3,170 matches
-
așază în fața oglinzii, ținute de mire, întâi mireasa. Nașa ia voalul miresei și îl pune unei domnișoare. Miresei îi pune pe cap un batic (o pălărie). Se așază pe scaun mirele, nașul îi ia floarea din piept, o pune unui flăcău, iar mirelui îi pune pe cap o pălărie. Mireasa aruncă “buchetul miresei” peste cap, iar fata care îl prinde, urmează să se căsătorească. Sârba gospodinei: După dezgătire, fosta mireasă conduce o sârbă de data aceasta cu batic pe cap. La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica de vuia satul de vatale în toate părților, cu biserică frumoasă, cu preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor. Știați că din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați. M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ogradă, iar ceilalți cântă la ferestră. În Țara Moților, micii colindători sunt numiți “pițărăi” și, intrând într-o casă, spun: ”Bun Ajunul lui Crăciun”,. Când pleacă, ei spun: “Noi ieșim, Dumnezeu intră”. Colindătorii mici nu colindă în același timp cu flăcăii sau cu cei în vârstă, ci, de obicei, înaintea lor. În unele zone, ei încep a colinda imediat după miezul nopții și până în dimineața de 24 decembrie. Prin alte părți, colindă încep din zorii zilei de Ajun, durând toată dimineața
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Cu paie de ovăz legate. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Am mai avea de urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc îndepărtat, Unde iepurele Ști-a păzi oile, Iar vulpea găini nu poftește. Ma îndemnați, măi flăcăi. Hăi, Hăi, Hăi! Mai mânați măi! "Badica Traian" Aho, aho! Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-am ajuns sănătoși! Stați băieți și nu urați Samă bine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
măi! "Badica Traian" Aho, aho! Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-am ajuns sănătoși! Stați băieți și nu urați Samă bine să luați! Și de acu, flăcăi, urați, Zurgălăi și clopoței Ceată, roată, măi flăcăi! Mâine anul se-noiește Plugușorul se pornește, Plugușorul făr' de boi, Plugușorul tras de noi. Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi, hai! S-a sculat mai an Badica Traian Ș-a-ncălecat Pe-un cal învățat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
o babă bătrână Tare cu dreapta trăgea Cu stânga polog făcea Din polog snop, Din snop claie, Pâna la cea fată de arie. Douasprezece iepe sirepe, Care cu picioarele treiera, Cu narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat douasprezece cără mocănești Și s-a dus la moară la Ibănești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la cea fată de arie. Douasprezece iepe sirepe, Care cu picioarele treiera, Cu narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat douasprezece cără mocănești Și s-a dus la moară la Ibănești. Ș-am zis: Măi frate, Nu te duce la moară la Ibănești, Du-te la moară la Hârlau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Care cu picioarele treiera, Cu narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat douasprezece cără mocănești Și s-a dus la moară la Ibănești. Ș-am zis: Măi frate, Nu te duce la moară la Ibănești, Du-te la moară la Hârlau, Unde am macinat și eu. Și mai bine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
precizează identitatea povestitor - Iliuță. 15. Extrage din text căte o structură/ un cuvânt în care apare o însușire a personajului: Colțun, Chirică, mama Anghelina. 16. Rezumă fragmentul dat. Anexa 2 Proba nr. 2 - Comunicarea orală Năvalnic a fost numele unui flăcău frumos căzut din cer. Fetele, cum îl vedeau, se prăpădeau după dânsul și-și făceau seama. Dacă intra undeva, în vreun sat, toate cărările se încurcau pentru fetele cele frumoase și toată partea femeiască nu-și mai ținea firea. Umblau
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Precum a și rămas: buruiană de dragoste, pentru leac. Căci și acum el crește în păduri, pe vetre anume, știute de babe făcătoare de dragoste. De Sfânta Maria Mare, merg în zorii zilei câte o babă însoțită de fete și flăcăi care chiuie: „uiu! iu, iu, iu !” Supărat nu se cade să meargă cineva la pădure după Năvalnic: el cere veselie și voie bună. Tinerii duc în mână zahăr, iar baba, îmbrăcată în curată și frumoasă cămeșă albă, zice: „cum năvălește
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
când tinerii dau cu ochii de buruiana dragostei, de năzdrăvanul și frumosul Năvalnic. (Năvalnicul) Ghid de lucru: 1. Rezumă subiectul textului. 2. Precizează care este personajul principal, argumentând alegerea. 3. Realizează o scurtă caracterizare a personajului principal. 4. Descrie relația flăcăului cu fetele. 5. Precizează motivul pentru care îl căuta bătrâna. 6. Explică motivul blestemului aruncat asupra sa de Maica Domnului. 7. Povestește ce s-a întâmplat cu feciorul după ce a fost blestemat. 8. Cine, când și cu ce scop recoltează
