2,704 matches
-
a lui în slujba oamenilor ce vor veni. În ambele cazuri regăsim o soluționare speculativă a problemelor reale cu mijloace existente sau probabile și câteva extrapolări la limita veridicității. Luna într-un caz, planeta Marte în celălalt sunt locul proiectării fantasmelor și ideologiilor imperialiste cărora li se adaugă, pentru a idealiza realitatea, peisajele exotice. Pentru unii dintre colonizatorii marțieni, mijloacele tehnologice oferite de Terra trebuie să servească la crearea de altceva, căci planeta Marte nu are vocația de a se transforma
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
data aceasta personajele sunt cele care posedă o psihologie proprie și a căror inserție în povestire permite dezvoltarea unei subiectivități. Ceea ce autorizează explorarea stărilor de conștiință, a reacțiilor la schimbările mediului sau a interacțiunii cu "ceilalți". Și oferă acces la fantasmele personajelor sau la îndoielile lor existențiale, cum se poate vedea la Ballard și la anumiți autori ulteriori mișcării New Wave. Însă, în ciuda invențiilor tematice, SF-ul nu a inovat materia narativă. Să folosești un robot drept detectiv, cum face Asimov
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lor. Dar nu este vorba de limbaj, iar Oceanul se comportă, în felul lui, tot ca un cercetător uman: testează reacțiile pământenilor cum fac ei cu, cobaii. Readuce scene din trecutul în care au fost trăite de fiecare, precum și anumite fantasme, pe care le creează pentru a discerne reacții. Consecința este, pentru unii, nebunia, dorința de a se sinucide sau voința de a se lăsa înghițiți de amintirile fericite pe care uneori Oceanul îi face să le retrăiască, ca și cum timpul ar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
diferitele ecosisteme planetare care ar urma să fie explorate și colonizate. Un bun exemplu de tratare a problemelor sociale și politice îl găsim în Minunata lume nouă a lui Huxley (1932). Data nu este inocentă: e epoca ascensiunii nazismului, cu fantasmele lui eugenice. Realitatea economică a clonării apare aici pe deplin rezolvată; de altfel, convingerile din epocă o făceau verosimilă, dacă nu posibilă. În plus, prezentarea, în această scriere, a laboratoarelor dintr-un viitor nedefinit clar (632 după Ford) și a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
o inventeze. SF-ul exploatează adesea, mai mult decât imaginile științei sau reușitele tehnice, ideologia tehnoștiințelor, prezentată ca universală. Or, cum susține T. Nathan (2001), este vorba de "un fenomen specific societății occidentale moderne: știința dă naștere la ideologie". Aceste fantasme și vise legate de știință și tehnică au permis SF-ului să genereze și să exploateze imaginile robotului, androidului și cyborgului. 1.1. Vise și fantasme ale SF-ului Vom privi aici ansamblul textelor SF ca pe un singur discurs
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
vorba de "un fenomen specific societății occidentale moderne: știința dă naștere la ideologie". Aceste fantasme și vise legate de știință și tehnică au permis SF-ului să genereze și să exploateze imaginile robotului, androidului și cyborgului. 1.1. Vise și fantasme ale SF-ului Vom privi aici ansamblul textelor SF ca pe un singur discurs despre universul tehnologic considerând ca un lucru stabilit faptul că acest univers are implicații importante la nivel politic și chiar filozofic. Cum semnala deja G. Lardreau
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
o invadare a Pământului. Știința este legată de tema puterii, roboții sunt prezenți, și întâlnim chiar o călătorie în timp. Fără să mai socotim încrucișările și hibridările acestor teme în cadrul aceluiași câmp imaginar, care devine un loc unde se articulează fantasme personale și o ideologie a progresului științific. Aceste titluri sunt un îndemn la reverii, prin faptele și obiectele pe care le evocă; ele evocă, de asemenea, în mod paradoxal, o promisiune a miraculosului, nu lipsită de stranietate, prin alăturări bizare
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
este la fel de demențial ca universul lui Lewis Carroll În această apropiere nu există nimic arbitrar. Ca și părintele lui Alice, Serge Brussolo explorează, înainte de orice, un univers oniric. Îi decriptează regulile, apoi își construiește romanele pe transgresiunea lor. Își înscrie fantasmele în cadrul delimitat de SF-ul clasic al vârstei de aur, pe care îl ridiculizează cu umor. Încă din romanul Somnul sângelui, descoperim toate ingredientele acestui SF clasic: pe o planetă pierdută în imensitatea spațiului, o luptă îi situează pe poziții
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
