3,498 matches
-
Fanfară, detașamente de pionieri, primul secretar, soția celui omagiat. Atent „verificate” în prealabil, evocările n-au avut nici un accent nou, excepție cuvîntul Elenei Pătrășcanu Veakis, ascultată cu încordare de toți cei prezenți, și nu doar din elementară politețe! După terminarea festivității, pe stradă, venind din urmă, un bărbat m-a întrebat dacă am fost la dezvelirea „statuii lui Pătrășcanu”. Avea o figură de pensionar arțăgos și mîinile ocupate cu sacoșele de piață. Pînă să zic da, a început să-mi turuie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a șoptit, amuzat, Cojocaru (colegul meu de grupă și omul cu care „discut filologie”), dar după ce autorul i-a oferit un exemplar cu autograf din cartea sa, a fost mai blînd, apreciindu-l drept „om de treabă”. Nu lipseau de la festivitate „supiștii” unor asemenea reuniuni. Știută fiind darea de mînă a poetului, veniseră cu nevestele. La „Bucuriile muzicii” am ascultat o amplă prezentare a lui Leopold Stokowski. Născut în 1882, faimosul compozitor și dirijor (pe care l-am mai văzut în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
privind mereu în lături (jenă, tic?), uzitatele comparații statistice: în ’46 economia era de 33 de ori mai mică decît în prezent, erau numeroși analfabeți etc. etc. În timp ce „partida suflătorilor” își făcea numărul, m-am întrebat cîți din participanții la festivitate își scrutează cu nemulțumire conștiințele și se mustră pentru compromisurile făcute: poate Nancu, poate încă vreo doi. O aniversare în care n ai motive să evoci cu mîndrie trecutul profesional ori să aștepți cu intensitate viitorul e un popas fără
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
viziteze „madam” Macri, despre care știe că e bolnavă de plămîni. „La sensibilitatea mea (ea crede în diagnosticul «sechele de la o gripă»), aș putea să contractez vreun microb...” * Am remarcat, din nou, cu neplăcere, sărăcia limbajului în alocuțiunile ținute la festivitatea de deschidere a anului școlar la Liceul „G. Bacovia”. Termenii cel mai frecvent auziți erau din vocabularul economic (investiție, beneficiar, procente etc.). Nimic despre educație. Excepția a constituit-o un absolvent, care a vorbit liber și a nimerit nota justă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să scurtez delirul și panica pe care le aduce. *Ai simțit vreodată impulsul să săruți mîna leprosului, să faci public mea culpa, să te căiești și să te rogi de iertare pentru prea multele-ți păcate? *Ieri, ultima zi a festivităților ocazionate de împlinirea a două decenii de la apariția primului număr al revistei, în jurul unei mese ovale, au fost depănate, la sugestia lui Radu Cârneci, primul redactor-șef al seriei noi, amintiri - vorba sa - „vesele, plăcute” din viața de redacție. „Ia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o anume îndoială. „Vasile nu glumește niciodată”, m-a asigurat el. *După concert, „nenea Jean” a ținut să facem cîțiva pași împreună. M-a însoțit pînă dincolo de Hotelul „Dumbrava”, unde era cazat, pentru a mă convinge să mă întorc la festivitatea de la Sala Ateneu, pe care tocmai o părăsisem în speranța că gestul va fi remarcat. „Nu ca să bei, ci ca «să faci față», să fii văzut.” Mi-a subliniat cît de grele sînt timpurile și că „lumea a devenit mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de lingușeală și bîrzoșenie. Ăl mic dă note bune ălui mare (un fel de mituire), ca să-l îndatoreze! Luîndu l complice, îl impiedică să-i pună vreodată activitatea în umbră. *E suficientă o singură frază ca să deduci intențiile cuiva. La festivitatea de acordare a premiilor revistei (1986), Genoiu, în rol de distribuitor-șef, și-a început cuvîntul spunînd: „Firea poporului român s-a dovedit statornică în prețuirea valorilor”. Las deoparte faptul că n-a fost așa, și subliniez eroarea de a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
către Facultatea de Litere din acel oraș. La Montpellier mai era un profesor din Sibiu, Eugen Tărase, care Își pregătea doctoratul. Amândoi am auzit de venirea lui Eugen Ionescu și la ora evenimentului ne-am dus, să participăm, ca români. Festivitatea a fost scurtă, câteva cuvinte din partea lui Eugen Ionescu de predarea cărților și răspunsul decanului, A. Flich, de primire și mulțumire. Am ieșit din sală, de data aceasta trei la număr și ne-am Îndreptat, pe o străduță În pantă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
