2,868 matches
-
plângea odată: Pământul: - Îmi lipsește aerul curat! Nu mai pot duce în spate Gunoaie, sticle, fiare aruncate! Apele poluate cu-ngrășăminte și petrol Îmi sufocă plantele, animalele și mor! Judecătorul: - Au cuvântul martorii. Râul: - Onorată Instanță, viața mea este tot mai firavă. oamenii mă folosesc în mod nechibzuit!Nu știu că fiecare picătură contează! Mulți dintre ei aruncă resturile menajere pe malul meu, iar cei care se simt bine la iarbă verde mă caută, dar uită să își ia la plecare gunoaiele
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
Marea (în cor):VĂ rugăm, ajutați-ne! Treziți-l pe Om la realitate până nu e prea târziu! Judecătorul: - Să intre următorii martori! Plantele: - Onorată instanță, noi suntem tot mai puține, multe specii de plante au dispărut. Suntem tot mai firave! Doar unii oameni care ne mai iubesc ne ocrotesc în rezervații. Abia ne mai ținem în viață căci apa este tot mai otrăvită. Animalele: - Apa este tot mai tulbure, plantele care dau oxigenul apei sunt tot mai puține! Ne sufocăm
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
micuț, Ce ieri Am poposit în VIAȚĂ Cu mult curaj Și multă speranță. Ursitoarele: Blânde adieri Te vor mângâia! Ploi de miresme Te vor îmbăta! Susurul izvoarelor Te va încânta! Cântecul păsărilor Te va bucura! Ghiocelul: Dar trupul mi-e firav, Iar vântul mă-ndoaie O ploaie acidă, rea Și multe gunoaie m-au podidit. E grav? Unde-i aerul curat? Unde-s apele cristaline? - Pământule! Pământule! Ce e cu tine? Doi ochi căprui Și-un glăscior de-argint: Fetița: - Nu
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
Sau de-un ghiocel plăpând De-un fluture, de-un gând Ce zboară vesel pe pământ? Dar eu n-am să te las În voia sorții! Și nici să fii batjocura La toți netoții! - Copii! Copii! Un ghiocel e cam firav Îl ajutăm? Copiii: - Cu drag! Cu drag! Cât timp PUTEREA E ÎN NOI! Să nu te temi De vânt și-acide ploi. Și.. OAMENI MARI, Nu mai lăsați să moară Un ghiocel ÎN PLINĂ PRIMĂVARĂ.
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
presa - jurnalul "Cronică", numere din ianuarie și august 1904 - respectiv din corespondență din vară aceluiași an a lui Eugen Mavrodi, reprezentantul guvernului de la București în Belgia, cu Eliza Grecianu, una dintre doamnele de onoare ale Principesei României), două din încercările firave de asociere a studenților români de la Bruxelles (1904, 1925). În final, am prezentat și una dintre modalitățile, mai puțin cunoscute, e drept, de sprijinire a tinerilor din România aflați la studii la Universitatea Liberă, dar nu numai acolo, de care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a imposturii intelectuale (cea mai canceroasă formă fiind aceea a imposturii lingvistice), a spiritului gregar care diluează pînă la dizolvare valorile intelectului și ne aruncă în in(contra)cultură. După cum încerca să formuleze prin trăsăturile acestei schițe fenomenologice, e drept firav și minimal, unele dintre ipotezele care l-ar fi îndreptățit să susțină un anume sentiment românesc al mediocrității. Un canon al mediocrității? Reflecțiile lui Noica erau dezvoltate deopotrivă și în orizontul unei hermeneutici a vieții spiritualului, iar chestiunea fundamentală însemna
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
0 Participarea la demonstrații legale 6,0 Votat în ultimele alegeri (2004) 86,3 Așa cum se poate constata din tabelul de mai sus, participarea convențională și protestul sunt apanajul unei minorități. Participarea în asociații voluntare, caracteristică unei societăți democratice, este firavă. După formula găsită de Voicu (2003), participarea este în România o rara avis. În afară de precondițiile puse de moștenirea regimului comunist, o altă explicație a participării reduse sunt resursele limitate de care dispun cetățenii țărilor est-europene. Scăderea nivelului de trai de-
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
intelectuale: toți patru declarați... esteticieni ! Ravagiile pe care le-a produs acest dogmatism terorist în universitatea, editura și publicistica românească au fost teribile. De pe urma acestui colaps nu ne-am revenit, de fapt, nici până azi. El a distrus nu numai firava tradiție românească incipientă, dar a blocat și orice tendință de regenerare, timid încercată (dar tot în sfera marxistă), inclusiv prin recuperarea revizionistului LukÆcs. Dar poate cea mai gravă urmare a acestei situații a fost inocularea dezgustului pentru orice teorie a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
