2,832 matches
-
1939, Unchitești, j. Soroca), poet și prozator. A absolvit Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălți (1963). Este tatăl lui Emilian Galaicu-Păun. G. a debutat cu versuri pentru copii, în care a abordat o tematică de conjunctură. Poeziile din volumele Oglinda fermecată (1971) și Țară de poveste (1973) sunt concepute în stilul conformist ale epocii, desfășurând subiecte lirico-epice cu excrescențe narative și formule convenționale. În culegerile de proză Cantata credinței (1979), La porțile albastre ale cerului (1979) și Muchia sorții (1980), autorul
GALAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287131_a_288460]
-
În culegerile de proză Cantata credinței (1979), La porțile albastre ale cerului (1979) și Muchia sorții (1980), autorul încearcă să pătrundă în psihologia unor personaje cu un destin dramatic și o viață neobișnuită, marcată de un romantism pitoresc. SCRIERI: Oglinda fermecată, Chișinău, 1971; Țară de poveste, Chișinău, 1973; A fost o zi..., Chișinău, 1974; Duminica din mijlocul săptămânii, Chișinău, 1976; Clopoțelul dorului, Chișinău, 1978; Cantata credinței, Chișinău, 1979; La porțile albastre ale cerului, Chișinău, 1979; Muchia sorții, Chișinău, 1980; Șapte ani
GALAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287131_a_288460]
-
ale iubirii: „Eram utrenia ta, tu mi-erai umbra/ și-mi arătai statornic dincotro ară și adapă lumina.../ Un sipet purpuriu - odaia,/ o inimă a mea mărturisită/ în care te mișcai foșnind mistere/ O, cum cântau cămările de jaruri/ sub fermecate armele clepsidrei!” Preocuparea pentru sonoritatea cuvintelor, uneori fără urmărirea unui sens precis, generează efuziuni lirice a căror muzicalitate este aceea a cântecelor de leagăn și a descântecelor: „mamă mamă/ iubita mea veche/ cercel de scamă/ te port la ureche/ răsfăț
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Bilete de papagal” (1928), continuând să fie o prezență activă în reviste ieșene și bucureștene, precum „Ediția specială”, „Cuvinte literare”, „Vlăstarul”, „Floarea de foc”, „Șantier”, „Reporter”, „Viața literară”, „Hasmonaea”, „Adam”, „Facla” ș.a. Uneori a semnat și Luca Dan. Volumele Oglinzi fermecate (1930), Ceasul de veghe (1937) și Glod alb (1940) au fost bine primite de critica epocii. Format în vecinătatea lui Tudor Arghezi, D. scrie o poezie aerisită, cu imagini insolite, construind pasteluri vitaliste. Melancolizând ușor, versurile lui imaginează spații stilizate
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
Dragostea noastră cea de toate zilele, 1966, Cartea dorului, 1968 ș.a.), fără a depăși întru totul banalitățile liricii erotice, reușesc să înscrie sentimentul de iubire într-un delicat univers meditativ. A tradus din I. Groper și I. Manger. SCRIERI: Oglinzi fermecate, Iași, 1930; Ceasul de veghe, București, 1937; Glod alb, București, 1940; Poezii pentru copii, Chișinău, 1947; Krasnodon, Chișinău, 1950; Buzduganul fermecat, Chișinău, 1951; Nepoțica o învață pe bunica, Chișinău, 1951; Versuri noi, Chișinău, 1952; Mi-i drag să meșteresc, Chișinău
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
înscrie sentimentul de iubire într-un delicat univers meditativ. A tradus din I. Groper și I. Manger. SCRIERI: Oglinzi fermecate, Iași, 1930; Ceasul de veghe, București, 1937; Glod alb, București, 1940; Poezii pentru copii, Chișinău, 1947; Krasnodon, Chișinău, 1950; Buzduganul fermecat, Chișinău, 1951; Nepoțica o învață pe bunica, Chișinău, 1951; Versuri noi, Chișinău, 1952; Mi-i drag să meșteresc, Chișinău, 1953; La noi în ogradă, Chișinău, 1954; Poezii și poeme, Chișinău, 1954; Bucurii pentru copii, Chișinău, 1956; Cânturi de ieri și
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
