8,186 matches
-
proiecte de cercetare privind elitele intelectuale din două țări ale „socialismului real”, Germania de Est (fosta RDG) și România. Aceste cercetări, Începute Înainte de 1989 la Iași, continuate la Paris și Berlin, au condus la publicații parțiale și dispersate, cele mai multe În franceză. Nevoia unui bilanț și a unei sinteze se impunea, ținând cont că au trecut mai bine de douăzeci de ani de la primul articol, apărut În Actes de la Recherche en Sciences Sociales În 1984. Mă demarcam atunci de ceea ce se voia
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În paralel, mai multe interviuri au fost realizate la Moscova, la cererea mea, cu foști profesori și studenți ai școlilor de partid. La Moscova, interviurile au fost realizate În toamna anului 1995 de Irina Diadunova și au fost traduse În franceză de Elenă Sablina. Lista persoanelor intervievate: Lavritcev Veniamin Merkurievici (fost student la Scoala Superioară de Partid din Nikolaev, fost profesor la Scoala Superioară de Partid din orașul Gorki/Nijnâi Novgorod și la Academia de Științe Sociale a PCUS; după 1991
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Homme (MSH) și de Wissenschaft Zentrum Berlin (WZB), si de a identifica alți potențiali parteneri. Itinerariul anchetei era incomplet: Paris, Viena și Budapesta urmau a fi adăugate ulterior. Am realizat douăzeci de interviuri la Berlin, București și Sofia, În germană, franceza, engleza și română, cu responsabili de program, cercetători invitați sau bursieri, asupra modalităților de funcționare a schimburilor, a efectelor lor, a posibilităților de a le menține sau largi rețeaua de cooperare, asupra difuzării rezultatelor, traducerilor etc. Am putut reține de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nici cu muncitorii, nici cu țăranii și, de fapt, nici măcar cu artileria. Cu vremea, s-a renunțat și la această deghizare militaro-proletară. În zilele noastre, copiii Nomenclaturii studiază În școli speciale, unde predarea se face Într-o limbă străină (engleză, franceza sau germană); În ceea ce privește copiii diplomaților sau ai altor funcționari importanți ce lucrează În străinătate, ei merg la internate. Nici la momentul trecerii În Învățământul superior, copiii demnitarilor n-au de ce să se teamă c-ar putea fi amestecați cu gloata
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
franceză a titulaturilor de Instituts sau Centres for advanced study (studies) prin «Institute (centre) de excelență» se poate explica atât prin sensul comun școlar cât și prin utilizarea recentă În management, așa cum o dovedește folosirea mai frecventă a termenului În franceză canadiană. Definirea propriei excelente de către aceste instituții reunește câteva calități comune: criterii foarte selective de recrutare a membrilor, condiții de viață și de muncă excepționale, posibilitatea de a acumula un capital specific al căror titlu de «pesionar» sau de «fost
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
probabil grupul cel mai sudat și mai sistematic din colectivul Centrului. Dimpotrivă, colaborările cu cercetătorii din Est sunt mai curând ocazionale, iar Europa de Sud-Est este practic absența. Prezenta poloneză este cea care constituie, și aici, o excepție, lacunele din partea franceză fiind suplinite În parte prin prezența cercetătorilor și doctoranzilor germani, recrutați cu finanțare germană: doi din patru cercetători lucrează pe teme legate de Est, dintre care una privind Polonia (Michael Esch, asupra istoriei sociale și culturale a imigranților din Europa de Est
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cvasi-dispariția revistelor științifice de sociologie. (interviu cu Vintilă Mihăilescu). În aceste două țări membre ale comunității francofone, limba franceză se află Într-o poziție foarte prostă: este din ce In ce mai dificil să găsești studenți care să aibă cel putin cunoștințe minime de franceză. Cazurile celor care subscriu filierei franceze sunt rare și umbrițe de către ceilalți, care se Îndreaptă către o altă bibliografie. Este vorba despre două lumi paralele (interviu cu Dorota Dakowska și Vintilă Mihăilescu). Dans ces deux pays membres de la communauté francophone
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a fost Însoțită de acțiuni umanitare, Galsworthy i-a avut ca succesori antebelici pe H.G. Wells și Jules Romains. Împărțirea funcțiilor de conducere Între scriitorii francezi și englezi (poate fi amintit de asemenea numele lui Romain Rolland), ca și statutul francezei și englezei că limbi ale organizației indică limpede poziția celor două literaturi În câmpul internațional. Creat În spiritul Societății Națiunilor (1919-1939), PEN-Clubul Internațional Își stabilise un numar de principii, Între care susținerea păcii În lume. Pentru Carta PEN, „Literatura, care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și intelectuală. Tema exilului s-a impus ca obiect de cercetare În conjunctură ulterioară schimbărilor intervenite după 1989, precum alte teme asemănătoare, elitele, emigrația, disidenta. Există un oarecare consens În a considera termenul de „exil” drept o categorie confuză. În franceză, este folosit În mod curent că sinonim al emigrației. În spațiul cultural german, se vorbește despre exil mai ales In legatura cu cel din perioada 1933-1945. Pentru români, exilul este o parte, mica dar Însemnată, căci reprezentând elită, a exodului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sunt 17; 8 sunt artiști plastici (și un arhitect); științele sociale sunt puțin reprezentate (șase sociologi și politologi, putin prezenți În activitățile grupului din ultimii ani). Artele dramatice sunt reprezentate de doi actori și doi regizori. Sunt patru traducători (din franceză), doi avocați (dintre care unul, cooptat recent, este proprietarul unui săptămânal cultural), un preot (care este și starețul unei mănăstiri din București) și cinci ziariști profesioniști; dar mai mult de jumătate din membrii grupului sunt colaboratori permanenți În presă și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cadrelor conducătoare În Rusia, În Monique de Saint Martin și Mihai Dinu Gheorghiu (1992, pp. 203-210, În special pp. 205-206). Conform interviurilor pe care le-am solicitat la Moscova În toamna anului 1995, realizate de Irina Diadunova și traduse În franceză de Elenă Sablina, cu Lavricev Veniamin Merkurievici, G. Marassanov, Ghennadi Nikolaevici Cesnokov, Valentin Krelin. Acestor interviuri li se adaugă cele pe care le-am realizat la Berlin cu foști studenți ai Școlii Superioare de Partid de la Moscova (Peter Kirschey) sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și critic literar «lovinescian». Îndeosebi grupul literar din jurul revistei Săptămînă (culturală a capitalei) a lui Eugen Barbu, transformată În 1990 În România Mare, organul partidului naționalist cu același nume, condus de succesorul lui Barbu, Corneliu Vadim Tudor. Un rezumat În franceză a dezbaterii asupra postmodernismului, vezi Dan Rațiu (1999, pp. 87-100). S-a dovedit imposibil să fie declarat Ceaușescu un erou postmodern, dar s-a spus despre palatul pe care și l-a construit că este o capadopera postmodernă! Ion Bogdan
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
scriitorilor români”, „Azi”, „Lumea românească”, „Libertatea”, „Gazeta capitalei”, „Gazeta femeilor”, „Patria”, „Reporter”, „Realitatea ilustrată”, „Viața de azi” ș.a. Până prin 1940 a vădit preferință pentru eseul filosofic, deși pregătirea sa în domeniu era aceea a unui autodidact ambițios. Învață germana și franceza, citește cărți de filosofie, atașându-se de principiile eticii lui Spinoza, la care apreciază îndeosebi raționalismul absolut. Stilul alert și proprietatea exprimării i-au adus o oarecare reputație în presa vremii. După război colaborează la „Bis”, „Revista literară”, „Libertatea”, „Unirea
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
ale unui diletant. Totuși, printre contribuții sunt și câteva care aparțin unor specialiști, precum profesorul N.I. Șerbănescu, dr. C.I. Istrati ș.a. Gr. H. Grandea republică un interminabil studiu în care încearcă să definească literatura ca artă, text evident tradus, din franceză sau din germană. B.V. Vermont tălmăcește câteva fragmente din Don Carlos de Schiller. În două numere consecutive este republicat Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională al lui Mihail Kogălniceanu, rostit în 1843 la deschiderea Academiei Mihăilene din Iași. R.
LICEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287803_a_289132]
-
a completat interesul pentru „valorile franceze” prin mai multe traduceri. În ultimii ani de viață a publicat câteva cărți legate de activitatea sa diplomatică. SCRIERI: Istoria literaturii italiene (de la origini până la 1900), București, 1945; Montesquieu, gânditor iluminist, București, 1955; Valori franceze, I-II, 1959-1968; Le Dix-huitième siècle français, București, 1976; Titulescu, notre contemporain (în colaborare cu George Gr. Potra, Constantin I. Turcu), tr. Micaela Slăvescu, Paris, 1982; Modigliani, București, 1984; Strada Povernei 23. Memorii, București, 1993; În tranșeele Europei. Amintirile unui
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
din octombrie 1890 cursuri la École Pratique des Hautes Études din Paris și începe documentarea, în biblioteci și arhive, pentru lucrarea de diplomă. Concomitent depune eforturi pentru învățarea cât mai multor limbi străine. Specialist în greacă și latină, cunoscător al francezei, italianei, spaniolei, în bună măsură și al germanei, se străduiește să-și perfecționeze engleza și se inițiază în daneză, olandeză, suedeză, norvegiană. Colaborează la Encyclopédie française și începe a semna în publicații străine de specialitate („Revue historique” ș.a.). Pentru strângerea
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