la început că aceasta poate fi racordată la anumite contexte de gândire, din perspectiva cărora dobândește semnificație și valoare. În contextul istoriei filosofiei de până în secolul al XX-lea, Blaga ne apare drept un partizan al gândirii favorabile antinomicului destul de firavă în raport cu direcția dominantă , punând în evidență o metodă originală de cunoaștere. În contextul filosofiei românești, tematizarea sa ne prilejuiește descoperirea unei anumite predilecții pentru antinomic, prezentă la mai mulți gânditori importanți, fapt ce ar putea fi semnificativ pentru înțelegerea spiritualității
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vedem; prin columnele de aur așteptăm, zăbovind în vedere. Dar ceea ce e astfel împărtășit rămâne în vedere, iar atunci " Din când în când câte-o lacrim- apare/ și fără durere se-ngroașă pe geană./ Hrănim cu ea / nu știm ce firavă stea". Să fie această rămânere în vedere chiar imaginea ce o deschide, și a cărei lumină, întrevăzută o clipă, o mistuie în așteptare?31 Ion Barbu. Lucrurile care se văd și forma increatului Imaginea-undă Spuneam că trupul poetal al semnificabilului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
trup și în carnea nevăzută, deși pare să desemneze absorbția în inform, dispariția într-un a fi imposibil, arată totuși ceva în chiar voalarea inaparentului.9 Altfel spus, imaginea se ascunde în pânza transparenței, stă în textura de voal neînchegată, firavă, dar ceea ce e văzut se dublează de întregul invizibil în care se adâncește: "Vede lumea ca înainte,/ spintecă unda la fel/ pe țărm femeia iubită îi face încă semne cu mâna/ doar cerul s-a îngreunat parcă/ și numai o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fost. Fumul nu e reziduul unei combustii nevăzute, semnul indicator al vreunui foc. E imaginea ultimă a rămânerii, a Ultimului în golul de timp. Iar, ca ultim, el iese din timp; nimic nu îl poate urma, el însuși fiind urma firavă a luminii defuncte. Acum totul se vede ca prin fum, "legănându-se/ în somnul acestui râu veșnic". Ce-a mai rămas din lumină este o ușoară legănare a ceea ce, netimp fiind, este tot timpul. Lângă râu, lumina e liberă să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care transpare figura unui început inimaginabil: "și s-ar putea să fie clipa/ când își deschide piatra asprele petale/ se-aud miresmele pocnind/ în fulger nou spălate/ și fierul munților trăgându-mi/ din piept un fier mai palid și mai firav/ m-adun încet/ în diamantul fără muchii/ din care numai astrele-nfloresc". Ceea ce se deschide, în inima poemului, este chiar putința lui de a fi, sensul în care el ia naștere și luminează, fulgeră înțelegerea 42. Deschidere a vederii deopotrivă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fulgeră înțelegerea 42. Deschidere a vederii deopotrivă, căci acum nespusul se întrevede prin ceea ce se spune, se lasă spus în imaginație. Altfel spus, se rostește (în) vizibil, așa cum - sinestezic - "se-aud miresmele pocnind" și "un fier mai palid și mai firav" se spune altfel pentru a putea fi văzut. Se spune cum nu a fost niciodată spus, în imagini creatoare de imagini, în manifestările vizibile ale invizibilului. Doar acestea vorbesc în înțelegere, căci în ele înflorește sensul nespus al întemeierii. Nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
43. Cuvântul nu numai că e privat de funcția sa referențială și de valența reprezentării; el e evacuat din chiar orizontul desemnării discursive, redus la tăcere și la nevedere. O reducție radicală care îi destramă corporeitatea poetică, o destituie până la firavul trup poetal al unor imagini abia - deja - posibile, așa cum se prefigurează ele în poemul Început de Gheorghe Istrate 44: "din lucruri pe furiș curg lacrimi/ din Noapte se preling planeți/ peste ființă peste patimi/ n-ai timp să vrei să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
găsit sau inventat decât de luat drept bază deja existentă. Nu conjura tocmai echitatea adresării un revers al ei - pe cât de discret, pe atât de inechitabil și hâd - ce o acompania ca o aură nesfântă și grotească, nespulberată defel de firava ființă a aparenței? Tocmai pentru că se dorea atât de convingător și firesc vorbitul frumos trezea suspiciuni adânci celor neînvățați cu el. Îl mai auziseră nomazii și prin sălile de judecată, și prin secțiile de poliție, îndeobște din partea aducătorilor de vești
