2,843 matches
-
Dragomirescu care respingea "partea meschină a preocupărilor lui literare: parodii, imitațiuni searbede lirice, glume ușoare tot ceea ce într-o literatură nici nu trebuie înregistrat, necum recomandat și studiat" și Paul Zarifopol care nu l-a acceptat pe fabulistul Caragiale: "Iar fabulele, desigur, cele mai nejustificabile producții literare ale lui Caragiale, nu le pot înțelege decît ca simptom de tradiționalism estetic întins pînă dincolo de absurd." Același Paul Zarifopol ultimul junimist intuiește anormalitatea lui Caragiale ("...era un meridional leneș, înzestrat cu o inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Britain, Calina Gogălniceanu, Corina Mihăilescu • Narrative Poetry, Sorin Pârvu • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ioan Iclezan-Dimitriu • The Phrasal Verb, Mihai Stroe, Oana Godeanu • Theories and Practice of Translation, Rodica Dimitriu Colecția ALBION BOOKS • Essays on American Literature and Ideas, Manfred Pütz • Fabula identității, Manfred Pütz • Introduction to Poetics vol. 1, Ștefan Avădanei Colecția UNIVERSITARIA • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica-Constantin • Traducerea sensurilor, Eugene A. Nida • Dimensiunea europeană a învățămîntului românesc, Roxana Tudorică • Televiziunea pe înțelesul tuturor, Andrew Goodwin, Garry Whannel (seria
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Maupassant, La femme de Pau, în La parure, p.206]. 61 "Actorii se pot schimba, funcțiile rămân, de vreme ce știm că în existența situațiile nu depășesc un foarte mic număr de teme posibile" [Benoist, p.120]; "mitul este o poveste, o fabula simbolică, simpla și tulburătoare, care rezumă un număr infinit de situatii mai mult sau mai putin asemănătoare. Mitul ne permite să observăm dintr-o dată anumite tipuri de relații invariabile și să le desprindem din mulțimea aparentelor cotidiene" [de Rougemont, 2000
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de noroc, îl convinge că tot ce trăiau ei era un joc; serialul de bandă desenată Maus, al lui Art Spiegelman, prezintă cu formidabil umor (mai ales negru) sinistra istorie a celui de-al Doilea Război Mondial folosind convenția unei fabule, oarecum în stilul lui Orwell din Animal Farm. De ce am trata Holocaustul numai în cheie tragică? Nu există nimic inerent într-un subiect dat care să ceară o formă de emplotment și numai una singura. În cazuri mai puțin nete
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Lvov, pentru recuperarea manuscriselor lui I. Budai-Deleanu. O conștiință de ctitor animă opera scriitorului, deprins a cultiva și inventaria prolific, și uneori prolix, toate genurile și speciile literare; cele poetice - oda, imnul, elegia, sonetul, meditația, legenda și balada, satira și fabula, alături de proză și dramaturgie. O creație întinsă pe jumătate de veac îl face contemporan cu mai multe faze ale literaturii, de la „dimineața” anacreontică a poeziei române la lirismul clasicității - căruia A., prin formație, temperament și concepție, i-a fost un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Disciplina poetică și virtuozitatea tehnică în prelucrarea motivelor universale ale romantismului îl apropie pe A. de capodoperă (Turnul lui But) și suplinește, alteori, vizionarismul său limitat și imaginația cuminte. Motive universale cultivă și poezia lui didactică, grupată în cicluri de fabule retipărite în mai multe ediții (1836, 1844, 1862). Nu inventivitatea „fabulografului” (termenul îi aparține) primează, ci apelul la modelele clasice ale genului, în special, La Fontaine, dar și Fedru, L. Pignotti, Florian și Krâlov, care servesc acțiunea moralistului. Sub vălul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Krasicki, Soția de modă. Această satiră dezvoltă un scenariu dialogat, susținut de tânărul conservator, repede depășit de pretențiile exorbitante ale capricioasei soții și de ritmul schimbărilor („Iaca-a doua zi începe cu reforma radicală”), impus la conacul de la țară. În fabule și satire, nu lipsesc expresivitatea formală și pitorescul lingvistic. A. intră în istoria teatrului românesc odată cu prima reprezentație scenică, în limba română, în 1816, a pastoralei Mirtil și Hloe, dramatizare de Florian după S. Gessner. Reprezentația, cu o semnificație moral-educativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Dacia sistemul mitologic elin. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii, Iași, 1836; ed. 2 (Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; ed. îngr. D. Murărașu, București, 1945; Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3 (Fabule versuite), Iași, 1844; ed. 4 (Fabule... adăogită cu viața lui Esop), Iași, 1862; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui Pionu, Iași, 1840; Petru Rareș, I-II, Iași, 1853-1863; Țiganii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
