7,566 matches
-
apărută la Brașov în mai 1938, cu subtitlul „Publicație de atitudine monarhică”. Rubrici: „Literatură”, „Plastică”, „Muzică-Teatru”. Colaborează cu versuri Ștefan Baciu, I. Anestin, Virgil Carianopol. Ștefan Stănescu traduce versurile Adormirea Maicii Domnului de Rainer Maria Rilke. N.N. Rădulescu comentează nuvela fantastică La hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale. I.H.
ARTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285460_a_286789]
-
restituie În toată tragica sa unicitate: „Când s-a ridicat vălul care-i acoperea fața, am văzut ochii săi mari Îndreptați Întrebători spre mine. Păstrase În moarte, ca și În boală, acea privire stranie a omului care trăiește În sfere fantastice și care urmărește pe pământ o viziune”2. Una dintre aceste viziuni este cu siguranță cea a bărbatului superior, inclus - și totuși inconfundabil - Într-o castă, un ordin, un cult, o religie, reunite de Baudelaire sub un singur nume: dandysmul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
său, a pus în evidență mecanismele de punere în circulație și folosință a hârtiei-monedă. În lucrarea sa "Urmările economice ale păcii", dezbate mecanismul inflaționist al hârtiei- monedă: "Sistemele de inflațiune ale hârtiei- monedă în Europa s-au extins în chip fantastic. Deosebitele guverne războitoare, nepricepute, prea sfiicioase sau prea neprevăzătoare pentru a atrage din împrumuturi sau din dări, mijloacele de care aveau nevoie, au tipărit bilete de bancă pentru îndestularea acestor nevoi. În Rusia și în Austro-Ungaria aceste metode au fost
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fenomen irevocabil. Omul cultivat își dirijează energia spre înăuntru, omul civilizat spre în afară (...). Cuvântul lui de ordine, expansiunea, este totul, închide în forma sa napoleoniană tendința pură a oricărei civilizații mature. Tendința expansivă este o fatalitate, ceva demonic și fantastic. A trăi înseamnă a realiza posibilul, mintea umană nu cunoaște decât posibilități extensive"892. Evident, Spengler a exagerat vestind declinul și moartea civilizației occidentale. Lumea liberă, occidentală, are o capacitate nebănuită de Spengler, de a se reproduce, expansiona și căuta
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
timpuri noi (...). Cuvântul lui de ordine: "EXPANSIUNEA ESTE TOTUL"închide în forma sa napoleoniană tendința pură a oricărei civilizații mature. El este adevărat în ceea ce-i privește pe romani, arabi și chinezi (...). Tendința expansivă este o fatalitate, ceva demonic și fantastic. A trăi înseamnă a realiza posibilul, mintea umană nu cunoaște decât posibilități extensive (...) Rhodes înțelegea prin politica victoriei numai și numai expansiunea teritorială și succesul financiar . Aceasta este trăsătura romană a caracterului său, de care abia dacă era conștient. Civilizația
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
atât în cazul extractului din sâmburi de strugure, cât și al celui din scoarță de pin maritim francez fabricați de companii serioase, ni se garantează, „nu conțin produși chimici industriali”. Istoria proantocianidinelor Pentru a ne întoarce la originile acestei descoperiri fantastice, să facem puțină istorie. Citind jurnalul de bord al celebrului explorator francez Jacques Cartier, doctorulului Masquelier i-a venit ideea să aprofundeze cercetările acestuia. Într-adevăr, la începutul iernii anului 1535, navigatorul și echipajul său, care nu erau obișnuiți cu
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