promovării „omului de tip nou, multilateral dezvoltat”. „Fiecare corp trebuia modelat pentru a deveni un membru productiv al maselor socialiste”și acest rol era parțial delegat familiei românești (Kligman, 2000, p. 33). într-o evidentă comuniune cu ideile fascismului, această fantasmă demiurgică a lui Ceaușescu, propovăduită cu insistență în cadrul învățământului politic obligatoriu pentru toți cetățenii țării, nu lăsa loc manifestărilor naturale, umane. În consecință, domeniile umaniste ce aveau în centrul atenției ființa umană cu toate caracteristicile și avatarurile ei au încetat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prin „transparența psihică”a gravidei. Este vorba de o stare când cerberii de la porțile conștientului ei parcă și-au relaxat vigilența și un aflux de vestigii dureroase izbucnesc la suprafață, ca o lavă fierbinte: conflicte nerezolvate din copilărie, scene sau fantasme refulate etc. Această ridicare de văl este în sine o încercare dificilă, dar poate constitui și un prilej de clasare igienică a trecutului și implicit o criză de maturizare. Șansa de a deveni mamă constituie un eveniment în viața oricărei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
corolarul administrării de analgezice sau sedative. Este o demonstrație fragilă și neconcludentă, deoarece în majoritatea confortabilă a cazurilor, nu s au administrat asemenea produse. Desigur, au fost aruncate în arenă și cauze de sorginte psihologică, etichetându-se NDE-urile ca fantasme plăcute, puse în circulație de un inconștient „afabil”, care vrea să protejeze persoana de secera crudă a morții. Faptul că există și NDE -uri negative, cu o evidentă funcție expiatoare, proiectează o lumină nefavorabilă asupra acestor ipoteze. Motivațiile socioculturale care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a fost scoasă la suprafață printr-o inițiativă folclorizantă și particularizantă, fenomenul a căpătat și o expresie generalizantă. Herder, Hopkins, Jakobson au făcut aceeași mișcare, deși au fost din ce în ce mai puțin conștienți de ea, transformând expresia unui geniu național într-o fantasmă teoretică. Ca și cum foarte jos, la originea situațiilor vizate de figura geniului, în inima practicilor de emancipare ale unei culturi sărace, ar sta o disponibilitate teoretică. Într-un studiu deja consacrat asupra originilor discurslui teoretic s-a constituit în secolul al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întâi, în raport cu așteptările și nevoile noii culturi, arheologia era versiunea mai concretă și mai realizată a aspirațiilor folclorului. Ea promitea, pe o bază științifică, să transforme întreaga suprafață a țării în resursă patrimonială și traducea în modul cel mai propriu fantasma care îi condusese pe întemeietorii culturii naționale, a unui pământ ca rezervor de "bogăție". Iluzia pe care arheologia o întreținea era aceea a unei "averi" împrăștiate uniform pe teritoriul patriei și aflate la îndemâna oricui. Cezar Bolliac, care de fiecare dată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
contemporane. * * * Cam în aceeași epocă în care era atent la urmele pe care timpul le lasă asupra unei femei sau asupra "formei plăcerilor", Cezar Bolliac evoca efectul trecerii timpului asupra operelor literare: De atunci și până astăzi eu văz neîncetat fantasma întâiei născute fiici a imaginației mele, când grinzând în dureri, pârlită și în vesmânt de lut; când plângând despletită la picioarele mele și întrebându-mă să-i spui care i-a fost vina de am omorât-o cu atâta cruzime
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Alecsandri în această reprezentare, putem distinge două linii de metaforizare. Una "internă", care se referă la temele propriilor poezii și care situează ciclul mărgăritărelelor în dialog cu ciclul lăcrimioarelor. Altfel spus, poetul oferă o justificare în interiorul propriului univers de fantasme. Nu mă refer aici doar la liantul "etimologic" care face din mărgăritărele un sinonim al lăcrimioarelor, ci și la reluarea intenționată a aceluiași gest. Motto-ul ciclului din 1863 evocă mecanismul de sublimare a suferinței pe care se baza ciclul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
simplă, implicând cititori ori scriitori de o parte, și opere de cealaltă parte. Angajamentul literar presupune și un martor afectiv, o figură exterioară care prin dorința pe care o nutrește garantează forța însăși a implicării în jocul literar. Fără o fantasmă a "celuilalt" nu se poate imagina, în acel moment inaugural, mobilizarea literaturii. În 1831, când Heliade Rădulescu încerca să își reprezinte în premieră relația concretă dintre un corp de cititori și literatură simțea nevoia să inventeze și o poziție suplimentară
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ajuns la publicul larg. Dacă tinerii ar citi măcar o relatare dintre cele strânse în acest volum, poate că nu ar mai fi nostalgici după o lume pe care nu au trăit-o, nu ar mai prelua cu atâta ușurință fantasmele părinților și bunicilor. Născuți fiind după căderea comunismului, ei nu pot înțelege ce a însemnat comunismul din nostalgiile cultivate în familie, nu pot percepe grozăviile petrecute într-o societate totalitară. Lor le lipsește capacitatea de a percepe pericolul pe care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