19 mai 1995 ora 1800 la Galeriile de Artă „Ion Irimescu”. Director, (Gh.) Dăscălescu 2 Muzeul de Artă „Ion Irimescu” 25 februarie 2002 Fălticeni Primăria Municipiului Fălticeni și Muzeul de Artă vă invită miercuri, 27 februarie 2002, ora 10 la festivitățile aniversare „Ion Irimescu - un artist centenar Între două milenii”. Deschiderea oficială va avea loc În Sala de consiliu a Primăriei municipiului Fălticeni, după care va urma un moment artistic găzduit de Muzeul de Artă „Ion Irimescu”. Serviciul Relații Comunicare Promovare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Botoșani. Totdeauna, chiar gândindu-mă numai la dânsul, Îmi dă o stare de bucurie și pace. L-am auzit săptămâna trecută la Radio. Vorbeam cu Ovidiu Papadima de dânsul, acuma și Ovidiu este plecat. Mă bucur că veți participa la festivitățile de la Fălticeni. Sărut mâna doamnei Dv. și vă salut cu mult drag. Dacă-l vedeți pe dl. Severin, mulțumiți-i din partea mea. Ion Olteanu 4 București, 24 mai 2001 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, Cu nespusă bucurie am primit ieri scrisoarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
c-ar putea fi cauza tăcerii dvoastră. Mi-ar părea rău să se fi pierdut. Nu-i nimica, am exemplar din ziarul respectiv și când o să primesc vești de la D-voastră, dacă e necesar, o să-l trimit. Cum au decurs festivitățile dlui Irimescu? Când s-a anunțat că-l va sărbători ACADEMIA am citit că ziarelor locale li se stabilise un adevărat program. Nu știu când voi pleca de aici, așa că Îmi puteți scrie aici. Eugen dragă, dă dlui Costică biletul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Pasiunea cu care faceți totul nu inflamează, ca la alții, expresia, care Într adevăr rămâne liric-austeră. Sper să mai citească și alții, și să constate toate astea. Eu, să știți, fac propagandă... Sunt curioasă să aflu cum vor decurge, acolo, festivitățile de 120 de ani E. Lovinescu. Oare la Fălticeni se Întreprinde ceva? În ce privește Iașul am observat cu regret că tradiția ostilităților Viața românească - Sburătorul e Încă activă și, de pildă jurnalul n-a fost mai deloc comentat de ieșeni, ceea ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În vederea altui proiect. De aceea am toată admirația pentru tonusul dvs. și, cu toate că sunteți conștient de osteneala pe care o presupune prezența În actualitate, nu doriți cu nici un preț s-o ratați. Vă urez să treceți cu brio de agitația festivităților pentru care vă pregătiți și, firește, sunt dornică de vești de la ele, bineînțeles În măsura În care oboseala nu e prea mare. M-a bucurat eventualitatea unei lansări a Cazabanilor la București, ceea ce presupune șansa de a ne cunoaște personal. Mă bucură și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Teodor Tatos 29 C.P. Fălticeni, 18 oct. 1970 Dragă domnule Eugen, Am fost rugat de Directorul Muzeului, de a activa, În vederea stimulării invitațiilor pentru conferința matale de joi, 22. Numai astăzi am invitat o mulțime de lume, de calibru potrivit cu festivitatea. Voi continua zilele următoare. Am regretat că nu ai mai dat pe la mine (...). Cele cuvenite familiei Cu distinse sentimente, Teodor Tatos 30 C.P. Fălticeni, 24 nov. 1970 Dragă domnule Eugen, Mi-a părut rău că nu am putut să te
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
al revistei „Junimea”, care după plecarea mea au apus. A fost un entuziasm mare, când bătrânul fost președinte a Îmbrățișat pe tânărul elev, ales acum președinte, transmițându-i acestuia făclia s-o ducă mai departe. Am avut În sala de festivități, un stand al meu cu lucrări numeroase (nu În beci, cum au stat la „Muzeul Fălticenilor”), am fost fotografiat, intervievat etc. La Centenarul „N. Gane” nu eu am fost cel nemulțumit. Putea lipsi din „Anuar” la pag. 89, când se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
literatură nou Înființat, care, probabil, va 947 dispune de fonduri pentru publicații 579. D-voastră ce spuneți la aceste sugestii? Sper ca noul muzeu să nu fie un locaș de lucruri moarte - ci instituție vie, care să țină cursuri, conferințe, festivități etc.580 din produsul bănesc al cărora să se poată și publica ceva581. Eu așa Îl concep. Cel cu urși și alte jivine era altfel. Acesta este de „literatură” - deci altceva. Trebuie, prin urmare, să Vă gândiți și la partea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care ai avut-o la Flt., depunând muncă titanică și entuziastă, ca să dai ceea ce n-a dat 579 Fiind secție a Complexului muzeal fălticenean, „Galeria” nu dispunea de un buget propriu și nici nu avea inițiativa cheltuirii banilor. 580 Conferințe, festivități etc. s-au ținut cu regularitate, dar fără taxe de intrare, noi fiind bucuroși că avem public. 581 Probabil că „Liga Culturală” sau „Prietenii Culturii”, pe vremea când prof. Tempeanu trăia la Fălticeni, concepea o taxă minimă, din care Își
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
