3,552 matches
-
faptul că locutorul consideră adevărată negarea subordonatei (Părinții văd "consideră" că non-P), ceea ce explică posibilitatea de a reformula contextul (54) astfel: (54') Există o legătură între cele două evenimente, dar părinții nu o recunosc. Folosirea conjunctivului este asociată cu nesiguranța/ezitarea locutorului în privința conținutului exprimat în subordonată. Enunțul (53) poate fi reformulat ca mai jos: (53') Părinții cred că nu există nicio legătură între cele două evenimente, dar nu sunt convinși de acest lucru. 4.2.2.3. Tiparul [a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
obișnuită și sunt legate între ele prin alte gânduri decât prin cele logice"41. Dacă ne gândim la tragicii greci sau la Shakespeare sau Racine, observăm că ei vorbesc despre o scenă pe care omul își interpretează rolul. Fără nicio ezitare, putem spune că ludicul își face simțită prezența nu numai în viața culturală, ci este văzut și ca izvor al ideii de care cei menționați se folosesc. Omul ca actor nu poate acționa singular. În acest caz, observăm că arta
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
interesul nostru se îndreaptă spre modificările suferite de text prin interferența oricărei stări considerate supranaturale, în alte cuvinte, structura textului literar cuprinde ideea de fantastic. Starea afectivă a subiectului este afectată și, prin urmare, lectorul este introdus în starea de ezitare 42. Romanele și nuvelele sunt afectate de elemente supranaturale cu efecte demoralizatoare și periculoase. Nevoia de ficțiune duce la transformarea romanului într-o scriere fantastică, al cărui constituent interior (fantasticul) devine trop ontologic în construcția romanului. Așa cum se întâmplă în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în construcția romanului. Așa cum se întâmplă în romanele Italianul de Ann Radcliffe sau Călugărul de Matthew Lewis. Prin intermediul fantasticului, subiectul este transpus într-un spațiu ce simbolizează trecerea dinspre lumea naturală către lumea spuranaturală. Subiectul se află în starea de ezitare în înțelegerea legilor naturii: orice apariție supranaturală implică fie o malformație a legilor reale, fie o falsă apariție ce nu are nicio bază logică de înțelegere. Starea de ambiguitate a subiectului este împrumutată din cadrul literaturii, personajul literar capătă însușiri omenești
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
unde orice fenomen supranatural capătă o explicație logică, sau o prezentă miraculoasă unde fenomenele supranaturale sunt reale. După Todorov fantasticul apare în două moduri diferite ce implică și două tipuri de genuri fantastice. Primul tip de narațiune fantastică creează o ezitare între real și iluzoriu. Prima stare de ezitare poate explica și interpreta coincidențele ciudate. Al doile tip de narațiune fantastică crează o ezitare între real și imaginar. Prin aceasta se pune sub dubiu prezența oricărui eveniment și personaj cu calități
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sau o prezentă miraculoasă unde fenomenele supranaturale sunt reale. După Todorov fantasticul apare în două moduri diferite ce implică și două tipuri de genuri fantastice. Primul tip de narațiune fantastică creează o ezitare între real și iluzoriu. Prima stare de ezitare poate explica și interpreta coincidențele ciudate. Al doile tip de narațiune fantastică crează o ezitare între real și imaginar. Prin aceasta se pune sub dubiu prezența oricărui eveniment și personaj cu calități supranaturale. Astfel, înțeles putem spune că nu există
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
moduri diferite ce implică și două tipuri de genuri fantastice. Primul tip de narațiune fantastică creează o ezitare între real și iluzoriu. Prima stare de ezitare poate explica și interpreta coincidențele ciudate. Al doile tip de narațiune fantastică crează o ezitare între real și imaginar. Prin aceasta se pune sub dubiu prezența oricărui eveniment și personaj cu calități supranaturale. Astfel, înțeles putem spune că nu există o distincție clară între fantastic și realismul magic, și niciun privilegiu între elementele naturale și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și realismul magic, și niciun privilegiu între elementele naturale și supranaturale. O posibilă diferență între ideea de fantastic și idea de magic constă în abordarea existantă sau fermă față de elementele ce stau la baza realității. Dacă fantasticul e stare de ezitare în acceptarea fenomenelor supranturale, magicul are o atitudinea real-credibilă în acceptarea oricărui fenomen supranatural. Fantasticul este definit de ambiguitate și duce la crearea fanteziei. Identificarea fanteziei înseamnă includerea unei serii de elemente într-un text curent, unde inspirația se produce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
