2,802 matches
-
în Racovița că la dispoziția celor 171 de grăniceri, care aveau 151 de copii în vârstă de până la 16 ani, stăteau 179 de case locuite și 21 case pustii, ei având în posesie o suprafață arabilă de 2000 "câble" și fânețe pentru 1200 care de fân. Spre sfârșitul anului 1766, numărul grănicerilor companiei a crescut simțitor, 201 dintre aceștia fiind localnici și doar 78 din satele aparținătoare. De altfel, fluctuații mari în efectivul companiei s-au înregistrat și în următorii ani
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Din punct de vedere bisericesc, "Comăna de Jos" a anului 1733 ținea de protopopiatul aflat în localitatea vecină, Veneția de Jos. De asemenea, în conscripția din 1733 se precizează și faptul că de pe fânețele parohiei greco-catolice din localitatea "Comăna de Jos" se strângeau 11 care de fân. În perioada interbelică și până la reforma administrativă din 6 septembrie 1950 Comăna de Jos a făcut parte din Județul Făgăraș care avea reședința în orașul Făgăraș. Din
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
natural s-a extins și în America de Nord. Este cultivată în regiunile temperate. Plantă erbacee perenă, spontană și adesea cultivată pentru rădăcinile sale din care se extrage un surogat de cafea. Cicoarea are o arie mare de răspândire în pășuni și fânețe, în locuri necultivate, pe marginea drumurilor, căilor ferate și șanțurilor, pe marginea apelor curgătoare, din zona de câmpie până în cea de deal și munte. În scopuri medicinale de la această plantă se întrebuințează părțile aeriene ("Herba Cichorii") ce se recoltează în
Cicoare () [Corola-website/Science/309764_a_311093]
-
Suprafață: 10 ha, la care se adaugă alte 85 ha zonă tampon, totalizând împreună 95 ha. Terenul este majoritar proprietate de stat (păduri, stâncării neproductive), aflat în administrația Ocolului Silvic Romsilva, la care se adaugă o suprafață redusă (pășuni și fânețe) aflată în proprietate particulară.
Cheile Poșăgii () [Corola-website/Science/309402_a_310731]
-
a amenajat "Casa memorială Romulus Cioflec". La marginea localității se află amplasat Cimitirul Eroilor. Comuna Vâlcele are un potențial economic mediu în comparație cu celelalte comune ale județului Covasna. Activitatea de zootehnie prezintă un interes deosebit datorită condițiilor naturale existente (pășuni și fânețe) care permit extinderea intensivă a acestei ramuri. Cele trei localități ale comunei Ariușd, Araci și Vâlcele dispun de centrală telefonică digitală, având la dispoziție toate facilitățile oferite de aceasta. În comună funcționează o fabrică de mobilă, o moară, o brutărie
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
culturilor "Coțofeni, Schneckhenberg și Wietenberg", precum și două locuințe atribuite perioadei dacice din sec. IV-III î.e.n. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul prelucrării lemnului, comerțului și agroturismului, activitățile principale rămân însă agricultura prin cultivarea terenurilor, creșterea animalelor și exploatarea fânețelor.
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
Dorna intră sub stăpânire austriacă, împreună cu restul Bucovinei, iar locuitorii din Dorna devin iobagi ai domeniului împărătesc Câmpulung. Faptul generează conflicte care durează aproape un secol. Locuitorilor li se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li se pus taxe pe fânețe și păduri și sunt obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroană. De asemenea, ei trebuie sa dea autorităților biruri în natură (găini, lână și lemne). Pe teritoriul târgului Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
soc, cireș pădureț, ciuperci comestibile. Dintre planetele medicinale, amintim: Betula pendula, Crataegus monogyna, Betonica officinalis, Pinus mugo. Unele plante sunt folosite pentru conținutul lor aromatic. Dintre acestea amintim: Carum carvi, Funingirus communis, Mentha s.p., Oxalis acetosella. Pajiștile sunt folosite ca fânețe de o singură coasă, pe altitudini mai mari, și de două coase pe coline joase. În zonele de pajiști înalte se pășunează începând din primăvară până la toamnă. Este săracă în specii datorită condițiilor vitrege de viață (temperaturi scăzute, vânturi puternice
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
mare (Steix ulalensis), gaița (Garullus glandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas), etc. Aici cuibăresc și majoritatea răpitoarelor, ca. uliul păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Acolo unde locul pădurilor a fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