seară are, pentru noi, și o particulară portanță afectivă. New York, 28 august 1998 (Text scris cu ocazia decernării Premiului „Sebastian Costin” șdin al cărui juriu Norman Manea a făcut parteț lui Lucian Raicu. Textul a fost citit În numele autorului, la festivitatea de la Ierusalim, din toamna anului 1998, când a fost decernat pentru prima dată acest premiu, și a apărut În Familia, nr. 4/1999) Inima Poetuluitc "Inima Poetului" M-agăț de tine, Poezie, ca un copil de poala Mumii... Pentru nimeni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ca un deja bătrân „jurat” al unei prietenii care refuză să Îmbătrânească, Îmi Îngădui să fiu părtaș la bucuria sa și la bucuria dumneavoastră. La bucuria noastră, a tuturor. New York, 6 iulie 2001 (Textul a fost citit, În numele autorului, la festivitatea decernării Premiului Fundoianu, În 2001, la Tel Aviv, și a apărut În revista israeliană de limbă română Izvoare, nr. 30-31-32) Post-scriptum 2004tc " Post‑scriptum 2004" Noul an, 2004, a adus din România, prin bunăvoința unei prietene, un sinistru DOSAR, parcelat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bine, ci printr-un soi de inversiune caricaturală. M-am trezit primit cu multe și solemne elogii de către prietenul meu. Nu mi-a trebuit mult timp să-mi dau seama că nu mai sunt deloc obișnuit cu acest gen de festivități și că nu sunt, de fapt, pregătit nici pentru această alternativă, flagrant opusă injuriilor și suspiciunii cu care mă obișnuisem. Excesiv flatantă, cum se arăta, fastuoasa Întâmpinare mă obosise mai repede chiar decât reușeau obositoarele invective de rutină. Mi-aș
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
strălucit. * Nu mi-au rămas de la Paul Georgescu decât dedicația pe cărțile sale, câteva cețoase instantanee foto și o foaie de hârtie, conținând mesajul pe care mă rugase să-l citesc, În numele său, sâmbătă 25 decembrie 1981, ora 11, la festivitatea de decernare a premiilor Asociației Scriitorilor din București la care, din motive de precară sănătate, nu putea participa. Onorat Juriu, Aflai cu emoție că Juriul Asociației București a scriitorilor a decernat un premiu de proză romanului meu Vara baroc. Colegii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și „conflictele și contradicțiile” existenței mele. „Spre această duală sursă de Întrebări insolubile nu cred că voi Înceta vreodată să revin”, preziceam În 1982. O Întâmplare mai curând hazlie precedase surpriza londoneză. Într-o vizită la Paris, ajunsesem la o festivitate a editurii Belfond. La un moment dat, Edgar Reichman, pe care tocmai Îl cunoscusem, m-a prezentat doamnei Marianne Veron, care conducea o nouă colecție de proză internațională. „Român? Scriitor român? Nu știu nimic despre literatura română”, a răspuns, degajată
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
căutăm cartierul vechiului ghetto. Am nimerit Într-o mică sinagogă unde se oficia ajunul Sabath-ului. Ritual sefard, spaniol, mediteranean, diferit de uzanța așkenazită a Europei Răsăritene. Femeile nu erau despărțite de bărbați și, Încă mai neobișnuit, cântau Împreună cu aceștia bucuria festivității, atât de distinctă de lamentările dureroase ale Estului. Venisem sub imboldul estetic al Atenei și regăseam Ierusalimul, chiar dacă elenizat prin seninătate și cântec. Regăseam credința Ierusalimului, fără a mă putea desprinde cu totul de tentația opusă și complementară a mirajului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai bine de 20 de ani de la scurtul popas din 1979, o festivă revanșă asupra timpului. Nu vroiam să renunț la armonia și pacea privilegiatului pelerinaj, conștient că nu erau decât momentane, se vor risipi curând În carnavalescul tipic oricărei festivități și, În golul care Îl aspiră, cu aviditate, pe laureat, imediat după. Mama mea ar fi sintetizat Întâmplarea prin vechea zicală evreiască „oz me leibt, derleibtmen” - ceea ce Înseamnă, Într-o traducere a intraductibilului, că „cine trăiește destul, ajunge să trăiască
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
așadar, pentru a putea continua să trăiesc - asta ar fi, poate, adevărata mea poveste”, conchide supraviețuitorul. „Opera mea, născută din moartea acelui copil, se dedică, astfel, milioanelor de morți și tuturor celor care Își mai amintesc de ei.” Discursul de la festivitatea Nobel mi-a parvenit În zilele când aflam despre atacurile fățișe și voalate cu care presa și o bună parte din intelectualitatea maghiară primiseră vestea premiului, de mesajele electronice adresate Academiei Suedeze, „aservită conspirației mondiale evreiești”, de cererile de a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]