirii pentru eventualele completări sau corecturi, limbajul scris este strict, normat gramatical, sistematizat și clar, pentru a facilita lectura. Prin caracterul său elaborat, limbajul scris reflectă capacitatea de gândire, bogăția interioară și stilul emițătorului. Dacă organizarea limbajului oral
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prioritare sunt preocupările pentru formarea aptitudinilor de a ști să faci, care obligă la pași suplimentari, L. Șoitu sistematizează într-o fișă finală de evaluare a competențelor dobândite de elev aspectele implicate: Competențe în domeniul limbajului: - exprimarea orală: verbală, paraverbală - expresivitatea frazei, ritmul, tonul, accentul cuvintelor, pauzele în vorbire, respirația su sens; - lectura; scrisul; compunerea; vocabularul; ortografia; gramatica; - exprimarea nonverbală: proximitatea, râsul / surâsul, gesturile, postura, mimica, privirea; Identificând factorii principali implicați în învățarea comunicării, L. Șoitu subliniază rolul școlii, care este
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor; - folosirea corectă a accentului; - semne de ortografie cu implicații la nivel fonetic: apostroful, cratima; - resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin desfășurarea a trei tipuri de activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin însușirea de cuvinte noi și folosirea acestora în comunicare; activizarea vocabularului elevilor prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe și prefixe; sinonime și antonime; sufixe diminutivale și sufixe augmentative; câmpuri lexicosemantice; cuvinte compuse prin alăturare, subordonare și abreviere; familia lexicală derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale; împrumuturile;) d) Resurse ale expresivității limbii la nivelul lexico-semantic (selectarea cuvintelor; figuri de stil: personificare, comparație, enumerație, repetiție, epitet; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor și al neologismelor;) 3.3. Formarea și dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul gramatical impune cunoașterea și respectarea normelor gramaticale prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
textul scris, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; -sesizarea particularităților lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice; pronunție, de acord, de flexiune, în diverse situații de comunicare;) b) Aspecte ortografice, ortoepice și de punctuație d) Expresivitatea comunicării orale și scrise la nivelul morfologic (utilizarea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile învățate; construirea corectă a unor enunțuri din punct de vedere sintactic; construirea unui monolog sau a unui dialog; descrierea unor obiecte, a unor tablouri
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și neflexibile învățate; construirea corectă a unor enunțuri din punct de vedere sintactic; construirea unui monolog sau a unui dialog; descrierea unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; construirea unor narațiuni simple; utilizarea expresivă a limbii; - - realizarea expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație; aplicarea cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;) Competențe specifice la nivelul sintactic - alcătuirea unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind correct semnele ortografice și de punctuație; - propoziții simple și dezvoltate; propoziție
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fraza; relaționarea părților de propoziție în propoziții și a propozițiilor în fraze, în funcție de intenționalitatea comunicării; rolul elementelor de legătură în frază; contragerea unor propoziții în părțile de propoziție corespunzătoare sau expansiunea unor părți de propoziție în propozițiile corespunzătoare; - corectitudinea și expresivitatea părților de propoziție și a propozițiilor într-un text dat; rolul părților de propoziție și al propozițiilor în funcție de intenția și specificul comunicării într-un text dat; cuvinte și construcții incidente; 4. Valori ale competenței de comunicare formate prin exercițiile
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pentru că orice fapt de limbă poate fi identificat, temele acestui tip de exercițiu sunt variate. Pentru eficiență, se recomandă integrarea în exerciții mai complexe. Când exercițiul vizează noțiuni de morfologie sau sintaxă, alegerea unui text literar drept suport prilejuiește observarea expresivității limbii. - Exerciții de caracterizare - analiză gramaticală presupun o sarcină în plus față de anteriorul tip. A caracteriza din punct de vedere gramatical înseamnă a indica, într-o anumită ordine, note specifice ale situației concrete în care faptul de limbă se află
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
toate funcțiile posibile, să alcătuiască fraze în care conjuncția „dacă” să introducă o subiectivă și o completivă directă etc. Exercițiile de exemplificare sunt frecvent utilizate în orele de limba română, adeseori stereotipe, urmărind mai ales corectitudinea gramaticală și mai puțin expresivitatea, variația, depășirea orizonrului proxim în exemplele elevilor. Pentru că de cele mai multe ori acest tip de exerciții urmează unui model oferit de profesor sau de manual, trebuie combătută tendința elevilor de a calchia. - Exemplifiacrea liberă, fără condiționări sau sprijinul unor construcții sau
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
operă literară, elevii pot folosi materialul necondiționat sau în mod determinat, când se precizează în enunț rolul sintactic pe care îl va îndeplini materialul oferit. Compunerea gramaticală prin analogie se realizează pe baza unui model dat și contribuie la dezvoltarea expresivității exprimării. 4.2.1.5. Exercițiile ortografice și de punctuație au o importanță deosebită în practica predării limbii române; pe lângă consolidarea cunoștințelot teoretice, prin ele se formează deprinderile scrierii corecte. „Deși se recunoaște de către toți oamenii școlii că ortografia și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
