4,656 matches
-
triste. Țăranii s-au deșteptat, vor ei înșiși pământ și nu mai rabdă fără a crâcni înșelăciunile și neomenia. Chiar și pe aici, unde sunt învoieli cinstite și nu-i păgubește nimeni nici cu o para, se codesc, și se frământă, și murmură. Ce o fi pe-acolo, Dumnezeu știe... Pe Nadina o plictisea polologhia asta. Arendașul observă și-și opri elocvența. Urmă o pauză mai lungă. Nadina îl privea cercetător, parc-ar fi vrut să afle ce se ascunde sub
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și-și scutura hainele bombănind. Din jos se apropia Anghelina lui Nistor Mucenicu, desculță, cu un copil la țâță și altul, de vreo patru ani, de mână. Băiețelul, desculț ca și mă-sa, împiedicîndu-se în poala cămășii lungi cu care frământa noroiul, scâncea întruna: ― Mi-e foame, mamă! Și femeia îl ostoia, tîrîndu-l de mână, necăjită: ― Taci, maică, taci-taci! Mașina dispăruse cu mâna albă ca o turturică. Grigore Iuga se cutremură, parcă s-ar fi trezit dintr-un vis. Nu mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Nadina ceru să danseze și dansul se generaliză fără să se ridice masa. Peretele de sticlă dinspre hol se dădu în lături, lăutarii trecură la mijloc și astfel fură împăcați și cei rămași în jurul mesei, și dansatorii care se puteau frământa în largul lor dincolo. Nadina reuși să înduplece până și pe Miron Iuga să facă un vals bătrânesc cu ea. Totuși aici rolul principal revenea lui Raul care, pentru a fi pe placul Nadinei, dansă pe rând cu toate cucoanele
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
satului, ajungând până și la urechea bătrânului Miron Iuga care, foarte urât impresionat, a spus de față cu Isbășescu și logofătul Bumbu: ― Iacă, de porcării d-astea se țin dumnealor, și pe urmă ne mirăm că țăranii murmură și se frămîntă! În familia Dragoș fuse, tocmai în vederea venirii probabile a lui Chirilă, o discuție aprinsă. Știrea a auzit-o Nicolae, fratele învățătorului, de la Petre a Smarandei cu care s-a întîlnit întîmplător pe uliță. Flăcăul s-a făcut Dunăre de mânie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din cei ce s-au tocmit astă-toamnă zic că nu vor ieși la muncă dacă nu se îndreaptă învoiala. Când însă Miron Iuga îl privi întrebător, logofătul, înfricoșat, adăugă că țăranii așa vorbesc în toți anii în preajma primăverii și se frământă și pe urmă, neavând ce face, se învoiesc și ies la muncă. ― Stai, măi Leonte, omule, că tu prea iei lucrurile ușurel! zise arendașul îngrijorat. Au vorbit ei, oamenii, și altă dată, dar ce-i acuma n-a mai fost
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îi întrebă de necazuri. Auzi răspunsuri blânde, dar în doi peri. Nu îndrăzneau sau nu voiau să-și deschidă inimile cu toate că privirile lor nu erau dușmănoase, ci mai curând întrebătoare. Ispiti îndeosebi pe Petre, a cărui față aspră părea mai frământată de înfrigurare. Petre se zăpăci. El iubea pe Grigore ca pe un arhanghel, mai ales de când cu plata boilor și ștergerea datoriei, și ar fi fost în stare să sară în foc pentru el. Bâlbâi încurcat: ― De, coane Grigoriță, ne-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dăm foc! ― Poate că are și dumneaei vreo poruncă pentru împărțire... ― Trebuia să băgăm plugurile și să nu tot așteptăm! ― Lăsați-o să vie, oameni buni, că noi ce păzim? strigă Petre Petre mai tare ca toți. În vreme ce oamenii se frământau așa, Pavel Tunsu, un bărbat uscățiv, cu cap mic și cu ochi hrăpăreți, ginerele babei Ioana, se tocmea cu copilașul său Costică: ― Du-te, măi băiete, la mă-ta mare să te joci cu copiii, c-așa ți-a poruncit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Alo!... Da, da, Drapelul!... Domnul Herdelea? Aici... Poftim! Era Gogu Ionescu care cerea știri noi, pentru că azi i-a fost imposibil să mai vorbească la Pitești. Titu îi promise că va trece de la Modreanu pe la dânsul. ― De, bieții oameni, se frământă și suferă, pentru că domnii ăștia au vrut cu orice preț să ia guvernul! zise secretarul de redacție iar, parcă întreruperea I-ar fi întărîtat. Și câți o să mai sufere, și cât sânge are să mai curgă! Că ăștia vor ucide pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să se prefacă a ignora dezordinile din satele vecine, care s-au petrecut sau care se vor petrece. Chiar în Amara vor închide ochii față de abaterile mai mici, cum au și făcut de altfel de vreo câteva zile de când se frământă mai stăruitor lumea, dar vor împiedica cu energie devastările sau incendiile. În caz de nevoie, întreg postul va ieși complet înarmat ca să facă impresie mai puternică. Armele însă nu vor fi încărcate, ci se vor încărca la fața locului, de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