și Eliza Botezatu, Chișinău, 1976; Poezii, Chișinău, 1991; O sută poezii de dragoste și dor, Chișinău, 1996; Epigrame cu adresă, Chișinău, 1999; Răscolite tăceri, coordonator Baca Deleanu, îngr. Vasile Romanciuc și Nicolae Rusu, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: A.P. Samson, „Oglinzi fermecate”, RP, 1930, 3720; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; Șt. Popescu, Critice, București, 1947, 61-64; Mihail Dolgan, Creația lui Liviu Deleanu în școală, Chișinău, 1983; Eliza Botezatu, Liviu Deleanu: formulă poetică și expresivitate, RLSL, 1991, 2; Liviu Deleanu
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
Penel (1981) cu noțiuni din domeniul artelor plastice. Romanul Vlăstarul (1982) este grevat de prescripțiile realismului socialist. D. a semnat scenografia filmelor Lăutarii și Furtuni de toamnă. SCRIERI: Aventurile unui cocostârc, Chișinău, 1960; Boxerul, Chișinău, 1960; Albinușa, Chișinău, 1965; Scărița fermecată, Chișinău, 1965; Tic-tac, Chișinău, 1966; Încotro?, Chișinău, 1967; Visul, Chișinău, 1968; Din traista lui Păcălici, Chișinău, 1968; Semn, Chișinău, 1977; Meșterul Penel, Chișinău, 1981; Vlăstarul, Chișinău, 1982, Al patrulea, Chișinău, 1986; Hai să numărăm, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Ștefan Lozie
DIMITRIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286775_a_288104]
-
copii. SCRIERI: Pax magna, București, 1972; Metafora poetică, București, 1975; Desen în galben, Timișoara, 1978; Embleme ale realității, București, 1978; Arhitectura visului, Timișoara, 1982; Culegătorul de alge, Timișoara, 1985; Dodoacă și Biciușcă, Timișoara, 1986; Castelul de calcar, București, 1988; Căsuța fermecată, Iași, 1989; Epistole, Cluj-Napoca, 1990; Cărarea din insulă, Timișoara, 1991; Psalmii în versuri, Timișoara, 1993; Cronică, Timișoara, 1993; Piticul arămiu, Timișoara, 1995; Abaddon, Timișoara, 1995; Ecclesiastul în versuri, Timișoara, 1997; Pildele în versuri, Timișoara, 1998; Poezii despre și pentru Raluca
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
din cele mai bune” din câte se făcuseră, până atunci, din literatura clasică antică. D. a alcătuit și a publicat un număr apreciabil de manuale școlare, multe în colaborare. SCRIERI: Alexandri. Vazul müködése a román irodalom terén, Cluj, 1881; Princesa fermecată, Sibiu, 1887; Etica sau morala filosofică, București, 1889; Noțiuni de estetică, București, 1891; Isprăvile lui Păcală. Epopee poporală în 24 cânturi, cu ilustrații de Jiquidi și Hlavsa, București, 1894; ed. București, 1907; Legenda țiganilor, cu ilustrații de Hlavsa, București, 1896
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
tradus din Balzac și, îndeosebi, din literatura maghiară. SCRIERI: Elegii și egloge, București, 1969; Norul lui Magellan, București, 1972; Prin vântul toamnei, București, 1987; Pactul cu diavolul, Plenița, 1994; Adaptarea la mediu, Craiova, 1997; Năzdrăvăniile lui Făt-Frumos, Craiova, 1997; Palatul fermecat, Craiova, 1997. Traduceri: Pavel Antokolski, Versuri alese, București, 1955; Erik Majtényi, Versuri alese, București, 1956 (în colaborare cu N. Teică); Arany János, Versuri alese, introd. trad., București, 1957, Mustața, București, 1966; Balade populare maghiare din R.P.R., pref. Mihai Pop, București
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
1981 (în colaborare cu Dumitru M. Ion și Carolina Ilica); Cele șapte călătorii ale lui Sinbad marinarul, București, 1977; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare cu Victor Tulbure); Aladin și lampa fermecată, București, 1991; Sclava ursitei. Poeți din 1001 de nopți, București, 1991. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Elegii și egloge”, RL, 1969, 18; Horia Bădescu, „Elegii și egloge”, ST, 1969, 6; Constantin Crișan, Poeți fără zgomot, ATN, 1971, 6; Aureliu Goci, „Norul
GRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287340_a_288669]
-
