12,214 matches
-
sunt separat de toate. Acolo am întrerupt linia egalității și stau singur ca un individ. Sunt pur și simplu unic, eu sunt eu, eu sunt incomensurabil. Întreaga greutate a universului nu poate să distrugă această individualitate a mea.”( Rabindranath Tagore- filosof indian) Asemenea filosofului Rabindranath Tagore, Alensis De Nobilis, având conștiința efemerității lucrurilor, își recunoaște atât latura perisabilă (trupul de lut ce va restitui pământului elementele din care a fost constituit), cât și partea durabilă - spiritul, acesta, în accepțiunea poetului, fiind
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
toate. Acolo am întrerupt linia egalității și stau singur ca un individ. Sunt pur și simplu unic, eu sunt eu, eu sunt incomensurabil. Întreaga greutate a universului nu poate să distrugă această individualitate a mea.”( Rabindranath Tagore- filosof indian) Asemenea filosofului Rabindranath Tagore, Alensis De Nobilis, având conștiința efemerității lucrurilor, își recunoaște atât latura perisabilă (trupul de lut ce va restitui pământului elementele din care a fost constituit), cât și partea durabilă - spiritul, acesta, în accepțiunea poetului, fiind de natură superioară
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
însoțit existența. Pe lângă cunoașterea vieții sale particulare, am făcut lungi incursiuni în opera sa literară și teologică, care scoate în evidență o personalitate complexă, cu rol determinant în cultura română din perioada interbelică.” O adevărată aventură existențială a unui gânditor, filosof (creator al curentului gândirist), arestat și în timpul dictaturii carliste, condamnat de comuniști, în contumancie, în timpul procesului așa-numitului lot al "ziariștilor fasciști", alături de Radu Gyr, Pamfil Șeicaru și alții, ascuns sub nume fals, alegând apoi să se predea și îndurând
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
moral, scepticismul în ceea ce privește valorile, sensul, certitudinile.[3] „Nihilismul” este un termen semantic care (împreună cu alții precum: „anarhism”, „scepticism”, „ateism”, „pesimism”) este prezent în gândirea occidentală, apuseană chiar dintru începuturi. A intrat în cultura europeană când scriitorul rus Feodor Dostoievski și filosoful german Frederich Nietzche l-au folosit pentru a diagnostica condiția omului modern. De atunci termenul (ca are ecourile și reverberațiile unui ateism radical) este acceptat unanim ca fiind „negare a transcendenței”.[4] Cu alte cuvinte, adică, nihilismul teoretic apare în
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
și punctele de vedere”. Greutățile obiective pe care le întâmpină cercetătorul originii vorbirii și imposibilitatea reconstituirii limbajului primilor oameni au determinat pe unii lingviști să afirme că pe ei nu-i interesează problemă originii limbajului, ca aceasta e de competență filosofilor. Un impact negativ l-a avut decizia Societății de Lingvistică din Paris, întemeiata în 1864, care în articolul 2 al statutului avea scris: „Societatea nu admite nici o comunicare despre originea limbajului”. Această interdicție a avut o influență nefasta asupra cercetării
NOI DESCOPERIRI DESPRE ORIGINEA LIMBAJULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349858_a_351187]
-
realizare a filosofiei a fost explicitarea a două noțiuni care ulterior au generat științele. Este vorba despre definiție și demonstrare care ajută la descrierea oricărui fenomen. Dar țara nu a format nicicând un subiect de meditare, Niciuna dintre aceste adânci filosofii nu pledează pentru noțiunile ȚARĂ, NEAM, STEAG. Și cu atât mai mult despre GUVERN; PARTID; ARMATĂ Rog din inimă. Meditați în adânci cugetări ce reprezintă satul natal, consătenii și nevoile lor, cultura locală cuprinzând jocuri, cântece și obiceiuri dragi, munca
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
caz Chiril a arătat un spirit de intansigenta exagerată. Aceleași manifestări aspre le dezvăluie față de necreștini, iudei, sau novatieni. Față de iudei a mers până la a le distruge sinagogile și a-i alunga din cetate, confiscandu-le averile. Uciderea Hypatiei, fiica filosoful Theon, vestită conducătoare și profesoara a școlii de filosofic păgâna (Mouseion) din Alexandria, a fost o acțiune de care cercurile intime ale lui Chiril, daca nu cumva și el personal, dată fiind cerbicia lui, nu au fost străine. Chiril rămâne
PATRIARHII ALEXANDRIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349987_a_351316]
-
prin formula Născutul (informații bogate în Dicționarul Academiei). Avem, în această privință, mărturia scrierilor unor importanți clerici; astfel este numită, de exemplu, sărbătoarea creștină în Cazania Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1643): „Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