viața sa și a înaintașilor săi, încît i se părea peste putință ca țăranii să nu aibă instinctul aceleiași frății. " Ar fi trebuit să mă duc totuși la Ruginoasa să-i dojenesc! îi fulgeră iar prin creier gândul care-l frământase toată ziua și pe care-l înlăturase mereu. Te pomenești că țăranii vor crede că mi-a fost frică și..." Ajunsese la marginea grădinii, unde începea ogorul. Conacul rămăsese în urmă. Felinarele din curte pâlpâiau galben de departe, ca niște
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se învîrteau mai mulți, spărgând ce le cădea în cale și războindu-se mai ales cu registrele în care erau însemnate învoielile și datoriile oamenilor. Petre trecu în curtea cealaltă. Între cele două clădiri înghesuiala era mai mare. Mulțimea se frământa în același loc, așteptând parcă o poruncă sau măcar un semn. ― Unde-i boierul cel bătrîn? întrebă Petre într-un grup de mânioși. ― Adineaori I-au dus în casă, răspunse totuși un glas. Flăcăul nu recunoscu nici pe cel ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Stați, c-a picat Petrică! ― Da ce-i, oameni buni? întrebă dânsul, văzând vălmășeala în cârciumă. Ce-a mai făcut nea Cristache, de v-ați apucat să-l jecmăniți ca pe-un ciocoi? În vreme ce unii ocărau pe cârciumar, alții se frământau să-i vestească apropierea armatei, care cu spaimă, care cu mânie și toți cu priviri întrebătoare, ca și când de răspunsul lui ar fi atârnat soarta tuturor. Ignat Cercel vorbi mai jalnic: ― Acu ce-i de făcut, Petrică?... Învață-ne tu, să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ei și nu-și fac raportul. Trei afară, patru înăuntru. Asta-i regulamentul. Se opri deodată, ca și cum un gând neașteptat ar fi surprins-o, apoi fața i se lumină cu un zâmbet șugubăț. Își reluă discursul: ― Dar nu asta vă frământă pe voi, așa-i? Vă gândiți mai mult la ce-ar putea să găsească ei pe-acolo. Sau poate ne-am înșelat complet în privința dumitale și că n-ai fi de fapt decât un cercetător ambițios pe calea cunoașterii, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
aplecă pe instrumentele: lui), fiecare cu treaba lui. ― Cum dorești. Ripley plecă spre coridor... tot nemulțumită. Dar n-ar fi știut să spună de ce. Răspunsurile lui Ash păreau valide și raționale. Era greu să le respingă. Dar nu asta o frământa. Faptul că a deschis sasul implica mai mult decât o simplă infracțiune. Acest gest nu se potrivea cu personalitatea ofițerului științific, chiar contrazicea demonstrațiile sale de profesionalism. Ea-l cunoștea de puțin timp, dar până la acest, incident, el lăsase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Lambert. Puse o serie de întrebări, confirmă recepția răspunsurillor și stinse intercomul. Ash îi înmână aruncătorul de flăcări. Reglă puterea și apăsă ușor pe trăgaci. ― Merge. Parker e un mecanic mai bun decât se crede. (Notă expresia lui Ash.) Te frământă ceva? ― Ai luat o hotărâre. Nu sunt în măsură să comentez. ― Ești ofițerul științific. Hai comentează! ― Nu are legătură cu știința. ― Nu-i momentul să te codești. Spune-mi ce ai pe suflet. Ash îl privi cu o sinceră curiozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
turnul palatului, Cineva din mulțime striga cât putea de tare că vede mereu pisici pe acoperișul palatului. Majurul Babuloi ia motănelul în aplauzele mulțimii și-i ordonă lui Trafulică să plece imediat la mașină. Ce-i va raporta superiorului, se frământă în gândul său. Că n-a știut, el cu atâta experiență, să-i instruiască pe soldații pompieri. Și, în loc de laude, va fi mustrat și poate și sancționat disciplinar. Cum ține motănelul speriat în mâinile sale, unul cu un aparat de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
poate produce discuția și asupra cui se răsfrânge. Comportamentul omului prin gesturi, subiecte abordate în discuție, intonația, dicția, cuvintele folosite, caracterizează nivelul de cultură și de educație al respectivului vorbitor. De obicei, subiectele abordate în discuție, constituie problemele care-l frământă pe vorbitor, gândurile lui care răbufnesc. De aceea se recomandă să-l lași pe om să vorbească, pentru a-i cunoaște gândurile, frământările, intențiile. Prin comportamentul nostru, noi trebuie să nu-i deranjăm pe ceilalți, în nici un fel. Să ne
