3,537 matches
-
și rațiunii de a fi. Omul a fost mereu preocupat să Îl vadă pe Dumnezeu într-o cât mai palpabilă formă și pe o cât mai rațională și accesibilă cale. De aceea și Hristos răspunde acestei preocupări umane spunând: "Căci flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit; Gol am fost și M-ați îmbrăcat; bolnav am fost și M-ați cercetat; în temniță
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
am fost și M-ați primit; Gol am fost și M-ați îmbrăcat; bolnav am fost și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine. Atunci drepții Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? Sau însetat și Ți-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
predicativ circumstanțial stă mai ales pe lângă verbe intranzitive care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a ajunge, a fugi, a intra, a coborî, a pleca etc.) sau tranzitive folosite în mod absolut: Mâncară la început tăcuți și flămânzi. Mult mai rare sunt cazurile când numele predicativ circumstanțial însoțește un verb tranzitiv. Numele predicativ circumstanțial se exprimă printr-un adjectiv, locuțiune adjectivală, gerunziu și participiu cu valoare adjectivală: a) adjectiv: În timpul acesta noi ne urmam drumul liniștiți. Se întorsese
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sus, ploaia curgea tot mai deasă, măruntă și caldă. Adjectivul poate fi însoțit de un cuvânt sau o expresie care exprimă îndoiala, posibilitatea etc. : Aud un oftat amar; și glasul pornește parcă mai obosit. Am luat peștii care holbau, poate flămânzi, ochii la mine. Deoarece numele predicativ circumstanțial este legat nu numai de substantivul la care se referă, ci și de verb și, prin aceasta, de întreaga propoziție, el poate intra în componența unei propoziții și când substantivul determinat lipsește, dacă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ci și de verb și, prin aceasta, de întreaga propoziție, el poate intra în componența unei propoziții și când substantivul determinat lipsește, dacă a fost exprimat mai înainte: Lasă să aibă cu ce ieși înaintea bărbaților când s-or întoarce flămânzi. Au coborât leneși, tremurători. Exprimând starea pe care o are un obiect în timpul săvârșirii unei acțiuni, numele predicativ circumstanțial apare în același timp ca determinant al acțiunii verbului și ca determinant al obiectului (substantivului). Această dublă funcțiune este marcată și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la subiectul sau obiectul propoziției fără condiția articulării: El (acela) a privit fericit. Pe el (acela) l-am văzut fericit. Aceeași diferență morfologică se marchează și când, prin inversarea topicii (în poezie), adjectivul adverbial stă înaintea predicatului: Eu, desculță și flămândă limba mi-o iubesc și mi-o aud. sau stă, în același timp și înaintea subiectului: Zgomotoși copiii vin. Vom observa că, în cazul când zgomotoși ar fi atribuit pur și simplu al substantivului copiii, ar trebui articulat (în locul substantivului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Pârâul lui Brici, aud urlete de lupi. Nu după mult timp, apăru și haita. Erau mai mulți de șapte. Ochii lor sticleau trimițând fiori odată cu revărsatul zorilor. Fiecare bărbat a coborât din sanceu și au venit În fața boilor În timp ce haita flămândă se apropia. Atunci Toader din Deal, fratele lui badea Mitru, a tras un foc de armă. Din spatele convoiului s-au mai auzit două Împușcături. După câteva momente haita se Împrăștie și convoiul Își continuă drumul. Ajunși pe Fața Bătrânei, bârnele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Material didactic: Fișe de lucru. Reguli: 1. Elevii trebuie să coloreze obiectele mai lungi din fiecare imagine. 2. Elevii lucrează individual sub coordonarea învățătorului. Câștigă cei care au rezolvat corect sarcina dată. Recompensă: Stimulente pentru sarcina corect rezolvată. Jocul: Iepurașii flămânzi Scopul didactic: Dezvoltarea spiritului de observație, a percepțiilor de formă, mărime, culoare. Sarcina didactică: Formarea mulțimii iepurașilor și realizarea corespondenței dintre aceștia și morcovi. Material didactic: Fișe de lucru. Reguli: 1. Elevii trebuie să încercuiască grupa iepurașilor, să hrănească fiecare
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
