2,723 matches
-
pămîntul se Întîlnesc: „În scurtele restimpuri cînd soarele declină Și noaptea-și pune stema feerică, stelină, E un moment de pace În care, neoprit, Se perde doru-n umbra amurgului mâhnit. Atunci zărește ochiul minunile din basme, Acele legioane de tainice fantasme Care-ntre zi și noapte apar În loc oprite Cu mantii lungi și albe de-a lungul Învălite.” Toate momentele sînt euforice pentru Alecsandri, orice ceas are partea lui de dumnezeire, cînd natura trăiește sub regim solar. Noaptea nu-i decît
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de șoapte CÎnd trec fiori În aer și demoni roși În noapte; CÎnd umbra trădătoare așează pe sub maluri, Prin unghiurile casei, prin guri de văi, pe dealuri, Prin codri, prin ruine de veche monăstire, Pe naltele clopotniți, prin negre cimitire Fantasme tupilate, vedenii mari, tăcute, Ce stau ca niște visuri din ochi nedispărute, Și astfel, locuită de umbre, noaptea pare Mută de groază, rece și fără răsuflare. E ora de uimire, cînd Codrul-fără-viață S-arată mai sinistru prin văi de oarbă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fuge, toată făptura se ascunde...” Este un peisaj În peisaj, o reverie lipsită de obișnuitul farmec interior. Fără adeziunea poetului, peisajul este Însă mai puternic liric, farmecul mai convingător. Descripția Începe cu elemente generale de decor (nalte clopotniți, negre cimitire, fantasme tupilate, vedenii mari, tăcute), acelea pe care le folosesc toți poeții romantici cînd e vorba să sugereze infernul materiei. În acest cadru de tenebre, Alecsandri introduce peisajul său liric, caracterizat admirabil printr-o dublă opacizare a elementelor: „văl de oarbă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dumnezeu Însuși Creatorul”, „Heliade este mai cu seamă un poet al grandiosului ordonat”. „În imaginarul heliadesc există totdeauna un (...) deget mustrător, În mijlocul vîrtejului se ridică, amenințător, degetul pedagogului care nu vrea ca discursul său să bată prea mult cîmpii, ca fantasmele să Înăbușe rațiunea”. Imaginația sa este „În esență aeriană și ascensională”. „El se simte bine peste tot, căminul său este acolo unde se deschide o perspectivă mare, unde lucrurile se Înmulțesc”. „Figura esențială a crosului heliadesc, este, În fond, conjugalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cele două modalități de reprezentare și de a regăsi timpul pierdut cu mintea și cu inima deopotrivă, înțeleptul, fericitul Bizu plânge ca să poată uita ceea ce știe deja, amintindu-și mai bine. Însă chemarea vieții se dovedește mai puternică decât mirajul fantasmelor de odinioară. Nu întâmplător, eșecul eroului lovinescian (inevitabil doar în planul vieții afective, nu și în acela al creației artistice) e ilustrat, simbolic, de ultima secvență a cărții, în care Bizu încearcă în van să dea de mâncare unei păsări
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din afară [...], ci, în mijlocul activității impusă de viață, putința de a-și izola o insulă spirituală" ceea ce înseamnă că nu e vorba atât de o confuzie, cât de o mistificare deliberată a "realității", care ajunge să fie percepută voluntar ca "fantasmă", ca vis un "vis" în care dorințele se împlinesc (ca în melodramă!). Iată câteva exemple: "se puse să observe o frunză în momentul desprinderii de pe ram; ar fi preferat să vadă un mugur plesnind"; "uneori nu mai simt realitatea; totul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
transmite trupului toate activitățile vitale, și mobilitatea", trupul deschizând la rândul său sufletului "o fereastră spre lume". Stagiritul rezolva astfel "contradicția corporal/ incorporal", câtă vreme acorda phantasiei (simțului intern) rolul de a transforma "mesajele transmise de cele cinci simțuri în fantasme perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul are întâietate asupra trupului, tot așa cum fantasma are întâietate absolută asupra cuvântului, precedând
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
transmise de cele cinci simțuri în fantasme perceptibile sufletului"168. Dar dacă simțul intern 169 "traduce și face posibilă comunicarea suflet/ trup", trebuie totuși reținută ideea (fundamentală și pentru înțelegerea erotismului eminescian) că "sufletul are întâietate asupra trupului, tot așa cum fantasma are întâietate absolută asupra cuvântului, precedând articularea și înțelegerea oricărui mesaj lingvistic". Ca atare, erosul (vincula vinculorum) se situează "la un nivel intermediar, între suflet și trup", ceea ce face ca dorința să fie înțeleasă drept o formă de trăire pur