pentru a da naștere unei opere, „forma e principiul activ al individualității”(Etienne Gilson: Le Thomisme, p. 141 ). În acest înțeles, de pildă, sufletul e forma corpului, pentru că el e principiul vital încarnat în corp și el e sensibilizat în expresivitatea unei fizionomii frumoase pe care o admirăm. Această formă, care e o urmă sau o rază a înțelepciunii creatoare, imprimată în inima lucrurilor și care dă proporția, ordinea și strălucirea întregului univers, se mai numește cu termenul aristotelic entelechie. De
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în legătură cu anumite situații de viață, acestea nu sunt stabile, astfel că după o analiză ulterioară sunt abandonate. Acești adolescenți pot fi sensibili, receptivi și principiali sau dimpotrivă anxioși, ezitanți și autojustificativi (Scarr, Weinberg și Levine, 1986). Pornind de la constatarea sentimentului expresivității personale ca dimensiune definitorie a statutelor identitare, Waterman (1990) diferențiază șapte tipuri de statute identitare semnificative pentru adolescenți: 1. identitate dobândită expresivă când adolescentul după explorări active se angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri pe care
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și scopuri care sunt însă incompatibile cu aptitudinile și posibilitățile proprii; 3. identitate amânată expresivă când adolescentul caută o rezolvare expresivă a crizei identitare; 4. identitate amânată neexpresivă când adolescentul caută o rezolvare a crizei identitare dar nu pe baza expresivității personale; 5. identitate expresivă închisă când adolescentul se angajează în primele alternative considerate serioase ținând cont de posibilitatea valorificării viitoare a aptitudinilor și talentelor; 6. identitate închisă neexpresivă când adolescentul se angajează sub aspect identitar neluând în considerare alternativele posibile
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
identitate închisă neexpresivă când adolescentul se angajează sub aspect identitar neluând în considerare alternativele posibile ca și posibilitatea de valorificare a aptitudinilor și talentelor proprii; 7. identitate difuză care nu ajută la formarea angajamentelor și identității în general, conceptul de expresivitate neputând fi aplicat. Studiile longitudinale au arătat că transformările identității la adolescenți nu sunt radicale, ci graduale, în final putându-se vorbi despre o stabilizare a acesteia (Dusek și Flaherty, 1981). În general, nu toate cercetările sprijină ideea conform căreia
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
limba ridicată din a 2-a jumătate spre palat. Respiră bucal, nu știe să sufle pe gură, nu știe să țipe, nu poate umfla un balon, nu știe să scuipe, nu știe să sufle nasul. Vorbirea este fără mimică și expresivitate, monotonă cu intensitate scăzută a sunetelor. Se pune diagnosticul de rhinolalie mixtă, dislalie polimorfă, tulburări respiratorii. Elementele de rhinolalie deschisă se combină cu elementele de rhinolalie închisă deoarece situația anatomică conduce la un expir normal vocal, dar copilul nu știe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rămas același: trasarea frontierei dintre grupurile de cuvinte "libere" și cele "stabile" (inclusiv semnalarea diverselor migrații istorice dintr-o clasă în cealaltă), cu scopul de a elabora diverse recomandări de analiză gramaticală sau de tratare lexicografică, precum și de a semnala "expresivitatea" acestor unități, printr-o analiză semantică sumară, desfășurată preponderent în planul "limbii" (adică al "semnificației", în accepțiune coșeriană). Chiar dacă nivelul semantic al enunțului nu a fost exclus cu totul din ecuație, el a rămas întotdeauna subordonat criteriului sintactic, dat fiind
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
principiul non-deductibilității pe care îl susținem. Din punct de vedere practic, orice reducție a EI la fenomene secundare, dacă nu chiar anormale, ni se pare fundamental eronată."67 Mai mult, autoarea crede a fi descoperit aici un adevărat principiu al "expresivității" discursive, pe care îl formulează astfel: Dacă EI precedă termenul implicat, definiția sau glosa sa, progresia este percepută ca evoluând către o sinteză rațională. Dacă, dimpotrivă, idiotismul succedă parafrazelor (i.e., expresiilor non-frazeologice) în cauză, textul își dezvoltă puterea lui expresivă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai evidentă rămâne [Ironia]: în cazul ei, "solidaritatea funcțională" este obligatorie, dat fiind că [Ironia] ca efect al discursului nu se declanșează decât în momentul în care beneficiază de suportul altei funcții textuale. De altfel, această regulă explică și fenomenul "expresivității involuntare"394, care se produce uneori atunci când erori celebre cu valențe comice apar, în mod inadecvat, în texte care se presupun a avea o finalitate oficială, "serioasă": "Comisia ar trebui ca, până la 1 ianuarie 1998, să revizuiască și să modifice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Sleeping and Waking: A Dynamic View, The University of Chicago Press, Chicago/Londra, 2008. Negreanu, Aristița, Expressions idiomatiques franco-roumaines, Universitatea din București, Facultatea de Limbi Romanice, 1976. Negreanu, Constantin, Structura proverbelor românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Negrici, Eugen, Expresivitatea involuntară, Cartea Românească, București, 1977. Neșu, Nicoleta-Daisa, Textul politic. Limite și deschideri semiotice, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2005. Norrick, Neal R., "Proverbs as Set Phrases", în Harald Burger, Dmitrij Dobrovol'skij, Peter Kühn și Neal R. Norrick (eds.), Phraseologie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Norrick (eds.), Phraseologie/ Phraseology, vol. 1, p. 90). 392 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica textului, pp. 237-242. V. și II.5.4.3.2. 393 Exemplul a fost preluat din Liviu Groza, Dinamica unităților frazeologice în limba română contemporană. 394 Eugen Negrici, Expresivitatea involuntară, Cartea Românească, București, 1977. 395 Eugeniu Coșeriu, Competencia lingüística, p. 281. Menționăm, totuși, că în Textlinguistik întâlnim următoarea precizare privind extensia "discursului repetat": În principiu, am putea vorbi în acest sens și despre semne izolate, de exemplu despre un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]