politicienilor... aruncat în ochii bieților nătângi electori. După cum bine știm, fabula rămâne generatoare de subiecte de reflecție. și-uite-așa, domnul Andrei Cornea continuă povestea cu... Greierele și Furnica... văzându-i împreună, în plină iarnă, El - rebegit de frig și cântând, Ea - flămândă, dar jucând. și uite-așa, de la morala fabulei s-ajunge la alte tipuri de morală: Cum e să fii osândit de zei de a fi fericit?! Dilemă veche... à la „22”. Ați aflat despre ce povestește peștele noilor săi companioni
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
sugera poetului „scrierea unui poem tridimensional...” Privirea negresei din Turnul Londrei poate „înduioșa” chiar și pe căOău. „Colțurile ochilor” negresei din Baking pot deveni „stalactite...” „Sângele negresei” poate „sculpta strigătul în pereții / sărutului...” Oriunde ar fi, prezența negresei naște „dorință flămândă”, irezistibilă... în fine, negresa florăreasă naște un alt sentiment al firescului, dorul de spațiul natal, adăugând noi, și responsabilitatea față de confrații noștri, nevăzătorii, cărora le va 39 oferi rodul inspirației sale în Țara Tamisei, un volum în alfabetul braille. „Ochiul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
alte jocuri și cântece, dar și când încingeau câte o bătălie ă! Învățați gospodari de mici, toți copiii secerau, coseau, treierau, cărau fânul sau executau lucrări agricole grele ori păzeau vitele prin păduri (unde mai existau lupi), alergau desculți, dezbrăcați, flămânzi (laptele cu mămăligă era hrana de bază) aproape neexistând cetățean fără vite și oi. Cotele de lapte erau colectate în fiecare zi și transportate la Lehancea sau Podu Turcului cu căruța, în bidoane de aluminiu. Nu se știa ce este
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
porumb pentru care vindea zestrea soră-mii Constanța. În primăvară a semănat și când a dat grâul în pârgă am început să ne revenim. Ca imagine: Vitele erau scheletice, alergam după păsări sălbatice pentru că în curte nu mai erau, oamenii flămânzi se certau din nimic, mulți au plecat în Ardeal sau Oltenia, ajutați de stat care a organizat trimiterea câtorva copii (Mitriță al lui Simion Marin) într-o tabără de prim ajutor. Satul s-a rarefiat puternic și foarte mulți și-
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
trebuia să transmită niște emoții elevate, fără legătură cu ingredientele comune ale poveștilor de succes, cu răsturnări imprevizibile de situații, suspense și personaje miraculoase de aici și interdicția de a aduce pe scenă fapte abominabile, cu impact imediat asupra publicului flămând de senzații tari, încălcată de urmași mai plebei ca Seneca (reformator modern, care conferă genului taman nuanțele "excesive" ale melodramei de mai târziu). În forma sa originară, canonică, "tragedia" rămânea însă ancorată într-un orizont mitico-metafizic, în proximitatea ritualului și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
urmări cît mai strîns. Cu mare dificultate a reușit să țină cîteva prelegeri de istoria religiilor, sub ocrotirea lui Georges Dumezil. O rază de speranță îi venea de la Editura Plon. Îl vizita pe Enescu, acasă, sleit și acesta, înfrigurat și flămînd, dar prilej dorit de amîndoi, pentru o oră de conversație în limba română. Mai tînărul Eliade făcea focul sărăcăcios, din cîteva surcele, și primea o supă caldă din mult-puținul marelui compozitor. În curînd a fost nevoit „să fugă” în SUA
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu toții. Ne așezam cu toții în jurul mesei, nu înainte ca mama să ne spele mânuțele și fața de praful adunat la joacă. Adulmecam aroma brânzii cu smântână și aburii mămăligii galbene. Ne frigeam cu borșul și atunci mama, știind cât de flămânzi eram, mai aducea un rând de farfurii adânci și ne punea câte puțin borș în ele, să se răcească. Ne spunea în glumă: „mâncați, și din barbă să nu dați!” Hăpăiam cu linguri de lemn și înghițeam gălătușuri de mămăligă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
câte un capac de cutie de cremă, puneam ceară în el și ea se topea pe plită, devenind incandescentă. Luam păduchele mare și scârbos și-i dădeam drumul în ceara încinsă. Cu un sfârâit scurt, își dădea duhul. Iar noi, flămânzi și slabi ca niște arătări, ne bucuram la fiecare sfârâit. Eram copil și ce mi-a văzut ochii atunci, azi mi se pare că a fost un coșmar. Am văzut oameni morți de foame și de tifos pe trotuarele orașului
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