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cuvântului, precedând articularea și înțelegerea oricărui mesaj lingvistic". Ca atare, erosul (vincula vinculorum) se situează "la un nivel intermediar, între suflet și trup", ceea ce face ca dorința să fie înțeleasă drept o formă de trăire pur imaginară, vizând "urmărirea unei fantasme". Prin urmare, preliminariile dorinței vor constitui chiar "instaurarea unei fantasme înlăuntrul subiectului". Chiar dacă, teoretic, nu a înțeles lucrurile tocmai așa, Lovinescu a reușit totuși să descrie foarte comprehensiv simptomatologia erotismului eminescian, în spiritul demonstrației lui Culianu, ca fenomen de natură
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
erosul (vincula vinculorum) se situează "la un nivel intermediar, între suflet și trup", ceea ce face ca dorința să fie înțeleasă drept o formă de trăire pur imaginară, vizând "urmărirea unei fantasme". Prin urmare, preliminariile dorinței vor constitui chiar "instaurarea unei fantasme înlăuntrul subiectului". Chiar dacă, teoretic, nu a înțeles lucrurile tocmai așa, Lovinescu a reușit totuși să descrie foarte comprehensiv simptomatologia erotismului eminescian, în spiritul demonstrației lui Culianu, ca fenomen de natură pur fantasmatică, în care ochii ("iscoditorii firii", cum îi numea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
s poetics, as one of its main values. What provides a reason for it? Wherefrom comes its legitimacy? A simple appeal to psychoanalysis should shed light, at least partially, on the way repetition tunes itself. Au lieu de reproduire un fantasme brute selon les règles d'un genre, il s'agit d'imiter un fantasme déjà romance, says Marthe Robert. Sure enough, the issue does not boil down to a psychological 'complex', triggering the formation of literary works, but to a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Wherefrom comes its legitimacy? A simple appeal to psychoanalysis should shed light, at least partially, on the way repetition tunes itself. Au lieu de reproduire un fantasme brute selon les règles d'un genre, il s'agit d'imiter un fantasme déjà romance, says Marthe Robert. Sure enough, the issue does not boil down to a psychological 'complex', triggering the formation of literary works, but to a method that might lead to objectification of psychic functions. What is being repeated within
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
but to a method that might lead to objectification of psychic functions. What is being repeated within the prose works has already been existing as an 'inward' world, resembling to a mental scheme, which can apply and interpret reality; un fantasme déjà romance, that is to say, in Marthe Robert's phrase, a representtation of life, containing in advance the formation germs, which can anticipate relationships, the roles of characters, and narrative structures. In other words, before stepping into fiction, the
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
au cœur de la poétique de E. Lovinescu comme une de ses valeurs centrales. Qu'est-ce qui la justifie ? D'où puise-t-elle sa légitimité ? Un recours à la psychanalyse éclaircit au moins en partie ses enjeux : " Au lieu de reproduire un fantasme brute selon les règles d'un genre, il s'agit d'imiter un fantasme déjà romancé " (Marthe Robert). Bien entendu, il n'est pas question d'un " complexe " qui préside à la formation des œuvres, sinon de la possibilité d'objectivation
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
est-ce qui la justifie ? D'où puise-t-elle sa légitimité ? Un recours à la psychanalyse éclaircit au moins en partie ses enjeux : " Au lieu de reproduire un fantasme brute selon les règles d'un genre, il s'agit d'imiter un fantasme déjà romancé " (Marthe Robert). Bien entendu, il n'est pas question d'un " complexe " qui préside à la formation des œuvres, sinon de la possibilité d'objectivation des fonctions psychiques. Ce qui se répète dans la prose existe déjà dans un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
