2,707 matches
-
care reprezintă doi copii așezati pe o bancă și citind dintr-o carte. Mai sus, pe soclu, sunt înscrise următoarele cuvinte: Smaranda Gheorghiu (5 octombrie 1857, Târgoviște - 26 ianuarie 1944, București) a fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este considerată fondatoarea sistemului „școlii în aer liber” din România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și
Bustul Maica Smara din București () [Corola-website/Science/332800_a_334129]
-
Societatea de Analize Feministe Ana (AnA) este o organizație independentă neguvernamentală cu sediul in București. Obiectivele sale de bază sunt ințelegerea și îmbunatațirea condiției femeilor din România; promovarea cercetării privind poziția socială a femeilor în societatea românească contemporană; introducerea studiilor despre femei și a
Societatea de Analize Feministe AnA () [Corola-website/Science/333631_a_334960]
-
contemporană; introducerea studiilor despre femei și a feminismului în programele universitare și in publicistica natională. Semnificația numelui - AnA din „analize”; Ana meșterului Manole; A / non A acronim simbolic pentru gândirea dihotomică supusă criticii și reevaluării de către feminism. Societatea de Analize Feministe Ana a fost înființată în anul 1993, devenind printre primele ONG-uri asumat feministe apărute în România după 1989 cu o activitate substanțială în promovarea egalitații de gen, dovadă stând și „Premiul SUA/UE pentru societate civilă si democrație” pe
Societatea de Analize Feministe AnA () [Corola-website/Science/333631_a_334960]
-
natională. Semnificația numelui - AnA din „analize”; Ana meșterului Manole; A / non A acronim simbolic pentru gândirea dihotomică supusă criticii și reevaluării de către feminism. Societatea de Analize Feministe Ana a fost înființată în anul 1993, devenind printre primele ONG-uri asumat feministe apărute în România după 1989 cu o activitate substanțială în promovarea egalitații de gen, dovadă stând și „Premiul SUA/UE pentru societate civilă si democrație” pe anul 1998 pe care organizația l-a obținut, cât și prin premiul „Cea mai
Societatea de Analize Feministe AnA () [Corola-website/Science/333631_a_334960]
-
și prin premiul „Cea mai bună publicație periodică de specialitate”, pentru revista AnALize www.analize-journal.ro în cadrul Galei premiilor societații civile Ediția I, București, decembrie 2002. Printre persoanele care au creat și s-au implicat în dezvoltarea Societații de Analize Feministe Ana de-a lungul timpului aminitim pe: Laura Grunberg, Mihaela Miroiu, Anca Jugaru, Mihaela Rabu, Cecilia Preda, Cristina Ilinca, Roxana Marinescu, Diana Elena Neaga, Valentin Quintus Niculescu. este un ONG independent care are ca obiective sprijinirea politicilor de egalitate de
Societatea de Analize Feministe AnA () [Corola-website/Science/333631_a_334960]
-
al Universității Northwestern timp de mulți ani înainte să se mute la New School. este membră fondatoare a revistei Constellations, publicație internațională despre teorii critice și democratice, unde încă activează ca membră a consiliului editorial. Nancy Fraser este o teoreticiană feministă ce are în vedere conceptul de dreptate socială. Argumentul său este faptul că dreptatea este un concept complex care cuprinde două variabile: redistribuția resurselor și recunoașterea diferențelor dintre grupurile din societate. Nancy Fraser folosește termenii de recunoaștere și redistribuție cu
Nancy Fraser () [Corola-website/Science/333638_a_334967]
-
Feminismul liberal este o formă a teoriei politice feministe ce se concentrează pe egalizarea drepturilor între femei și bărbați, pe recunoașterea femeilor ca cetățeni cu drepturi depline precum și pe emanciparea și autoafirmarea acestora; din acest punct de vedere, feminismul liberal este o teorie individualistă. Feminismul liberal se înscrie în
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
unei societăți eficiente din perspectivă liberală clasică, Harriet Taylor argumentează că: Dacă concurența este legea de dezvoltare a societății, este o crimă izgonirea unei jumătăți din competitori." Feminismul liberal contemporan este reprezentat, printre alții, de Betty Friedan și Carole Pateman. Feministele și feminiștii liberali contemporani afirmă că neutralitatea de gen a individului liberal în sens clasic reprezintă o universalizare a valorilor, experiențelor și nevoilor bărbătești, în teoretizările liberalismului clasic ignorându-se stările și experiențele normale femeiești. Aceștia critică, de asemenea, ideea