actualitatea, adică perpetua tinerețe a clasicului, e asigurată. Dacă nu, nu... În ce mă privește, n-aș acorda atâta credit teoriilor receptării, renunțând la imanentismul valorii estetice. Să nu uităm că sunt poeți mari, dar ermetici, ori vizionari ale căror fantasme creatoare s-au lovit ca de un zid de percepția comună, de gustul nu îndeajuns de rafinat al contemporanilor. Aș schimba, prin urmare, perspectiva, inversând relația de condiționare. În loc de secvența „Tudor Arghezi este un scriitor important dacă îi place lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
e gata să o accepte, dacă ea n-ar fi deja moartă ceea ce îl face să o taie în douăsprezece bucăți pe care le trimite celor douăsprezece triburi ale lui Israel. Amestecul de cruzime și de sentimentalism e însoțit de fantasme erotice foarte vizibile, cel al corpului "unei femei tăiat în bucăți; membrele ei tăiate și care freamătă încă", jocurile erotice ale iubitoarei lui soții cu o turturea pe care o sărută și o mângâie ("Apoi băgând-o în sân, tresare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în ansamblul acestei povești despre un sfânt catolic care se poartă ca un Oedip orb. La ironia destinului personajului face ecou ironia istoriei care nu ezită să alieze mentalitatea superstițioasă și pulsiunea ucigașă, verosimilul și neverosimilul, realismul și delirul fantasmatic (fantasma ar veni din mentalitatea religioasă superstițioasă a unei epoci revolute, deschisă supranaturalului și care se hrănește și alimentează delirul). Folosind două procedee narative contrarii pentru a pune sub semnul întrebării autenticitatea legendei tradiționale, Flaubert subliniază statutul ficțional al textului implicând
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
încep să stăpânească realul plecând de la senzații. Zgomotul fluviului este luat drept o voce. Flaubert i-a vorbit lui Taine despre acest proces. Totul începe printr-o singură imagine care se dezvoltă și termină prin a acoperi realitatea obiectivă"375. Fantasmele de mărire și de ridicare (precum halucinațiile mistice ale lui Felicité), fenomene vizuale și olfactive asemănătoare ("suflul nărilor ei avea dulceața trandafirilor; un nor de tămâie se ridica din cămin, valurile cântau") țin de un delir halucinatoriu care a fost
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fața unică. Imaginea finală de carte poștală reprezintă această conjuncție miraculoasă. Fără îndoială întâlnireaa cu leprosul reflectă pentru Iulian o dorință de regresiune, de reîntoarcere la un stadiu preoedipian. Scena de fuziune cu Hristos a putut fi interpretată ca o fantasmă de reîntoarcere la corpul matern 401. Este vorba, de fapt, de o fuziune cu corpul părintesc, fiindcă Hristos reprezintă corpul însuși al părinților în unirea lor - nu ca două ființe opuse, ci reunite, unite într-un același corp, Hristosul androgin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și, din când în când, lucrul acesta mi se părea posibil". Ca și locuința Usher, casa sperată este și o amenințare care irită nervii. "Mușcătura imperioasă a foamei, o dorință nesfârșită de odihnă și de cordialitate umană" se amestecă cu fantasmele unei respingeri, ale unei neospitalități fundamentale, ale unei arhaice ostilități, anticipate de către narator care își imaginează pe locatari că se baricadează împotriva intruziunii sale, el care este poate un patriot, un spion, un trădător, un individ rău intenționat 433. Când
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nuvela lui Maupassant , "Prietenul Joseph", publicată în Le Gaulois pe 3 iunie 1883, apare deja înainte de Horla ca o amenințare pentru zona proximală, spațiul de identitate și de intimitate al proprietarului, uzurpate de către parazit. Obsesia unei deposedări de sine caracterizează fantasma de intruziune a unui parazit în spațiul domestic, după cum vedem mai întâi cu vechiul prieten regăsit care se instalează, busculând modurile de viață de gândire ale cuplului gazdă care, în cele din urmă, își părăsesc propria lor casă. Un asemenea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
frecvent (și sunt poate anunțate la început de defilarea pe culoarele vasului a orchestrei vasului al cărei mers în rând, este perceput de către Karl, speriat, ca un zăngănit de arme). Toate aceste serii de imagini sunt puse în serviciul unei fantasme de ordine și de disciplină, care îl atrag oarecum pe tânărul Karl în căutarea unei ordini cvasi-militare pentru a i se supune pe deplin și aceasta nu fără un oarecare masochism. Astfel el va intra la Hotel occidental ca liftier
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]