qui préside à la formation des œuvres, sinon de la possibilité d'objectivation des fonctions psychiques. Ce qui se répète dans la prose existe déjà dans un monde intérieur, comme un schéma capable d'interpréter et de modeler la réalité. " Un fantasme déjà romancé " c'est-à-dire une représentation de la vie contenant des germes formateurs, qui anticipe les rapports, les rôles et les structures narratives. Autrement dit, avant d'entrer dans la fiction, la réalité est donnée sous la forme triangulaire (le cornu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
occidentală despre realitate", ce reprezintă "condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie în Renaștere, ed. cit.), care a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu Reforma. Pentru un filosof ca Bacon, de pildă, fantasmele sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la "observarea" fantasmelor, din convingerea că "în lumea sensibilă, omul e condamnat să cunoască numai în mod
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu Reforma. Pentru un filosof ca Bacon, de pildă, fantasmele sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la "observarea" fantasmelor, din convingerea că "în lumea sensibilă, omul e condamnat să cunoască numai în mod fantastic". 166 Camille Paglia, op.cit., p. 63: "The Egyptians eye is synonymous with Western personality. Because the soul was thought to reside there, the eye is
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mari la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru" (În Nirvana, în I.L. Caragiale, Opere, vol. IV, publicistică, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin, E.P.L., București, 1965, p. 10). 167 Ioan Petru Culianu, "Fantasmele erosului la Eminescu" (subcapitolul "Incubii și apariții ignee"), în volumul Studii românești I, traduceri de Corina Popescu și Dan Petrescu, Editura Nemira, București, 2000, pp. 72-75. 168 Îngânându-l pe Aristotel, Eminescu credea că sufletul "nu înțelege niciodată nimic fără
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
erosului la Eminescu" (subcapitolul "Incubii și apariții ignee"), în volumul Studii românești I, traduceri de Corina Popescu și Dan Petrescu, Editura Nemira, București, 2000, pp. 72-75. 168 Îngânându-l pe Aristotel, Eminescu credea că sufletul "nu înțelege niciodată nimic fără fantasme", poetul localizând și el "aparatul pneumatic" în inimă. După cum a arătat Ilina Gregori, citând un fragment manuscris, pentru Eminescu "organul oniric" (care e principalul instrument de cunoaștere, câtă vreme deschide o cale de acces către inconștient) este inima: "orice cugetare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra cuvântului și al esenței fantastice a intelectului" (pp. 25-26). 170 Analizând metamorfozele liricii eminesciene, care evoluează de la o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra cuvântului și al esenței fantastice a intelectului" (pp. 25-26). 170 Analizând metamorfozele liricii eminesciene, care evoluează de la o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu sublinia opoziția dintre "raționalismul individualist european, pentru care văzul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scenariile diversiunii / 133 13. Terorismul românesc - o altă problemă insolubilă? / 138 14. Unde au dispărut teroriștii români? / 140 Magia în acțiune: un neamț lutheran este ales Președinte al României / 143 1. Figura specială a ,,neamțului lutheran" / 143 2. Magia manipulării fantasmelor - cheia succesului lui Klaus Iohannis? / 145 Manipularea politică și religioasă a sacrului. Cazul Charlie Hebdo / 151 1. Filmul iranian despre viața Profetului Mohamed / 151 2. Despre interdicția reprezentării Profetului Mohamed / 152 3. Musulmanii din Franța. Probleme spirituale și sociale actuale
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Magia în acțiune: un neamț lutheran este ales președinte al României este un text mai special, original și provocator, în care încerc să explic succesul neașteptat din campania prezidențială din 2014 a actualului președinte Klaus Johannis prin jocul magic al fantasmelor manipulate în spațiul virtual. Este o aplicație la zi a teoriei lui Ioan Petru Culianu privind manipularea prin jocul subtil al fantasmelor și reprezentărilor mentale. Prima parte a lui a apărut în revista Timpul (noiembrie, 2014), iar partea a doua
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]