științe precum geometria, fizica, logica, filosofia, istoria, geografia, politologia) renunță la discursul străvechi asupra lumii - discurs bazat pe explicarea fenomenelor naturale și sociale prin repetarea unor povestiri tradiționale (adică ceea ce noi, astăzi, numim mituri) referitoare la felul În care ființe fantastice au creat acele fenomene - și Încearcă să construiască un alt tip de discurs explicativ, bazat pe capacitatea individului de a observa diferite lucruri, de a evalua critic informațiile (proprii sau ale altora), de a le corela În constructe abstracte coerente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca niște frunze Între pământ și bolta cerească, unde sunt fixate stelele (P.-M. Schuhl, 1949, p. 170). Originalitatea milesienilor pare a veni din alegerea imaginilor prin care ei reprezentau cerul și astrele; aceste imagini nu au păstrat nimic din fantasticul miturilor; ele sunt Împrumutate fie din artă, fie din observarea directă: În toate analogiile care constituie știința lor (cu o mare precizie imaginativă, care nu admite, precum mitul, niciun arrière plan misterios) există o mare dorință de a Înțelege fenomenele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
obiecte și cunoștiințe sacre - n. M.C.), precum și alte forme de instrucție esoterică implică trei procese, care nu trebuie concepute drept seriale, ci paralele. În primul rând, reducerea culturii În unități ușor de recunoscut. Apoi, recombinarea lor În modele și forme fantastice sau monstruoase. În sfârșit, recombinarea lor În modalități care dau un sens noului statut pe care Îl va căpăta neofitul (V. Turner, 1987, p. 15). Acțiunea de dis-membering fiind finalizată prin aceste operații simbolice, centrul de greutate se mută asupra
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diferite clase de texte. Lirica În ansamblu, snoavele, teatrul popular, așa-zisa literatură gnomică, folclorul copiilor, unele subclase ale cântecului epic (jurnalele orale, baladele familiare) sunt neesențiale sub raportul conținutului mitologic, alte clase de texte (legendele, povestirile și cântecele epice fantastice, descântecele, colindele sau cântecele ceremoniale de moarte) sunt saturate de mit și, deci, relevante pentru o cercetare din această perspectivă (C. Eretescu, 1976, p. 123). Drept urmare, este greu să susținem că În folclorul românesc se pot identifica mituri autohtone cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de sincretism al ideilor, întrepătrundere a credințelor, de comuniune a simbolurilor. În Dacia, imaginea Bunului Păstor de pe unele geme evoca creștinilor episoade din mitologia orfică sau cea a lui Hermes, era popular cultul zeiței egiptene Isis. În provincia nord-dunăreană, figurile fantastice, șerpii au contribuit la fundamentarea "iconografică" și chiar lingvistică a "dracului" românesc, pe care V. Pârvan l-a derivat din toți "idolii și demonii păgâni" combătuți de creștinismul în ascensiune. Din secolul al III-lea, a început să se generalizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a unor vocabule de origine prelatină, precum balaur, bală ("monstru"), ghionoaie, moș (Ajun, Crăciun, Gerilă), moși, moașe, năpârcă, gogă ("strigoi", moroi, vampir), noian (de ape), doină (daină, doini, dăini), iele (traco-dac), dolf, dulf, duf ("duh de mare"), vatră, zgripțor (animal fantastic, înaripat), zgripțuroaică (vrăjitoare, harpie) sunt o consecință a unor semnificații avute de aceste cuvinte în mitologia, credințele și superstițiile autohtonilor, perpetuate după creștinare. În plus, conviețuirea, strânsă sau nu, timp de o jumătate de secol a creștinilor latinofoni cu păgânii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vieții, etica muncii, LCF, 1974, 5; Al. Covaci, „Licheni”, F, 1974, 10; Ion Vlad, Trei prozatori, TR, 1975, 4; Valentin Tașcu, „Un gotic târziu”, ST, 1976, 2; Dumitru Micu, „Umbra ulmilor tineri”, CNT, 1977, 4; Liviu Leonte, Proza lirică și fantastică, CRC, 1977, 14; Iorgulescu, Scriitori, 195-196; Poantă, Radiografii, I, 66-68; Mircea Vaida, Dialog între epoci, TR, 1980, 8; Rotaru, O ist., III, 927; Mircea Popa, Virtuțile romanului frescă, ST, 1987, 4; Romul Munteanu, Romanul șantierului, FLC, 1988, 42; Petru Poantă