copiii, indiferent de ce etnie ar fi fost ei. Într-o zi au strâns tabăra și au plecat. În seara aceea am stat mult la ei, privind la flăcările jucăușe ale focului din fața cortului bulibașei, în care mă aflam. Nu eram flămând, cât am fost cu ei n-am flămânzit niciodată, dimpotrivă, eram sătul și mulțumit. Eram înconjurat cu toată atenția de bulibașa și familia lui. Să fi avut vreun scop? Se făcuse târziu și eu nu venisem încă acasă. Trecuse de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și cu un pic de sare și cu o ceapă spartă cu pumnul era bună. Ce bună, era aur curat! Dar cum o făcea doamna Aurica, mama prietenului meu bun, n-o făcea nimeni! Nu știu, ori eram eu prea flămând, sau hămesit, mai degrabă cred că eram prea flămând. Stăteau pe strada Arapului, la numărul 124, într-o casă din cărămidă. Mergeam la ei, doamna Aurica ne așeza la masa de lângă ușă, sau mai degrabă afară, în jurul unui taburet, noi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ceapă spartă cu pumnul era bună. Ce bună, era aur curat! Dar cum o făcea doamna Aurica, mama prietenului meu bun, n-o făcea nimeni! Nu știu, ori eram eu prea flămând, sau hămesit, mai degrabă cred că eram prea flămând. Stăteau pe strada Arapului, la numărul 124, într-o casă din cărămidă. Mergeam la ei, doamna Aurica ne așeza la masa de lângă ușă, sau mai degrabă afară, în jurul unui taburet, noi ședeam pe scăunele, nu ne dădea decât câte o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
poarta pe care o apăram. M-am aruncat în partea respectivă și am prins mingea, care venise cu viteză în dreptul stomacului. Din cauza greutății ei, mult mai mare decât a acelora de astăzi, mi-a venit rău, poate și pentru că eram flămând. Mi-au luat mingea din brațe și miau făcut respirație artificială. Și pentru că niște puști ca noi trebuia să le știe pe toate, ne-am dus să-i vizităm pe ostașii sovietici, care stăteau tolăniți pe iarbă lângă vagoanele de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o va mai cânta nimeni, sau poate undele baritonale ale cântecului ce-ți aparțin vor ajunge la alte lumi care încă nu s-au născut. ... Era o iarnă grea, cu troiene și viscol. O haită de lupi, vreo treizeci și patru, foarte flămânzi, căutau o pradă. Prada, deocamdată, nu exista în marea de zăpadă. Deodată, au zărit în depărtare un punct negru care, încet-încet se apropia. Era o sanie trasă de niște câini, iar în sanie o femeie în durerile facerii. Sania era
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și copilul nenăscut moare și el, bărbatul cu carabină. Mor toți. Sunteți nepregătiți și muriți ca muștele. De ce această mare de zăpadă, de ce o haiată de lupi și nu o primăvară cu flori parfumate? Neprevăzutul, iată-l rânjind ca lupii flămânzi. Împrejurările nefaste ale vieții, fiare flămânde cu bale roșii, care atacă nemilos. Preocupări cotidiene, nechibzuite și excesuri negândite, pe care le credem normale și le facem de dragul plăcerii de a trăi viața din plin, care ucid, și oamenii mor cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
bărbatul cu carabină. Mor toți. Sunteți nepregătiți și muriți ca muștele. De ce această mare de zăpadă, de ce o haiată de lupi și nu o primăvară cu flori parfumate? Neprevăzutul, iată-l rânjind ca lupii flămânzi. Împrejurările nefaste ale vieții, fiare flămânde cu bale roșii, care atacă nemilos. Preocupări cotidiene, nechibzuite și excesuri negândite, pe care le credem normale și le facem de dragul plăcerii de a trăi viața din plin, care ucid, și oamenii mor cu semnul mirării pe față. Vă gândiți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
până la mine aminteau de schelălăitul sacadat al unui cățel pe care-l supără puricii, întrerupt regulat de huruitul unor roți de căruță care trece repede un pod de lemn; și totul se termina într-un mieunat jalnic a unui pisoi flămând. Mai dormi, frate, dacă mai poți! De aceea mi-am spus că dacă este să mă culc, asta trebuie so fac înaintea lor, pentru a avea timp să adorm, ori nu mă mai culc deloc, pentru că n-aș face altceva
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nuanțele sidefii în ape de argint, aur și rubin și i-am răspuns. - Vezi tu priveliștea asta? Vezi pelicanii de colo? Vezi egreta aceea mare care se înalță deasupra stufărișului? Dar ia uite ce frumos sare știuca aceea, o fi flămândă, ce zici? Vezi roiul de țânțari care zumzăie deasupra noastră și face eforturi disperate să străbată prin fumul care ne înconjoară ca să se înfrupte din sângele nostru? Dar sălciile astea bătrâne de sute de ani, câte n-or fi văzut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]