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Scrie diminutivele a trei substantive din text care denumesc ființe. 5. Desparte în silabe cuvintele: deschideau , soarbă, plesnească. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: nuiaua, logodnicele, înlănțuită. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu flăcăul, respectiv, broasca. 8. Scrie trei substantive care să definească starea sufletească inițială a flăcăului. 9. Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile indicate: logodnica - atribut (a cui?); broască - complement
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cuvintele: deschideau , soarbă, plesnească. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: nuiaua, logodnicele, înlănțuită. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu flăcăul, respectiv, broasca. 8. Scrie trei substantive care să definească starea sufletească inițială a flăcăului. 9. Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile indicate: logodnica - atribut (a cui?); broască - complement (cui?); privirea - subiect. 11. Alcătuiește un enunț în care să folosești substantivul frații, în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Asta să fie logodnica mea.” Înțelegerea textului 13. Explică sensul structurii: „Pasămite îl trăgea ața la ursita lui”. 14. Comentează ultima replică din text. 15. Extrage din text căte o structură în care este precizat scopul plecării la drum a flăcăului. 16. Rezumă fragmentul dat. Anexa 4 Proba nr. 4 - Comunicare orală Citește textul următor și rezolvă sarcinile date: „Cam din același timp mă urmărește și amintirea unei zile când am pus la încercare cerul. Umblând odată pe uliță cu ochii
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
până la haiducii din timpurile mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
datinile strămoșești fac să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului fuioare, se sfințeau apele și toate cele ale lumii, când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
miresei și gătirea mirelui Miresei i se pune voalul pe cap de către nasă, iar mirele este pieptănat de naș și i se pune în piept, în partea dreaptă o floare. Mirii sunt gătiți în fața unei oglinzi mari ținută de un flăcău și o domnișoară (druștele). Se cântă și se joacă în jurul mirilor, în timp ce nașii îi gătesc. Pentru mireasă se cântă: “Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă, De la frați, de la surori. De la grădina cu flori. De la flori de liliac
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cruce: tații iau amândoi paharul și dau miresei, iar mamele dau mirelui. Se sărută mâna părinților. Vornicul, cu o icoană mare în mână, dansează și scoate mirii și nuntașii din casă. Jucatul zestrii miresei (pe fond muzical). Se scoate, de către flăcăi, zestrea miresi din casă, chiuind și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou cu patru pâinițe, cu care mireasa se închină și le aruncă nuntașilor în formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la Biserică. În fața alaiului de nuntași merg un flăcău și o domnișoară care duc lumânările de cununie frumos împodobite cu flori(lumânările nu se aprind). După ei merge mireasa dusă de braț de flăcăi. Mirele merge după mireasă, dus de braț de domnișoare. Apoi merg nașii care au câte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la Biserică. În fața alaiului de nuntași merg un flăcău și o domnișoară care duc lumânările de cununie frumos împodobite cu flori(lumânările nu se aprind). După ei merge mireasa dusă de braț de flăcăi. Mirele merge după mireasă, dus de braț de domnișoare. Apoi merg nașii care au câte o sticlă cu vin și cinstesc pe cei întâlniți în cale, invitându-i la nuntă. În urmă vin carele (mașinile cu zestre). Drumul la casa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
așază în fața oglinzii, ținute de mire, întâi mireasa. Nașa ia voalul miresei și îl pune unei domnișoare. Miresei îi pune pe cap un batic (o pălărie). Se așază pe scaun mirele, nașul îi ia floarea din piept, o pune unui flăcău, iar mirelui îi pune pe cap o pălărie. Mireasa aruncă “buchetul miresei” peste cap, iar fata care îl prinde, urmează să se căsătorească. Sârba gospodinei: După dezgătire, fosta mireasă conduce o sârbă de data aceasta cu batic pe cap. La
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica de vuia satul de vatale în toate părților, cu biserică frumoasă, cu preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor. Știați că din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați. M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]