grup domestic, dar nu orice grup domestic este o familie extinsă (el putând cuprinde și nonrude). Cum se raportează grupul domestic la ceea ce în românește se numește gospodărie? Termenul „gospodărie” - echivalentul, dar nu perfect, în englezește al household și în franceză al maissonée - e înțeles în cultura noastră, în general, ca o locuință cu anexele sale în care se desfășoară și activități productive de tip agrar. De aceea, gospodăria este asimilată, de obicei, gospodăriei țărănești. În dicționarele mai vechi, așa și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vin de la copii. Nu este deloc o situație echitabilă, nerealizându-se optimul lui Pareto (Hokhman, Rodgers, 1969). Două argumente esențiale (Lemennicier, 1988) se invocă în favoarea politicii de redistribuire interfamilială: 1. cel al bunului colectiv; 2. cel al free rider-ului. (În franceză, termenul free rider a fost echivalat prin pasager clandestin, ceea ce e o traducere cuvânt cu cuvânt. În românește nu am găsit un termen rezonabil. Cel mai apropiat de conținutul noțiunii ar fi „blatist”. Pentru „bun colectiv” și free rider vezi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociolog și filosof, domeniile sale principale de activitate, a publicat numeroase lucrări: Formarea ideii de personalitate. Studiu de psihologie genetică (1924), Contribuții la știința societății (1927), Psihologie și viață (1938), Introducere în sociologie (1944), Explicarea omului (1946, tradusă și în franceză în 1949), Studii de psihologie și filosofie (1955), Istoria psihologiei (I-II, 1955-1956, în colaborare cu C. I. Botez), iar în colaborare cu Traian Herseni, Sociologia succesului (1962) și Introducere în psihologia socială (1966). După 1944 a publicat și lucrări
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Arion. Redactată exclusiv în limba franceză, revista cuprinde articole și studii pe teme politice, sociale, istorice și științifice, cronici teatrale, artistice și muzicale, rubrica „Revista revistelor”, cât și numeroase texte cu caracter literar. Dintre acestea se rețin câteva traduceri în franceză din Ion Creangă (povestirea Moș Ion Roată și Unirea), Barbu Delavrancea (un fragment din drama Viforul), I. Al. Brătescu-Voinești (povestirea Puiul). Tot aici apar note de călătorie ale Elenei Văcărescu, pagini memorialistice despre Pușkin aparținând lui Zamfir C. Arbore și
REVUE DE ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289277_a_290606]
-
Jean Daniélou, Mircea Eliade (Lupii și lupoaica). La secțiunea de filologie Al. Ciorănescu scrie articolul Începuturile filologiei românești în Franța. Secțiunea de artă și literatură abordează aspecte variate ale culturii române: Yves Auger, Se pot traduce textele lui Creangă în franceză?, L.M. Arcade, Observații asupra teatrului de avangardă, Manuel de Diéguez, Moștenirea lui Pascal în opera lui Cioran. O serie de studii este dedicată artelor plastice: Al. Busuioceanu, Pictorul Andreescu în Franța, C. L. Popovici, Arta abstractă română de la Brâncuși până în
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
În capitala Franței își susține doctoratul, sub îndrumarea lui Émile Bréhier, cu teza L’Influence de Hegel sur Taine, théoricien de la connaissance et de l’art (1928, versiunea românească în 1968), iar ca teză secundară, Vie de Jésus, traducerea în franceză a unui text timpuriu din Hegel, precedată de un amplu comentariu. Reîntors în țară, ocupă postul de conferențiar (1929-1937), apoi pe acela de profesor la Catedra de Filosofie a Universității din Cluj (până la pensionare, în 1965). Colaborează la „Viața românească
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
Extazul în teatrul lui Blaga) ș.a. La rubrica „Fețele veacului” Eugène van Itterbeek întreprinde o analiză amănunțită a modului în care a fost tradusă poezia lui Blaga Sufletul satului în limbi europene de circulație, oferind și el două variante, în franceză și în neerlandeză. În cadrul unei rubrici noi, „Generația ’30”, Ion Dur inserează câteva texte inedite, Tragicul cotidian, Adolescența, Scrisoare provincială, scrise de Emil Cioran la șaptesprezece-optsprezece ani și oferite de fratele acestuia, Aurel Cioran; în ultimul număr sunt tipărite încă
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
Lisle, Charles Baudelaire, Paul Verlaine ș. a. Transpunerile, pentru care i s-a acordat și un premiu al Institutului de Literatură în 1925, sunt publicate în periodice sau în volumul Flori de mare. De prețuire s-au bucurat și tălmăcirile în franceză ale unor capodopere folclorice - Miorița, Meșterul Manole - sau culte - Luceafărul (tipărită în revista pariziană „Revue de l’ACILECE”, 1972), precum și alte versiuni după Vasile Alecsandri, Perpessicius ș.a., rămase în periodice. SCRIERI: Flori de mare, Constanța, 1928; Fierbea az-noapte marea..., București
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
unor poeți străini în românește. Astfel, Al. Gr. Suțu e recuperat ca traducător în limba franceză din Eminescu (O, mère..., Venise), Adolphe Clarnet din D. Anghel (Lettre), Léo Bachelin din Al. T. Stamatiad (L’Oubli). Elena Văcărescu publică poeme în franceză (Il passa), dar și transpuneri din opera unor mari poeți români (Octavian Goga, Les Opprimés). În schimb, Al. T. Stamatiad traduce din Charles Baudelaire (Spleen, Copacul), Maurice Maeterlinck (Necunoscuta) ș.a. Sunt reluate câteva poeme scrise de Al. Macedonski în franțuzește
SALONUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]