de vite mari și mici, localul de încasare a taxelor la oborul de vite, o latrina în piața de alimente, cantonul de la bariera Pitești, un bordei al postului de pândă, monumentul eroilor, cinci biserici, trei petice terenuri de cultură și fânețe la Potop, dobândite prin succesiune liberă pe urma defunctului Ștefan Ioniță fără moștenitori, terenul pentru târgul săptămânal donat de locuitori (2 ha), islazul comunal, trei cămine de casă prin desființarea Societății demobilizaților (1943), două terenuri virane pe strada Mihai Viteazul
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
1816-1823) și Zamfirachi Ralli. Conform recensământului din 1817 Corjeuții erau un sat înstărit ce avea 2 preoți, 1 dascăl, 1 pălămar, 157 de gospodării, 13 văduve, 29 de burlaci (în total 194 de bărbați). Krupenski deținea 550 de fălci de fâneață, 500 de fălci de pământ arabil, 350 de fălci de imaș, 1 heleșteu, 1 moară, 3 livezi. Ralli avea 750 de fălci de fâneață și 300 de fălci de pământ arabil. Teritorial satul aparținea Ocolului de Mijloc, Ținutul Hotin. Ulterior
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
13 văduve, 29 de burlaci (în total 194 de bărbați). Krupenski deținea 550 de fălci de fâneață, 500 de fălci de pământ arabil, 350 de fălci de imaș, 1 heleșteu, 1 moară, 3 livezi. Ralli avea 750 de fălci de fâneață și 300 de fălci de pământ arabil. Teritorial satul aparținea Ocolului de Mijloc, Ținutul Hotin. Ulterior Corjeuții devin proprietatea generalului I. Nicoriță. Se presupune că în acea perioadă s-a construit o ratușă cu han, baie, o dugheană, grajduri. În
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
terenurilor arabile, 185,45 ha - pășunilor, 304 ha - viilor, 32 ha - livezilor, 32 ha - plantațiilor de nuci și 1188 ha - fondului silvic. Forma de gospodărire - asociații de gospodarii țărănești. Solurile sunt de cernoziom și, în Lunca Prutului, aluvionale și de fâneață. În apropierea satului există zăcăminte de nisip, argilă, prundiș, pietriș. Clima este temperat continentală, vegetație spontană de stepă. Pe teritoriul satului se afla GAS "Flora", care deține 122 ha de pământ. municipiul Cahul, la nord, Pașcani (comuna Manta), la sud
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
o înălțime de 156,9 stânjeni de pe coastele sale, iar fundul văii aproape de Gura Galbenei are o înălțime de 50,9 stânjeni. Coastele văii până la satul Buzani sunt acoperiți cu păduri, iar de la Gura Galbenei în jos e șes și fânețe. Din jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni, pe vârful unui deal, cu larg orizont. Numele "Movila Sfatului" s-ar fi dat, după unele opinii, căci se adunau în acest loc
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
Сэймений)- la categoria B - doi preoți, 1 diacon, 1 ponomar; la categoria G- 29 gospodării și un burlac. În total locuiau 34 bărbați. Femeile nu era numărata și nu plăteau impozite. Moșia aparținea mănăstirii Frumoasă din Iași. Pământuri arabile și fânețe sunt îndeajuns, pășune sunt puține. Mai sunt trei mori de apă pe Prut. Depărtarea până la Medelenii este de 1,5 ciasuri. Sub numărul 17- Bogdăneștii, categoria G- săraci- un peot și un dascăl, 13 gospodării, o vădana, un burlac. În
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
de 1,5 ciasuri. Sub numărul 17- Bogdăneștii, categoria G- săraci- un peot și un dascăl, 13 gospodării, o vădana, un burlac. În total 16 bărbați și o femeie. Moșia aparține Doamnei suldgerese Maria Bran din Iași. Pământuri arabile și fânețe sunt îndeajuns, pășune sunt puține, sătul ține de Seimenii. Sub numărul 18- Zagarancea avea o singură gospodărie în care locuiau: un preot, un dascăl, un ponomar. Alți locuitori în afară de fetele bisericești nu locuiau. Moșia aparținea mănăstirii Frumoasă din Iași. Depărtarea
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
Valea Bănarului". Potrivit recensământului din 1817 în sat au fost înregistrați 35 capi de familie în care locuiau 100 bărbați și 85 femei. Proprietarul moșiei satului Lucăceni era domnul Radu Manolache din Iași. El stăpânea aici întinse pământuri arabile și fânețe, însă toloaca era mică; avea iaz, moară și puțină pădure de protecție. Conform datelor "formularelor" pe anii 1812-1813, care se păstrează în Arhiva Consistoriului Eparhiei din Chișinău, la Lucăceni (Iugani) în 1812 a fost menționată o biserică de lemn. Biserica