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
eficiente din perspectivă liberală clasică, Harriet Taylor argumentează că: Dacă concurența este legea de dezvoltare a societății, este o crimă izgonirea unei jumătăți din competitori." Feminismul liberal contemporan este reprezentat, printre alții, de Betty Friedan și Carole Pateman. Feministele și feminiștii liberali contemporani afirmă că neutralitatea de gen a individului liberal în sens clasic reprezintă o universalizare a valorilor, experiențelor și nevoilor bărbătești, în teoretizările liberalismului clasic ignorându-se stările și experiențele normale femeiești. Aceștia critică, de asemenea, ideea de contract
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
social în care singurii contractanți sunt bărbații, susținând ideea conform căreia contractul social tradițional reprezintă un instrument al excluderii de gen, de rasă și de clasă socială. Lipsa de intruziune a statului în viața privată duce, de asemenea, în opinia feministelor și feminiștilor la abuzuri și violență domestică, familia fiind o școală în care „copiii se socializează în ideea dependenței și inferiorizării femeilor și a inechității de roluri în viața privată”.. Feminismul liberal românesc a fost puternic influențat de idealul unificării
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
care singurii contractanți sunt bărbații, susținând ideea conform căreia contractul social tradițional reprezintă un instrument al excluderii de gen, de rasă și de clasă socială. Lipsa de intruziune a statului în viața privată duce, de asemenea, în opinia feministelor și feminiștilor la abuzuri și violență domestică, familia fiind o școală în care „copiii se socializează în ideea dependenței și inferiorizării femeilor și a inechității de roluri în viața privată”.. Feminismul liberal românesc a fost puternic influențat de idealul unificării și de
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
domestică, familia fiind o școală în care „copiii se socializează în ideea dependenței și inferiorizării femeilor și a inechității de roluri în viața privată”.. Feminismul liberal românesc a fost puternic influențat de idealul unificării și de discursul naționalist al epocii, feministele românce și feminiștii români ai acelei epoci având o concepție de tip republican și etnonaționalist asupra cetățeniei. În acest sens, era de așteptat că odată cu atingerea obiectivului național al unificării se va ajunge și la acordarea statutului de cetățean pentru
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
de Ștefan Zeletin care critică reforma agrară din prisma nedreptății de gen produsă de aceasta prin faptul că împroprietărirea se făcea pe „capi de familie”, beneficiarii fiind, în mod evident, bărbații. Adela Xenopol (1861-1939) este una dintre cele mai importante feministe ale epocii, editează sau conduce reviste precum „Dochia" (1896-1898), „Românca" (1905-1906), „Viitorul româncelor" (1912-1916) și „Revista scriitoarei" (1926-1928), în coloanele cărora își susține cauza și încurajează literatura feminină. Aceasta scrie în numărul 3 al revistei „Dochia”: Fie un bărbat destul de
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
și argumentează în favoarea obținerii de către acestea a drepturilor politice atacând noțiunea de universalitate a votului atâta timp cât femeile sunt excluse de la a-și exercita acest drept. În acest sens, Xenopol denunță monopolizarea tuturor drepturilor de către bărbați. Calypso Botez (1880-1933), o altă feministă de influență liberală, argumentează că atâta timp cât bărbații vor monopoliza puterea normativă (decizia asupra ceea este drept sau nedrept, bine sau rău), câta vreme le vor trata pe femei ca fiind minori sau ca pe indivizi lipsiți de apărare și care
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
ca teorie politică, se bazează mult prea mult pe transformarea femeilor în bărbați, glorificând importanța raționalului și superioritatea acestuia în fața emoționalului, deși oamenii, indiferent de sex, au, în mod inerent, ambele calități. De asemenea, critica a venit și din direcția feministelor și feminiștilor de culoare sau din societăți postcoloniale, care afirmă că feminismul liberal reflectă doar valorile femeilor albe burgheze, ignorând, într-o mare măsură, femeile de rasă, cultură sau clasă socială diferită.