în trup, ci pe Dumnezeu-Cuvântul. Taina Întrupării Logosului este atât de nepătrunsă, încât dintre toate misterele și profunzimile existenței o întrece în incomprehensibilitate numai Taina Sfintei Treimi, a lui Dumnezeu Cel Unul ca Ființă și întreit în Persoane. Iar, dacă filosoful antic spune că „toate trec (panta rei) și nimic nu-i nou sub soare", teologul confirmă, dar și completează: „... până la Nașterea lui Hristos". Consensul Sfinților Părinți spune chiar că Dumnezeu atâta inimă a pus în creația Sa, încât S-ar
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
mărunt și nu foarte sigur, cântăreț la luna dar cu voce potolită, actor în toate chipurile, în felul său mulțumit de sine, oricâte bice și palme a încasat. S-a ridicat, ca Ionescu, în formă dandy-ului Take, sau a filosofului Nae (despre care prietenul său C. Beldie scrie că a fost un escroc) sau, înnobilat cu o evreică, ca dramaturg absurdist la Paris. A fost și nițel moșier, dar și crâșmar și arendaș. Mai mult a fost rob. A inventat
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
Regimentul în ceea ce privește trăirea creștină. Înrolarea mea profundă și totală a venit apoi treaptă cu treaptă, după ce am devenit profesor, aprofundând o cercetare temeinic teologică, fără indicații ierarhice, bibliografice, după ce am absolvit Facultatea de Filosofie, când i-am descoperit pe Marii Filosofi Români, pătimitori ai Duhului Ortodox întru Jertfa și Dragostea mistică pentru Dumnezeu și Neam, alături de Marii Teologi care au adus cinste Națiunii și lumii, la rându-le pătimitori. Mai mult decât atât am primit harul divin de a întâlni zeci
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
decât „o mare actriță (în devenire)” crescută pentru scenă și sex. Cred că și Dumnezeu mă îndrumă spre aceste vederi. [1] Friedrich August von Hayek (n. 8 mai 1899, Viena — d. 23 martie 1992, Freiburg) a fost un economist și filosof politic austriac, laureat al Premiului Nobel pentru economie (1974) [2]Sonata pentru pian nr. 14, op. 27 nr.2 în do diez minor de Ludwig van Beethoven, este sonata cunoscută cu numele de Sonata lunii ("Mondscheinsonate", "Clar de lună"), denumită
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
a spus-o el ci un alt om care se ocupă cu aprovizionarea și vine des în Italia, însă de la omul meu știe. Umblă vorba deci că pe insulă au venit mai mulți învățați și cititori în stele, magi și filosofi, geometri și matematicieni. Tiberius crede că atunci când se vor întâmpla aceste lucruri pe boltă, vor avea loc schimbări mari și pe pământ. Au aflat de la un mag despre un bărbat tânăr din Iudeea care pare a avea puteri nemaivăzute. Grecii
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
Ființa și Credința, Vol. I Ideea de ființă, Editura “Academiei Române”, ISBN 978-973-27-2189-6, București, 2012, 650 pagini ... Motto: Întrebarea despre Iisus Hristos, de la Care pleacă ființa, credința și idea de ființă, ar trebui să fie pâinea zilnică a fiecărui om: teolog, filosof sau om simplu. Cu toate acestea, El rămâne pentru cei mai mulți un Întemeietor religios venerabil sau un Dumnezeu suveran și depărtat și nu un contemporan: necreștinilor un străin, iar creștinilor prea cunoscut și incapabil de nou. Creștinul s-a obișnuit cu
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
Teologice (Sibiu, Arad, Caransebeș, Oradea, Cluj). Sunt analizate, deopotrivă, paradigmele (și opiniile) unor teologi străini (George Florovsky, Hristou Andrutsos, Serghei Bulgakov, Vladimir Zenkovsky) și ale unor teologi români (Dumitru Stăniloae, Ilarion Felea, Petru Rezuș, Vasile Găină etc.), precum și ale unor filosofi preocupați de fenomenul teologic (Nae Ionescu, Nicolae Berdiaev, Nichifor Crainic, Lucian Blaga). Sursele bibliografice utilizate pentru elaborarea acestui tratat sunt înregistrate pe 48 de pagini, alcătuind și formând circa 900 de referințe din literatura teologică și filosofică universală și națională
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
i-au călăuzit autorului textualizarea demersului teologic: - rigoare și tenacitate în argumentarea identității literaturii dogmatice în țara noastră (ca reflectare a modului de gândire și explicare a șirului de paradigme teologice); - congruența (și deopotrivă diversitatea de opinii) dintre teologi și filosofi în apărarea dogmelor ortodoxe în opoziție cu „ingenioasele deviații” apologetice ale catolicismului și protestantismului de la spiritualitatea creștină; - atașament față de gândirea dogmatică a părintelui Dumitru Stăniloae, considerată paradigmă de referință în teologia europeană ortodoxă. În interpretarea diverselor aspecte ale Dogmaticii ortodoxe
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