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
metamorfic" din zona Holbav. Lângă Codlea se ivesc ape mezotermale (27°C), asemănătoare celor de la Băile Tușnad. Pădurile ocupă o zonă întinsă în zona muntoasă și deluroasă a Țării Bârsei. Localitățile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafețe cu fânețe și pășuni. De asemenea, în zona depresionară, șesul este prielnic culturii de legume și cereale precum și a plantelor industriale. Pe tot cuprinsul Țării Bârsei și a comunei Șercaia s-au pus sub ocrotire întinse suprafețe de teren, care prezintă interes
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. "Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei" le reunește pe cele de la Dumbrăvița, Stupini, Prejmer și Hărman. Acestea sunt caracterizate de varietățile de plante relictare, nordice. Aici se întâlnesc coada iepurelui, fânețe cu caracter mezohigrofil, trestiișuri și cenoze care adăpostesc jimla. "Rezervațiile cu ochiuri de vegetație stepică", prezente pe versanții însoriți ai Muntelui Tâmpa și ai dealului Lempeș, păstrează o floră dintr-o perioadă xerotermă (d. ex. rogozul pitic), precum și câteva endemisme
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Mandić, în partea de nord a coloniei românești, înființează o colonie nouă. Coloniștilor nou veniți le împarte 31 de sesii sau loturi de pământ. O sesie sau un lot a cuprins 24 de jugăre de pământ arabil, 6 jugăre de fânețe, 3 jugăre pășune și un jugăr pentru casă. Din acest moment au existat două Sărcii. În ceea ce privește forma satului, a străzilor pe cum și locul caselor, deși satul a fost mixt, deosebiri aproape că nu au existat. Localitatea este construită pe
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
aproape 200-300 m cu versante intens erodate, care despart culmi rotunjite. De aceea așezările Poiana Mărului și Holbav evită în general văile înguste și umbrite, care nu permit decît o dezvoltare liniară. Casele s-au răsfirat pe ”dealuri” printre ogoare, fînețe și livezi. Pădurile de foioase și cele în amestec au rămas cantonate pe văi și în jumătatea nordică a acestei grupe muntoase, unde relieful nu favorizează o umanizare intensă. Depresiunea Șinca Nouă, situată la contactul rocilor cristaline cu cele ale
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
și Valea Vârghișului spre Băile Chirui și pe potecă prin cheile Vârghișului spre comuna Vârghiș. Pantele munților Perșani sunt acoperite cu păduri de fag și carpen, iar zonele interfluviale (unde se remarcă suprafața de eroziune Poiana Mărului) cu pășuni și fânețe.
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
vitalba). De asemenea există diferite plante, unele dintre ele medicinale, folosite de localnici: podbal, nalba, lumânărica, sunătoarea, măselarnița, izma creată, creasta cocosului, cimbrișorul. Primăvară, in padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de primăvară. În subzona pădurilor amestecate de fag (Fagus silvatica)și gorun (Querus petraea), gorunul se instalează pe coastele sudice - care sunt mai
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
răului Olt și una, în partea stânga din care făceau parte: Banatul Severinului, trei cnezate, conduse de Ioan (voievod), Farcaș și de voievodul Litovoi; Țara lui Seneslau. Economic, documentul acordat cavalerilor ioaniți pomenește că în acele locuri sunt prezente numeroase fânețe și pășuni, locuri de pescuit-naturale și create de mâna omului, situate pe Dunăre, pe răul Celei, iar comerțul era înfloritor, jumătate din monede ce circulau revenind regelui. Social, sunt atestați reprezentanții clasei superioare-"maiores terrae" , și clasei inferioare ce cuprindea
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
grâului, ovăzului și orzului. Pentru consumul propriu se cultivă și o serie de legume (fasolea, ceapa, usturoiul, morcovul etc.). Cultura pomilor fructiferi este restricționată de condițiile pedoclimatice, fiind întâlniți totuși prunul, mărul, părul, cireșul, vișinul etc. În schimb, pajiștile și fânețele acoperă întinse suprafețe de teren, acestea constituind, alături de bogatele pășuni, principala sursă de hrană a animalelor crescute de localnici (bovine, ovine, porcine, păsări, cabaline ș.a.). Accesul este facilitat de drumul județean 764 D, care leagă magistralele europene E 60 și
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]