în reviste. SCRIERI: Taina Luceafărului (în colaborare cu T. Malinovski), Chișinău, 1957; Aventurile lui Șurubaș cel poznaș (în colaborare cu A. Cunună), Chișinău, 1959; Era sputnicului, Chișinău, 1959; Lăstarii răzbat primăvara, Chișinău, 1959; Povestea celor șapte voinici, Chișinău, 1960; Cheița fermecată, Chișinău, 1962; O vacanță în cosmos, Chișinău, 1962; Și unul pentru toți, Chișinău, 1963; În ospeție la vrăjitori, Chișinău, 1963; Expediția „Penelopa”, Chișinău, 1964; Ștefan de pe linia 22, Chișinău, 1965; Ascensiune, Chișinău, 1967; Noi trei și atotvăzătorul, Chișinău, 1967; Călătorii
GROMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287367_a_288696]
-
la „Ideea” (1921). O seamă de publicații în care semnează C. sunt din Turnu Măgurele: „Victoria”, „Îndreptarea”, „Secerea”, „Scânteia”, „Drum nou”, „Oltul”. A editat o revistă ilustrată pentru copii, „Fluierașul” (1910, 1912-1913), împreună cu Ion Jelea și Teodor Castrișanu, precum și „Cimpoiul fermecat”. A mai înființat foile „Îndrumarea” (Turnu Măgurele, 1913-1914), pentru săteni, și „Gazeta noastră” (Turnu Măgurele, 1925-1935), destinată institutorilor. Împărtășind convingeri sămănătoriste, care îi țin treaz interesul pentru viața de la țară, unde se conservă obiceiurile din străbuni, C., care a fost
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
care o răpește pe Branda, viitoarea soție a lui Bogdan, succesorul la tron al lui Dragoș Vodă. Activitatea lui I. este întregită prin câteva povești și scrieri în proză pentru copii: Dracul păcălit (1941), Comoara de sub stâncă (1942) și Fântâna fermecată (1945). SCRIERI: Balade, Craiova, 1919; Sub zidurile Troiei, Craiova, 1920; Umbre peste ape, Craiova, 1923; Cosânzeana, Craiova, 1924; Icoane și priveliști, Arad, 1926; Elegii și poeme, Craiova, 1928; Lauri și purpură, Craiova, 1929; Chipuri de bronz, Craiova, 1930; Icoane din
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
de bronz, Craiova, 1930; Icoane din bosfor, Craiova, 1932; Pulberi înstelate, Craiova, 1935; Ursul cu laba-ntoarsă, București, 1939; Vraja, București, 1939; Maiestății sale, Regelui, București, 1940; Dracul păcălit, București, 1941; Comoara de sub stâncă, București, 1942; Moartea zimbrului, București, 1944; Fântâna fermecată, București, 1945; Poeme, BUCUREȘTI, F.A.; Sonete, București, f.a. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii postume, București, [1940] (în colaborare cu Alexandru Colorian). Traduceri: Victor Hugo, Frunze de toamnă, București, 1916; Pierre Loti, Spre trecutul mort, București, 1916; Jules Lemaitre, Sofia de Montcernay
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Ion Diaconu, Folklor din Râmnicul Sărat, III, Focșani, 1948; Al. I. Amzulescu, G. Ghiță, Doine, cântece, strigături, București, [1955]; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare din Maramureș, București, 1957; Cicerone Theodorescu, Izvoare fermecate, București, 1958; Const. Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, 132 cântece și jocuri din Năsăud, București, 1958; Emilia Comișel, Antologie folclorică din Ținutul Pădurenilor (Hunedoara), București, 1959; Ilarion Cocișiu, Cântece populare românești, îngr. Tiberiu Alexandru și Maria Siminel-Fusteri, pref. Tiberiu Alexandru
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
în 1940, cu poezia Zvon de haiducie, la „Curentul literar”. În cursul anului 1941, colaborează la revista „Albatros”. Frate al actorului Jules Cazaban, se simte atras de luminile rampei și după câteva încercări, printre care și un scenariu radiofonic, Copacul fermecat, difuzat în anul 1946, scrie drama în trei acte Țara nimănui, recomandată de Petru Comarnescu pentru stagiunea 1947-1948, dar rămasă în manuscris. Traduce și adaptează pentru Teatrul Poporului din București, în aceeași stagiune, piesa Moștenirea de Guido Cantini, semnează regia
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