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
a respectării specificului cultural. Comunitarismul: Jean Betke Elshtain (1981). Trei eșecuri majore ale feminismului liberal (în Public Man, Private Woman (Bărbatul public, femeia privată) 1981: Ideea că femeile pot să fie ca bărbații dacă își formează mintea în acest sens. Feministele liberale au evitat problema controversei biologic-cultural și relevanța diferențelor, de teamă că acestea sunt opresive pentru femei și astfel au crezut excesiv că suntem produsul strict al mediului și socializării. Natura nu poate fi total depășită. Ideea că cele mai multe femei
Feminism liberal contemporan () [Corola-website/Science/333646_a_334975]
-
bărbații și să aspire la valori masculine, să se arate mai puțin emoționale, mai competitive, mai individualiste: conduce la pierderea marii lor abilități de a crea și menține comunități. Feminismul socialist Alison Jaggar (1983). Feminist Politics and Human Nature (Politica feministă și natura umană): liberalii, inclusiv cei feminiști: „dualism normativ”. Tratează activitățile mentale ca exclusiv umane și net superioare celor legate de trup, pe acestea din urmă socotindu-le animalice. Astfel s-a născut și diviziunea sexuală a muncii, bărbații distanțându
Feminism liberal contemporan () [Corola-website/Science/333646_a_334975]
-
argumentul feminismului marxist privind rolul capitalismului în oprimarea femeilor și a teoriei feminismului radical a rolului e gen și patriarhatul. Feminismul socialist respinge principala revendicare a feminismului radical confrom căreia patriarhatul este singura și principala sursă de oprimare a femeilor. Feminiștii socialiști spun că femeile nu sunt capabile să fie libere datorită dependenței lor financiare de bărbați. Aceștia văd această dependență economică ca un instrument de dominație a bărbaților. Așadar feminismul socialist vede eliberarea femeilor ca o parte necesară din marea
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
determinarea unei vieți a oprimării sau privilegiului bazată pe accidentele nașterii sau pe circumstanțe. Feminismul socialist este o cale de incluziune pentru crearea schimbării sociale. Prețuim sinteza și cooperarea decât conflictul și competiția”. Feminismul marxist este o ramură a teoriei feministe care se concentrează pe instituțiile sociale ale proprietății private și capitalismului pentru a explica și a critica egalitatea de gen și oprimarea. Conform feminismului marxist, proprietatea privată dă oportunitatea inegalității economice, dependenței, luptei dintre sexe și reprezintă rădăcina oprimării femeii
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
accent pe munca în rândul femeilor și schimbarea condițiilor lor materiale după revoluție. Mai târziu marxiștii clasici încearcă să combine marxismul și feminismul ca o creație liberală a academicienilor și a reformatorilor de stânga care doresc să facă alianță cu feministele burgheze. Academiciana și socioloaga Rhonda F. Levine spune că lucrările lui Zillah Eisenstein reprezintă o ”discuție superbă a perspectivei feministe socialiste” în antologia „Enriching the Sociological Imagination: How Radical Sociology Changed the Discipline” . Levine descrie cartea ca „una dintre cele
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
marxismul și feminismul ca o creație liberală a academicienilor și a reformatorilor de stânga care doresc să facă alianță cu feministele burgheze. Academiciana și socioloaga Rhonda F. Levine spune că lucrările lui Zillah Eisenstein reprezintă o ”discuție superbă a perspectivei feministe socialiste” în antologia „Enriching the Sociological Imagination: How Radical Sociology Changed the Discipline” . Levine descrie cartea ca „una dintre cele mai vechi declarații despre cum o analiză marxistă de clasă se poate combina cu o analiză feministă a patriarhatului pentru
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
superbă a perspectivei feministe socialiste” în antologia „Enriching the Sociological Imagination: How Radical Sociology Changed the Discipline” . Levine descrie cartea ca „una dintre cele mai vechi declarații despre cum o analiză marxistă de clasă se poate combina cu o analiză feministă a patriarhatului pentru a produce o teorie despre cum clasa și genul se intersectează ca sisteme ale inegalității.” În 1985, Donna Haraway a publicat eseul „A Cyborg Manifesto: Science, Technology, and Socialist-Feminism in the Late Twentieth Century" în Socialist Review
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
se intersectează ca sisteme ale inegalității.” În 1985, Donna Haraway a publicat eseul „A Cyborg Manifesto: Science, Technology, and Socialist-Feminism in the Late Twentieth Century" în Socialist Review. Pentru ea, această lucrare a venit într-un punct critic în care feministele au trebuit să recunoască situarea lor în ceea ce ea numește „informatica dominației”. Ea spune că feministele trebuie să se unească „în spatele unui vis ironic a limbajului comun pentru femeile din circuitul integrat”. Leopoldina Fortunati este autoarea cărții The Arcane of
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
Science, Technology, and Socialist-Feminism in the Late Twentieth Century" în Socialist Review. Pentru ea, această lucrare a venit într-un punct critic în care feministele au trebuit să recunoască situarea lor în ceea ce ea numește „informatica dominației”. Ea spune că feministele trebuie să se unească „în spatele unui vis ironic a limbajului comun pentru femeile din circuitul integrat”. Leopoldina Fortunati este autoarea cărții The Arcane of Reproduction: Housework, Prostitution, Labor and Capital (L'arcano della riproduzione: Casalinghe, prostitute, operai e capitale) ce
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
unească „în spatele unui vis ironic a limbajului comun pentru femeile din circuitul integrat”. Leopoldina Fortunati este autoarea cărții The Arcane of Reproduction: Housework, Prostitution, Labor and Capital (L'arcano della riproduzione: Casalinghe, prostitute, operai e capitale) ce reprezintă o critică feministă a lui Marx. Fortunati este autoarea a mai multor lucrări incluzând The Arcane of Reproduction (Autonomedia, 1995) și I mostri nell’immaginario (Angeli, 1995) Silvia Federici este o intelectuală italiană, profesoară și activistă, provenind din tradiția feministă marxistă radicală autonomă
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]