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
departe la oamenii care se bucură de farmecul cartierului. Apoi deschid laptopul și-l las pe Aznavour să-mi cînte La bohème pe YouTube. Ça voulait dire on a vingt ans... Este un concert mai recent. Aznavour, îmbrăcat în negru, frămîntă, zîmbind, o imensă batistă albă. Apoi o lasă, patetic, să cadă pe scena goală. Ça ne veut plus rien dire du tout... Sînt obosit. Închid fereastra, închid laptopul și mă duc să mă culc. Cultul corpului Italia este sănătoasă, Franța
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
făcut ochii mari : ceva nu e în regulă în Danemarca asta !... Bernard-Henri Lévy povestește și el explicațiile pe care le-a primit de la pilotul care-l plimba peste Marele Canion din Colorado : „Există două teorii” - îi arată tînărul pilot relieful frămîntat de sub ei. „Cea care susține că tot ceea ce vedeți s-a născut încetul cu încetul, în cursul a milioane sau chiar miliarde de ani, pe măsura eroziunii. Și cealaltă, care afirmă că totul, toate aceste minuni, aceste monumente la fel de frumoase
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în același timp, că stau minute în șir să mă uit la el cu admirație, dar și cu invidie de om al muncii în fața răsfățaților sorții ! Se uită și el la mine, direct în ochi, dar nu înțelege ce mă frămîntă. După care soția mea clatină invariabil din cap că „animalele astea sînt mai inteligente decît oamenii” și mergem fiecare, cu un oftat, la treburile noastre. „Abuzul de activitate e semnul lipsei de afectivitate”, spunea Jankélévitch. „și al neliniștii în fața singurătății
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
urmă de culpabilitate și nici o ezitare în mișcările sale de a se deda întru totul odihnei atunci cînd e să fie. Cred că asta ne și fascinează la el : este întruparea unei lumi nepăcătoase și care, în consecință, nu se frămîntă pentru a fi iertată de alții sau pentru a se uita pe sine. (în paranteză fie spus, cu pisicile este altceva : ele știu că sînt întruparea inutilității pe pămînt, drept care îți vîntură pe sub nas, cu morgă și sîc, odihna lor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că nu a fost totdeauna așa. Țăranul, omul tradițional, avea date de la Dumnezeu mai multe sărbători decît zile de trudă - drept care contemporanii noștri îl consideră acum leneș... El era însă pătruns, cred, de faptul că „Dumnezeu se odihnește, demonul se frămîntă”, cum spune un scriitor brazilian pomenit de Banu. Odihna, care mergea mînă în mînă cu primenirea și care nu însemna (doar) distracție, era, de aceea, sfîntă. Ea privea deopotrivă și natura : „«pămînt în pîrloagă» - vechi principiu țărănesc, care-i îndemna
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a lipsit timp îndelungat și s-a închegat „prin îndelungatul război al condeielor, al muncitorilor cu tiparul, al cronicarilor și preoților cărturari, al poeților și predicatorilor, care timp de peste 300 de ani (de la Mihai Viteazul - n. ns., I. A.) au frământat necontenit sufletul neamului, l-au trezit, l-au lămurit prin scrisul lor [...], accentuând cu neîntreruptă stăruință că moldovenii și muntenii și ardelenii, fiind de aceeași origine, formează un singur neam”. Marii noștri geografi au procedat la descrierea și caracterizarea acestui
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nimic odată ajuns în odaie, căci kirtan-ul străbătea prin toată casa și îl auzeam mai turburător din izolarea mea. Același unchi, care încerca să liniștească mintea bietei Chabù prin cântec, adusese un leac popular, un fel de pastă de buruieni frământate cu miere, care trebuia pusă în creștetul capului, de-a dreptul pe piele. Și am asistat la o scenă amară, când nimeni nu avea curajul să taie din rădăcină părul fetei și m-au hotărât pe mine s-o fac
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu te-aș cunoaște din albumele de familie, dacă nu ți-aș fi văzut fotografiile de la treizeci la șaizeci și ceva de ani, aș fi fost gata să admit ipoteza Siguranței: că ești cine crede Siguranța că ești... " De ce te frămînți? se ascultă gândind îndată ce stinse lumina. Totul se desfășoară normal. Așa trebuia să se întîmple: să fii confundat cu alții, să se creadă că nu mai poți distinge visul de realitate, și alte confuzii de acest fel. Nu se putea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]