față de gândirea dogmatică a părintelui Dumitru Stăniloae, considerată paradigmă de referință în teologia europeană ortodoxă. În interpretarea diverselor aspecte ale Dogmaticii ortodoxe, Domnul Conf. Univ. Dr. Cristinel Ioja utilizează textele ierarhilor Bisericii, ale profesorilor academiilor/ seminariilor, facultăților teologice, precum și ale filosofilor care și-au exprimat interesul față de problematica atât de controversată a religiei. Un merit excepțional al autorului derivă din intenția de a decela în mod clar „abordarea mai mult filosofică și scolastică a dogmaticii ortodoxe” de adevăruri dogmatice experiențiale considerate
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
mai complexă și mai plină de înțelesuri profunde decât prima, având însă același (dacă-l putem numi astfel) scop: nu să demonstreze, ci să pună sub semnul întrebării. Nu să creeze o nouă doctrină, ci să le eclipseze pe celelalte. Filosofii și scriitorii vremii au fost în unanimitate de acord că aceasta a fost adevărata capodoperă, scrisă la doar 23 de ani. O lucrare ce trăda o inteligență sclipitoare, o analiză profundă. Numele său a devenit, treptat, cunoscut pe întreg mapamondul
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
să recunoască în sine că Tiberius era singurul care ar fi putut să conducă imperiul. Tiberius spunea tuturor că nu e ușor să fii împărat. Uneori se gândea la acel îndepărtat Numa Pompilius legendarul rege al Romei, regele plugar și filosof care își luase în mormânt cărțile sale dragi și care muncise la plug până la extenuare îndemnând pe toți spre acest exercițiu al câmpului, fiind împotriva obiceiurilor tinerilor romani care se fortificau luptându-se corp la corp cu mâinile goale sau
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
FILOSOFIE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin ȚENE Alianța discretă și fecundă dintre Poezie și Filosofie Relațiile între Poezie și Filosofie îi preocupă foarte mult pe filosofi, poeți și pe esteticieni, încercând să descopere aderențele ori inaderențele organice pe care le trezesc cele două, poezia ca artă și filosofia ca știință, răsunetul lăuntric oricât de îndepărtat ale acestora. Tudor Vianu în “Filosofie și poezie “, prima ediție din
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
presupun transcendența unui absolute. Epoca noastră este epoca autonomizării valorilor, a fragmentării spiritului pe planuri separate de cunoaștere, a activității limitate și intensive înlăuntrul unei singure specialități. Prin acest eseu încerc să refac postkantian unitatea spirituală înfăptuită de poeții și filosofii romantici. De fapt în o amplă lucrare a mea, publicată în anul 1998, scriam că după postmodernism a apărut un nou curent, pe care l-am denumit globmodernul. Scriam atunci că se observă o întoarcere a artei și mai ales
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
mai săraci, nu că nu am fi avut averi, ci din prea multă lăcomie și venirea altor primăveri cu muguri siluiți să plesnească de prostie. Și lehămetuiți privim cum orizontul, despică ziua în zori de întuneric, citind ce a scris filosoful, realitatea desfrunzește neantul, iar ramul se usucă-n ornic. Izvorul unui delir atins de dispreț, îți amintește doar că exiști, se îngroașă nesfârșitul nopții, cu o pânză de păianjeni țesută de aceeași comuniști, și ne îngropăm de vii în clipa
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
ramul se usucă-n ornic. Izvorul unui delir atins de dispreț, îți amintește doar că exiști, se îngroașă nesfârșitul nopții, cu o pânză de păianjeni țesută de aceeași comuniști, și ne îngropăm de vii în clipa vieții. Câte motive au filosofii să se întoarcă în chinul neînțelesului, iar poeții în plânsul sălciei! Oare ei cum or fi înțeles cuvintele Mediocritate și Sărăcie într-o continuă batjocură națională? Lev Tolstoi credea că va spori coeficientul de inteligență dacă își va lăsa gândul
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
Fiul Său Jertfă de ispășire pentru păcatele noastre. Iubiților, dacă Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, și noi datori suntem să ne iubim unul pe altul” (I Ioan 4, 7-11). Se spune că doar marii călugări, misticii creației (poeți, filosofi, eseiști) și duhovnicii cunosc cu adevărat Taina iubirii. Cei care nu iubesc, și deci nu-L cunosc pe Dumnezeu (ateii în genere) confundă erosul cu expresia lui sexuală, despărțind astfel libertatea de iubire. Sistemele totalitare, concentraționare au promovat o astfel
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
Filocalia Sfântului Nicodim Aghioritul, publicată la Veneția în 1782, care în secolul următor cunoaște două ediții (iar în sec. XX este mai amplu elaborată de marele teolog român Părintele Dumitru Stăniloae), ori intuițiile lui Dostoievski și ale urmașilor săi spirituali, filosofii religioși, cum spunea Christos Yannaris: „noi suntem cu toții nepoți ai lui Dostoievski”. Despre marele scriitor creștin, Berdiaev afirma că: „Dostoievski a știut tot ceea ce a știut Nietzsche, și încă ceva în plus” (Nikolai Berdiaev, L'Esprit de Dostoievski, trad. fr.
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]