această continuitate a acțiunilor în atac și apărare. Jocul echipelor bine pregătite evidențiază ușurință În acest sens, mai mult chiar, jucătorii ajung să prevadă în anumite momente că adversarul va pierde mingea și să plece pe contraatac. Cele mai mici ezitări în continuitatea acțiunilor de joc, concretizate de obicei prin întârzierea trecerii din apărarea în atac și invers, au o influență negativă asupra tacticii de ansamblu si a eficacității ei. 4.3.3. Caracterul colectiv și în continuă mișcare al jocului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
dispute teritoriale sau etnice cu vecinii să le rezolve, în conformitate cu principiile O.S.C.E., înainte de aderare. Implicarea N.A.T.O. în criza din Iugoslavia a avut un impact major în procesul de transformare și adaptare a Alianței Nord-Atlantice deși au existat destule ezitări printre membrii Alianței dacă trebuiau sau nu să se implice pe un teatru de conflict situat în afara cadrului N.A.T.O. Dar în condițiile în care escaladare conflictului făcuse ca O.N.U. să se vadă implicată în cea mai costisitoare
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
aștepte „saltul” unui sportiv sau al echipei repetând de mii de ori aceleași exerciții, aceleași teme. Perseverența și consecvența sunt alte calități cerute. Antrenorul este ultimul om care renunță, obosește sau se plictisește. Perseverența este importantă deoarece orice clipă de ezitare sau renunțare poate distruge tot ce s-a realizat până atunci, iar nesiguranța unui antrenor se transmite automat echipei. O judecată liberă presupune receptivitatea la tot ce este nou și la tot ce poate fi un factor de progres. Antrenorul
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
un socialist democrat ca Jean Jaurès își intitulează un paragraf din Istoria socialistă a revoluției Franceze „Arbitrarul ghilotinei” și scrie: „Când o mare țară revoluționară luptă în același timp contra facțiunilor înarmate interne și contra lumii, când cea mai mică ezitare sau cea mai mică greșeală pot compromite poate pentru veacuri întregi destinul noii orânduiri, cei care conduc această întreprindere imensă nu mai au timpul să-și ralieze disidenții, să-și convingă adversarii [...] Ei trebuie să lupte, să acționeze, iar pentru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al rivalităților din sânul grupului conducător* și mai ales, al revoltei generalizate. Reformele și politica antireligioasă impuse de comuniști nemulțumesc profund o societate încă foarte tradițională. Represiunea sângeroasă dovedindu-se ineficientă, comuniștii afgani se adresează conducerii sovietice care, după îndelungi ezitări, decide să preia controlul situație. Războiul din Afganistan are consecințe imense. Pe plan internațional, el inaugurează o nouă fază a Războiului Rece*, marcată de o creștere a tensiunilor americane-sovietice și ritmată de crize în Europa - staționarea rachetelor cu rază medie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
-i permit lui Castro să proclame, în 1961, caracterul socialist al revoluției sale și să se definească el însuși ca marxist-leninist*. Trăsăturile noului regim sunt bine cunoscute: omniprezența poliției politice*, reprimarea opozanților, eliminarea presei libere, subordonarea sindicatelor față de stat. Dincolo de ezitările periodice ulterioare manifestate pe piața liberă țărănească, de autorizarea producătorilor autonomi sau de dolarizare, aprilie 1961 a însemnat pasul decisiv. Cuba devine un regim comunist clasic. Criză și reînnoire în anii 1970, puține sunt țările latino-americane: Columbia, Venezuela, Costa Rica, Mexic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ce-i privește, au prieteni și găsesc sprijin peste tot. Incidentele sunt frecvente pentru că primul își are propriile sale opinii, iar cel de-al doilea muncește atât de eficient încât are tendința să acapareze totul. în 1953-1954, după o îndelungă ezitare, Mao este obligat să le ia partea contra ambițiosului Gao Gang. El le impune înființarea cooperativelor în 1955, dar ei îi întrerup excesele în primăvara următoare. Prima sa reacție va fi de a-l promova pe Deng Xiaoping în postul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mare număr de orașe și regiuni. în anul următor, obține 34,4% din voturi la alegerile legislative. Susține atunci, fără să participe la ele, guvernele democrate creștine, combate cu fermitate terorismul* de extremă dreaptă și apoi, după un moment de ezitare, cel de extremă stângă - mai ales al Brigăzilor Roșii, după asasinarea șefului guvernului democrat-creștin Aldo Moro. Neputând să acceadă la guvernare, PCI obține în compensație o parte din posturile sistemului etatic și para-etatic. Dar baza sa își înțelege prost pozițiile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unde bântuie foametea, oamenii se mănâncă între ei și când pe străzi zac sute, dacă nu chiar mii de cadavre, putem (și, prin urmare, trebuie) să realizăm confiscarea bunurilor Bisericii cu cea mai turbată și mai neîndurătoare energie, fără nici o ezitare în a înăbuși orice rezistență. [...] Iată de ce ajung la nestrămutata concluzie că tocmai în acest moment trebuie să ducem bătălia cu clerul Sute Negre [pro-țarist și cel mai reacționar] în modul cel mai hotărât și mai nemilos și să-i