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
ceea ce avea să devină Eros et magic à la Renaissance. 1484 (1984). Din 1970, probabil ca urmare a refuzului de a colabora cu Securitatea, articolele literare nu-i mai sunt publicate de revistele la care colabora, iar volumul de povestiri fantastice Arta fugii, acceptat inițial de Editura Eminescu în 1971, este respins. C. se hotărăște să concureze, în primele luni ale lui 1972, pentru o bursă de studii a statului italian, la Perugia, pe care o primește în aceeași zi în
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
acestei „aproape” negații este acea „speranță mesianică”, invocată ca aparținând marii tradiții românești, la care autorul, într-un anume sens, subscria și care îi hrănea și îi justifica furia rece. Între ultimele lui scrieri se numără o serie de povestiri fantastice, redactate în cea mai mare parte în franceză (manuscrisul romanului-mozaic Le Rouleau diaphane datează din 1986), în italiană sau, în colaborare cu logodnica sa, Hilary Wiesner, în engleză, publicate între 1988 și 1991, fie în reviste, fie în volumul La
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
Aplicații ale analizei segmentării strategice a afacerii" 5.4.1. Analiza segmentării strategice la Sony1tc "5.4.1. Analiza segmentării strategice la Sony1" Sony este una dintre cele mai cunoscute firme și mărci japoneze, renumele datorându-se, între altele, succesului fantastic al aparatului Walkman și managementului vizionar al creatorului firmei, Akio Morita. Firma a fost creată în mai 1946, dar numele Sony i-a fost atribuit doar în anii ’60, când a devenit un competitor interesant și pe piețele occidentale. În
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Scriitorilor pentru debut, Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și Premiul „Liviu Rebreanu” (Bistrița). Într-o construcție narativă complexă, care îmbină realismul istoric, reflecția culturală și utopia cărturărească, autorul cultivă un discurs epic modulat muzical. El alternează, contrapunctic, relatarea și proiecția fantastică, descrierea somptuoasă și dialogul, secvențele narative și fragmentele eseistice, imaginația și erudiția spre a sugera simultaneitatea perspectivelor. Suportul epic pare să fie biografia cărturarului moldovean din secolul al XVII-lea, Nicolae Milescu Spătarul, peregrin prin Orient cu misiuni diplomatice din partea
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
care printr-un „șoc de ideal” dislocă inerția și rutina, predicând o întoarcere la iubire și la idealismul adolescentin. Mai complex tematic și tehnic, romanul Varvarienii (1998) - scris înainte de primul, dar respins de cenzură - combină ingenios registrul realist cu cel fantastic și parabolic. Varvaria (trimitere străvezie la „Barbaria”) e un ținut al abjecției instituționalizate, proliferând în final asemenea rinoceritei din piesa ionesciană. C. s-a impus însă ca eminescolog, fiind apreciat dintru început de Edgar Papu și George Munteanu. Eminescu - Dialectica
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
mitologic se bazează pe mecanismele subtile ale narațiunii, fapt ce se remarcă îndată în studiu, care a folosit „toate ipostazele narațiunii și toate variantele semnelor mitologice”, ipostaze exprimate de texte cu bogate implicații simbolice: legende etiologice, colinde, cântece, bocete, balade fantastice, familiale, ghicitori ș.a. C. este convins că sistemul mitologiei populare nu poate fi reconstituit și înțeles decât cu ajutorul unei metode de abordare globală. A încercat, de aceea, să refacă limbajul mitologiei populare așa cum a funcționat el în interiorul culturii tradiționale. A