SCRIERI: Poezii, Iași, 1836; ed. 2 (Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; ed. îngr. D. Murărașu, București, 1945; Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3 (Fabule versuite), Iași, 1844; ed. 4 (Fabule... adăogită cu viața lui Esop), Iași, 1862; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui Pionu, Iași, 1840; Petru Rareș, I-II, Iași, 1853-1863; Țiganii, Iași, 1856; Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; ed. îngr. D. Murărașu, București, 1945; Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3 (Fabule versuite), Iași, 1844; ed. 4 (Fabule... adăogită cu viața lui Esop), Iași, 1862; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui Pionu, Iași, 1840; Petru Rareș, I-II, Iași, 1853-1863; Țiganii, Iași, 1856; Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie, Iași, 1859; Notiție biografică, Iași, 1863
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
1853-1863; Țiganii, Iași, 1856; Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie, Iași, 1859; Notiție biografică, Iași, 1863; Elena Dragoș de Moldavia, Iași, 1863; Turnul Butului, Iași, 1863; Voichița de Românie, Iași, 1863; Nuvele istorice a României, I, ed. 3, Iași, 1867; Culegere de fabule, București, 1895; ed. 2, București, 1905; Fabule, I-II, Iași, 1896; Nuvele istorice, îngr. și pref. P. V. Haneș, București, 1915; Dragoș, București, 1926; Mazepa în Moldova, îngr. P. V. Haneș, București, 1926; Alexandru cel Bun, îngr. P. V. Haneș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Moldo-Roumanie, Iași, 1859; Notiție biografică, Iași, 1863; Elena Dragoș de Moldavia, Iași, 1863; Turnul Butului, Iași, 1863; Voichița de Românie, Iași, 1863; Nuvele istorice a României, I, ed. 3, Iași, 1867; Culegere de fabule, București, 1895; ed. 2, București, 1905; Fabule, I-II, Iași, 1896; Nuvele istorice, îngr. și pref. P. V. Haneș, București, 1915; Dragoș, București, 1926; Mazepa în Moldova, îngr. P. V. Haneș, București, 1926; Alexandru cel Bun, îngr. P. V. Haneș, București, 1928; Ruxanda Doamna, îngr. P. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
insolit, va fi mereu un incomod protestatar în forme poetice voalate, dar care uneori frizează pamfletul: „o mână spălând-o pe cealaltă, / o față acoperindu-se cu alta / și-ntre ele vipera-mi mursecă / irozi ca-n marea roșie petrecând” (Fabulă cu mâna). În Muntele (1990), nesfârșită variație pe aceeași temă, înflorește un zâmbet sceptic în fața posibilei extincții. SCRIERI: Oglinda cu lebede, București, 1968; Saturnala, București, 1969; Arena cu idoli, București, 1971; Păsării, un cer limpede, București, 1974; Poeme, București, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
nici mai mult nici mai puțin că limba greacă trebuie însușită, ca și datinile și obiceiurile grecești „Albanezi, români, bulgari, bucurați-vă și pregătiți-vă să vă faceți romei. Lăsați limba cea barbară, dialectul și datinile - ca ele să pară fabule strănepoților voștri. Veți onora Neamul și Patriile voastre prefăcându- le grecești”. În 1818 un aromân pe numele său Boiagi, care a scris o gramatică în românește pentru macedoromâni a fost declarat eretic de patriarhul Constantinopolului „Aflu că se răspândește cartea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în 1974. Este laureat al mai multor concursuri și festivaluri ale umoriștilor din România. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1993, 1995). Umorist din stirpea lui Al. O. Teodoreanu, T. și-a adunat poeziile, parodiile, epigramele, aforismele, fabulele în volumele Scuzați pentru deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate epigramei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Scuzați pentru deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate epigramei, parodiei, aforismului, fabulei și foiletonului. Ținta satirei lui poate fi colegul de breaslă, scriitorul, măruntul funcționar, marii șefi, ca și „monștrii sacri”, fenomenul social ori situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un criteriu/ Reducerea statelor/Cu forța armatelor” (Diplomatică); „A pățit-o și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
în chiar camarile incongruente ale visului". (...) "Solmenitatea Laudei somnului vine din altă parte. O altă memorie se obliterează aici: memoria colectivă a rapsozilor și profeților proclamînd istorii împlinite sau numai necesare. Durată specială a poeziei d-lui Blaga e durată Fabulei, vis al umanității [s.n.]" (în Versuri și proza, p. 172). 27 Ion Barbu, Versuri și proza, 1984, p. 23. 28 Idem, p. 26. 29 "Destipăritul (soare)", termen construit de Ion Barbu din prefixul "des"- pentru a indica o acțiune contrarie