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Ce faci, fă?" pipăitor; mâinile-i trebuie să fi fost prea obosite pentru a o mai saluta ca altădată. "Numai de nu l-ar fi dezvățat de haimanalâcul lor ăia pe-acolo, pe la pârnaie", se umplu de tonalități grave glasul firav al unei dezamăgiri din sinea junei. Una din mâinile multașteptate de fată se scufundă în buzunarul blugilor soioși și, după o căutare prelungită dinadins, extrase o splendidă brațară, cum nu văzuse Marieta decât prin reclamele firmelor de lux, și i-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pădurea din jur, nu departe de Bilbao, și-o pirandă scăpase legătura din mână când îl văzuse cât era de frumos, blond și impavid ca un arhanghel, proțăpit pe picioarele lui cu ciorapii trei sferturi căzuți în vine și ieșind firave de sub pantalonii scurți din piele de drac. O luase de la lingurea un leșin și-l strânsese în brațe, scuipându-l să nu-l deoache - deși ea era cea care-și pierduse capul, nicidecum el. După asta, firul întâmplărilor se ferfenițea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
estetice nu lipsesc în cădere; bineînțeles, rămâne de văzut dacă splendoarea fulgurantă clădită pe Apistia va evolua până la sustentația autonomă, ori dacă, dimpotrivă, ea nu apare decât pe fondul și grație rânjetului întunecat înconjurător, electrizat de fior. Apistia e pulsul firav și răzleț al împietririi, palpabilul ei curaj de a se urni din sine - inima dizolvată în sânge pe care piatra și-o ia, infinit de stângace, în dinți, în felul brutal al lăsării ei în cădere liberă. De aceea, în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
făptura ei; așa că nici ruperea zăgazului sedimentat pe furiș n-avea cum să survină altfel decât surprinzător. Pe fundul fiecărei ființe umane se găsește un contor scufundat, ce însumează lipsa în jurul mizerei virgule aritmetice, menite să intimideze infinitul afară din firavele capilare ale trăirilor noastre; dar contorul poate fi citit de ambele părți, și cu rezultate foarte diferite. De partea limitaților, pierderile sunt declarate neglijabile pentru ca ei să rămână funcționali la nesfârșit. E limpede însă că funcționarea se întrerupe uneori și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-i acest punct, potențializez totodată și spațiul din jurul lui. Evident, e vorba doar de un punct foarte, foarte slab, de realitatea plăpândă a unei rostiri, ceea ce însă nu-i totuna cu nimicul; slăbiciunea lui extremă reprezintă deja un nou început firav - o posibilitate de revenire a puterii oarecum "din piatră seacă". Înjurătura conjură spectrele dintr-o aparentă absență. Cine mai are încă puterea să înjure, să se indigneze agresiv la nivelul limbajului, își dovedește astfel că nu e încă intrat în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
termeni motivați prin varietatea registrelor semantice și tematice - de regulă, izomorfi - și impune un nou tipar lingvistic de interdisciplinaritate. Tipologia acestor termeni- blitz ai globalizării, creată după model greco-latin prezintă interes în ceea ce privește ocurența factorilor socioculturali în limbă: "în cea mai firavă manifestare de activitate intelectuală, în limbă, scria Antonio Gramsci, este cuprinsă o concepție despre lume: "limba conține elementele unei concepții despre viață și cultură" (A. Gramsci, 2001, în A.C. Jeffrey, S. Seidman, 2001: 47-53): eurobonuri (fr. eurobonus; es. eurobonus; en
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
bine stăpînită de acum înainte, devine, odată cu goticul flamboiant, obiectul unui număr infinit de variații care transformă inspirația de odinioară într-un fel de joc formal în care naosurile catedralelor sînt din ce în ce mai înalte, deschizăturile în zid din ce în ce mai mari, coloanele din ce în ce mai firave și dantelăria de piatră din ce în ce mai străvezie, ca pînza de păianjen. Deschiderea de noi drumuri Profitînd de criza care cuprinde Europa secolelor XIV și XV, acum iau naștere forme noi de expresie care se vor dezvolta la sfirșitul secolului al XV
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Avem însă cu toții obligația de a spera la mai bine. Nu degeaba s-a spus că „speranța moare ultima..”.. (Jurnalul Național, 13 decembrie 2004) Unde-i baba, să-i rup laba Ani la rând - grei și extrem de toxici pentru fibra firavă a statului de drept - de fiecare dată când se aducea în discuție problema imensei corupții care bântuie România, dl Adrian Năstase fie tăcea, fie izbucnea în comentarii năucitoare. Fără a avea pretenția de a reproduce cuvânt cu cuvânt una dintre
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mă invită la extremă prudență. Gazeta prietenilor mei, Vătămatu’ și Vătămătoru’, a pornit acum câțiva ani o campanie absolut aberantă împotriva unor oameni cărora li s-au adus acuzații dintre cele mai aiuritoare, fără a fi produsă nici cea mai firavă dovadă. Vârfurile de lance ale acestei campanii murdare sunt un membru al grupului Comisari fără frontiere și un fost realizator de sondaje la Morgă, unde știm foarte bine cât de guralivi sunt respondenții ținuți în frigidere. Numele calomniate sunt bine
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]