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
se vădește în finalul îngroșat, în care preotul Nuță își suprimă odraslele, vinovate de păcatul incestului, prăbușindu-se și el numaidecât, răpus de un atac de cord. Atracția pentru zonele de penumbră, de mister îl apropie pe C. de nuvela fantastică. Un fantastic plăsmuit cu o ingenios dozată tehnică a ambiguității, absorbind realul și revărsându-se în el. Plecând de la o superstiție populară, La hanul lui Mânjoală se construiește pe un balans între fantasmagoric și aievea, din care se iscă o
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
toate meridianele, popular și cult. I se relevă astfel un spațiu al exercitării libere a imaginației și posibilitatea de a descoperi funcționarea perenă a structurilor arhetipale. Nu va mai părăsi tărâmul imaginației și va profita din plin de libertățile genului fantastic pentru a scrie o operă de moralist sceptic și ironic, deghizat în inventator de motive și de lumi științific utopice (unul dintre cei care i-au sesizat cel mai bine procedeele, imitându-l, a fost Ov. S. Crohmălniceanu, în Istorii
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
a Omului, București, 1961; A zecea lume, București, 1964; Viitorul al doilea, București, 1966; Povestea scrisului. Enciclopedie ilustrată pentru copii și tineret, București, 1966; Pentagrama, București, 1967; Dincolo de zidul de neon, București, 1968; Un pește invizibil și 20 de povestiri fantastice, București, 1970; Povești de buzunar, București, 1971; Capcanele timpului, București, 1972; Dinții lui Cronos, București, 1975; Grifonul lui Ulise, București, 1976; Babel, București, 1978; Timp cu călăreț și corb, București, 1979; Imposibila oază, București, 1984; Xele, motanul din stele. O
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
Eugenia Tudor, „Viitorul al doilea”, GL, 1966, 27; Mircea Opriță, „Viitorul al doilea”, TR, 1966, 38; Marian Popa, À propos de..., LCF, 1967, 36; Ov. S. Crohmălniceanu, „Pentagrama”, VR, 1967, 9; Paul Georgescu, „Un pește invizibil și 20 de povestiri fantastice”, VR, 1971, 5; Eugenia Tudor, „Capcanele timpului”, VR, 1973, 1; Dan, Proza, 134-136; Paul Dugneanu, „Grifonul lui Ulise”, o parabolă modernă, LCF, 1976, 37; Dana Dumitriu, Imagini mișcate, RL, 1976, 37; D. Micu, Două microromane, CNT, 1976, 42; Ioana Crețulescu
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
Craia, Timpul ficțiunii, LCF, 1979, 18; Titus Moraru, Istorie și adevăr romanesc, ST, 1979, 5; Radu Călin Cristea, „Timp cu călăreț și corb”, RL, 1979, 23; Vasile Andru, Sensuri ale retrăirii duratei, VR, 1979, 10; Adrian Rogoz, Un senior al fantasticului, RL, 1981, 21; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 259-267; Dumitru Toma, „Xele, motanul din stele”, O, 1984, 15; Ion Bogdan Lefter, „Imposibila oază”, RL, 1984, 33; Florin Mugur, „Imposibila oază”, FLC, 1984, 36; Florența Albu, „Imposibila oază”, VR, 1985, 12; Dicț. scriit
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
tip reflexiv, înclinată către limbajul speculativ și „spiritul geometric”. Abundă termenii din geometrie, tehnică, cibernetică, mărturisind o receptivitate acută față de suflul vremii și, în egală măsură, angoasa produsă de invazia tehnicismului. Obsesia timpului străbate textele și deschide terenul reveriei, proiecției fantastice, călătoriilor, clivajelor temporale. Spirit fundamental ironic, autorul cultivă asociațiile neașteptate, pândește îndelung surpriza cititorului printr-o continuă sfidare a convențiilor „poeticului”, subminează în chip periculos propriul timbru liric, lăsând prozaicul să năvălească în poezie. Amintind de pseudofabula Cronicari sau de
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]