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și proza, 1984, p. 172, Barbu face din nou aluzie la acest aspect: "O altă memorie se obliterează aici: memoria colectivă a rapsozilor și profeților proclamând istorii împlinite sau numai necesare. Durată specială a poeziei d-lui Blaga e durată Fabulei, vis al umanității". 22 Cf. Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 56: " La durée est bien succession réelle, mais elle ne l'est que parce que, plus profondément, elle est coexistence virtuelle" (italice în original). 23"Alfabetul prismatic" este, totodată
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
este memorabil, dramatic, conflictual, o situație limită; - orice tulburare a ordinii morale este înlăturată; - nu există gratitudine; totul se face cu un scop; ae deci o teleologie, tendențiozitate; - îndeplinește un rol moral; - are și o morală (!! dar nu în genul fabulei); una implicită, dedusă sau deductibilă, fără a mai fi necesară exprimarea (reproducerea) ei; - acționează asupra conștiințelor în mod simbolic; ca niște parabole sau exemple din care se trag învățăminte; - lupta se dă între inteligență și forță (brută, brutală); - haiducia este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
multe balade poartă numele personajului principal. FABULA DEFINIȚIA: scurtă povestire alegorică, de obicei în versuri, în care autorul, folosind procedeul personificării animalelor, plantelor și lucrurilor, satirizează anumite moravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli, cu scopul de a le îndrepta. METAFORE: 1. Fabula este o micșorare a basmului. - este o specie a genului epic; - este în versuri sau, mai rar, în proză; - este o scurtă narațiune alegorică; - definește situații și pilde în maxime memorabile (foarte asemănătoare cu proverbele); fabula generează proverbul, dar și
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
le îndrepta. METAFORE: 1. Fabula este o micșorare a basmului. - este o specie a genului epic; - este în versuri sau, mai rar, în proză; - este o scurtă narațiune alegorică; - definește situații și pilde în maxime memorabile (foarte asemănătoare cu proverbele); fabula generează proverbul, dar și invers; - are un caracter social, politic, critic, satiric, polemic; dar și rol moralizator, educativ, etic;reduce un principiu etic general la un caz particular; - este un gen accesibil, de mare popularitate; - personajele sunt animale, plante, flori
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de caractere); - sunt individualizate, atribuindu-li-se tot ce este tipic; cuvintele și faptele personajelor se potrivesc cu tipul social pe care îl reprezintă; chiar și numele personajelor sunt alese cu grijă, sunt sugestive; de aceea întregul univers poetic al fabulei stă sub semnul firescului; dar și sub semnul familiarului; - personajele dau la iveală, de cele mai multe ori, aspecte ale conduitei umane; dar și diferite moduri, tot negative, de a gândi;sunt satirizate, criticate anumite tipuri de caracter, trăsăturio, sentimente, fapte, atitudini
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
la iveală, de cele mai multe ori, aspecte ale conduitei umane; dar și diferite moduri, tot negative, de a gândi;sunt satirizate, criticate anumite tipuri de caracter, trăsăturio, sentimente, fapte, atitudini, defecte omenești; ex.: demagogia, minciuna, falsa modestie, ipocrizia, îngâmfarea, superficialitatea, etc.; - fabula pune cu tărie problemele socialpolitice ale epocii; de altfel, momentele de maximă înflorire a fabului sunt legate de perioade în care atacul forțelor progresiste este puternic îndreptat împotriva racilelor sociale și a moravurilor descompuse; - comicul se realizează prin contraste, opoziții
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
simț al observației morale, de mare finețe și acuitate;are o ironie permanentă, afișată direct sau indirect; - cultivă invectiva, directă sau dedusă, umorul; satira indirectă, pe tot parcursul, sau indirectă, mai ales în morală; dar și puternice accente lirice; - structural, fabula are în mod obișnuit două părți: partea narativă și cea finală; partea narativă cuprinde povestirea alegorică a faptelor; o acțiune concisă dar dinamică (!! un sensibil fir epic); deci fabula are un caracter de scurtă, concisă narațiune epică; dar și o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
indirectă, mai ales în morală; dar și puternice accente lirice; - structural, fabula are în mod obișnuit două părți: partea narativă și cea finală; partea narativă cuprinde povestirea alegorică a faptelor; o acțiune concisă dar dinamică (!! un sensibil fir epic); deci fabula are un caracter de scurtă, concisă narațiune epică; dar și o oarecare orientare de la epic la dramatic; - se remarcă o mare libertate în folosirea măsurii versurilor; nu se respectă un anumit tip de strofă; - partea finală constituie morala fabulei (care
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]