de mediu: mediile cosmopolite, în Trupul care își caută sufletul, și atmosfera de familie evreiască, în Evadare. În genere, facilitatea îi minează proza. C. a fost însă o bună autoare - inventiva, vie - de literatură pentru copii (Căsuța lebedei, 1922, Fluierul fermecat, 1924, Să povestim, 1931, Bombonel și Totonel, 1936, Kiki și Riki, 1936, Pit și Pitulice, 1946, Ciufuleț, 1959, Drum fără popas, 1960). Pentru cei mici, a tălmăcit (din H.Chr. Andersen, Ch. Perrault, C. Pineau), a adaptat (Aventurile unui mic
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
romanțat (Între până și spadă, 1963, îl are ca personaj pe domnitorul-cărturar Dimitrie Cantemir). SCRIERI: Crezul ocnașului, București, 1913; Între artă și iubire, București, 1918; Carnavalul vieții, București, 1921; Căsuța lebedei, București, 1922; Aventurile unui mic bucureștean, București, 1923; Fluierul fermecat, București, 1924; Săptămâna unei îndrăgostite, București, 1924; Măriuca, București, 1925; Să povestim, București, 1931; Trupul care își caută sufletul, București, 1932; 30 de zile în studio, București, 1933; S.O.S., București, 1935; Bombonel și Totonel, București, 1936; Kiki și
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
poeziile pentru copii. Dintre numeroasele studii publicate în țară, este de reținut Viziunea Mandalei în poezia lui Eminescu („Studii de literatură universală”, 1980). SCRIERI: Circuitul viselor în natură, București, 1979; Albinita sau fetiță care zbura deasupra orașului, București, 1983; Magazinul fermecat, București, 1988: Le Défi magique (în colaborare), Lyon, 1994; Graal et modernité (în colaborare), Paris, 1996; Alexandre le Grand dans leș littératures occidentales et proche-orientales (în colaborare), Paris, 1996. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 168-170; François Edeline, Nouvelles de Roumanie, „Le
CHIŢIMIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
celui de-al doilea război mondial. Stabilit în 1948 la Haifa, în Israel, scriitorul devine o figură pitorească în literatura locală de limbă română. Va fi distins cu Premiul Sion. Cele două volume ale sale, Cântarea Cântărilor (1978) și Croitorul fermecat după Șalom Alehem (1998), reprezintă prelucrări în versuri ale zestrei iudaice clasice. Nu e vorba însă de tălmăciri impersonale, ci de compoziții în care tradiția iudaică primește o aromă de folclor românesc, idee subliniată de Al. Mirodan, care observă coexistența
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical, totdeauna din aria stilului oral-folcloric românesc. O traducere este volumul Fabule de Eliezer Steinberg, la care se adaugă alte câteva titluri. SCRIERI: Cântarea Cântărilor, Tel Aviv, 1978; Croitorul fermecat, Ierusalim, 1998. Traduceri: H.H. Bialik, Versuri, București, 1945, Vârsta psalmistului, Tel Aviv, 1983; Șalom Alehem, Trei monologuri, București, 1946; Eliezer Steinberg, Fabule, Bacău, 1947; F. Werfel, Musa Dagh, București, 1947. Repere bibliografice: Mirodan, Dicționar, I, 355-358; Solo Har, Generația confruntărilor
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
stare să acceptăm că în fiecare noapte, cu fiecare somn, ne facem „ucenicia“, în așternutul nostru confortabil și parfumat? E prea mult pentru cineva care vrea doar să se odihnească și, eventual, să viseze un pic, numai scenarii liniștitoare și fermecate? Să-ntoarcem foaia lui Sábato și să trecem mai departe, convinși că în somn nu ne poate face nimeni nici un rău, ascultând de învățătura zurlie a unuia dintre înțelepții din Așa grăit-a...: „Nu-i lucru neînsemnat să știi să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
zi). Acest lucru poate să însemne și că ospitalitatea înseamnă beție, pierderea reperelor, ca ea are un farmec care împietrește, imobilizează, metamorfozează. Aventura lui Elpenor ne arată cu pregnanță că omul slab cedează acestei ispite. Antidotul vrăjii este această iarbă fermecată a cărei rădăcină este neagră iar floarea albă ca laptele, floare pe care muritorii o smulg cu greu și pe care zeii o numesc în graiul lor "molu". Fără îndoială, ne putem gândi, ca și Cléopâtre Athanassiou 33 la o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]