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și Marea Britanie erau confruntate cu alternativa dintre aprobarea expansiunii imperialiste a Germaniei și încercarea de a o opri cu ajutorul sovieticilor, prestigiul acestora din urmă era atât de scăzut, încât puterile occidentale le-au refuzat propunerea de cooperare fără prea mari ezitări. Prestigiul militar al Uniunii Sovietice și-a atins cel mai de jos nivel în campania împotriva Finlandei din 1939-1940, când mica Finlandă părea să reziste împotriva gigantului rus. Lipsa prestigiului a fost unul dintre factorii care au convins statul-major german
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
așa cum rezultă din Despre democrație în America a lui Tocqueville, nu este lipsită de actualitate, după mai bine de un secol. Indecizia pragmatismului american între un idealism implicit dogmatic și dependența de succes, ca măsură a adevărului, se reflectă în ezitarea diplomației americane între Cele patru libertăți și Carta Atlanticului, pe de o parte, și „diplomația dolarului”, pe de altă parte. Caracterul național rus În ceea ce privește Rusia, juxtapunerea a două experiențe, separate de aproape un secol, va oferi dovezi surprinzătoare ale anumitor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sa creștere. Parțial din aceste motive legate de calculele rusești, Marea Britanie a refuzat, până în ultimul moment, să-și declare sprijinul pentru alianța franco-rusă. După cum declara ambasadorul britanic la Berlin pe 30 iulie 1914: „O astfel de declarație, deși ar trezi ezitări în Germania, ar putea, la fel de bine, să determine Rusia să acționeze; dacă Rusia ar ataca Austria, Germania ar trebui să vină în ajutorul său, indiferent dacă se teme sau nu de flota britanică”11. Statul-Major general al Germaniei, într-un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
diferitelor colecții de documente diplomatice privind începuturile primului război mondial este surprins de faptul că majoritatea politicienilor responsabili, poate cu excepția celor de la Viena și Sankt Petersburg, au ezitat să ia măsuri care ar fi putut duce irevocabil la război. Această ezitare și spaima aproape generală printre politicieni atunci când războiul s-a dovedit în cele din urmă inevitabil contrastează dur cu grija deliberată cu care, chiar și în secolul al XIX-lea, războaiele erau planificate, iar incidentele fabricate cu scopul de a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lăsate de Pactul Ligii Națiunilor 10. În condițiile puterii hegemonice pe termen scurt și ale slăbiciunilor incurabile pe termen lung, Franța a început la mijlocul anilor ’20 să urmeze calea britanică în eforturile sale politice din cadrul Ligii Națiunilor, la început cu ezitări, iar mai apoi, după 1930, fără a avea alternativă 11. Acest lucru s-a datorat faptului că, în acel moment, din cauza propriei indecizii și a slăbiciunilor vizibile, Franța nu mai era capabilă să încerce pe cont propriu implementarea prevederilor Pactului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și Morgenthau, nu consideră că o asemenea balanță ar putea furniza o temelie stabilă pentru ordinea internațională. În consecință, Bull manifestă foarte puțin interes pentru un echilibru pur sistemic și-și îndreaptă imediat atenția către o balanță societală a puterii. Ezitarea școlii engleze de a accepta că există o ordine a anarhiei care să genereze cu necesitate o balanță a puterii ar putea fi rezultatul conceptualizării anarhiei ca o configurație foarte fragilă și al faptului că, așa cum spunea Watson, a existat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se crede că, de obicei, pătrunderea lui în această problematică este dificilă, deoarece însuși accesul la conducere și la conducători este dificil, lucrul acesta poate fi depășit. Importanța problemei este atât de mare și evidentă încât orice timiditate, neîncredere și ezitare ar trebui neapărat eliminate. N‑ar fi exclus ca, în urma practicării acestor modalități formativ‑transformative ale liderilor, să asistăm nu doar la diminuarea sau chiar eliminarea dificultăților care apar în procesul conducerii, dar să ajungem la un tip superior de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Noi grupăm acești factori în trei categorii: psihoindividuali, psihosociali, pshihoorgaziționali. Încercăm în continuare să-i schițăm și să le precizăm semnificația. Factori psihoindividuali Această primă categorie de factori care influențează luarea deciziilor cuprinde caracteristicile pshihologice personale/individuale ale omului (raționalitatea, ezitarea, nehotărârea, instabilitatea emoțională, oscilațiile psihocomportamentale etc.), însușirile lui de personalitate (temperamentale, caracteriale etc.) sau tipul de personalitate (extravert, introvert etc.). Unul dintre primii psihologi care au intuit cel mai bine rolul factorilor psihoindividuali în luarea deciziilor a fost William James
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]