19,543 matches
-
de Ghiță Nițescu; când se liniștea, redevenea Niță Ghițescu. Spațiul nu ne permite să discutăm cerințele probei; în esență, cele mai multe sunt exerciții punctuale de gramatică (care nu cer înțelegerea ansamblului, ci doar recunoașterea unor relații formale și semantice într-o frază) sau întrebări care doar simulează adaptarea la un text, fiind de fapt rezolvabile prin trucuri (sesizarea unei forme gramaticale sau a liniei de dialog) care dispensează de lectura atentă. În aceste condiții, rezultă că din hățișul tezei unice ies cu
Triumful talentului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7319_a_8644]
-
a produs cu siguranță efecte. Și de partea poeziei au existat voci, inclusiv ale unor poeți, care, pe parcursul anului 1949, cu riscul de a fi acuzați de deviere de dreapta și de formalism, atrăgeau atenția asupra lipsei de personalitate, asupra frazei goale, parazitate de lozinci, asupra obtuzității și lipsei de cultură (poetică). Este cazul lui Eugen Jebeleanu (Despre critică și critici) și George Dan (Pentru o poezie realistă, pentru o poezie originală), ambele intervenții apărând în paginile revistei Flacăra, în toamna
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
ei se pot aproviziona și scoate la suprafață resurse care îi fac invulnerabili. Odată pusă în acțiune, forța obscură îi împinge înainte furtunos și nu mai pot pierde. În anumite momente de răscruce, avansând ca niște somnambuli, rostind stâlcit, confuz, fraze de nedeslușit, acești oameni ai cavernelor, costumați la fel ca niște oameni oarecare, se prezintă la vedere" (p. 222-223). Atitudinea față de femei a acestor stranii parveniți e una de "învăluire și spulberare". "Randamentul maxim în prinderea muierilor în laț capătă
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
termine de descris primul ruj din acel top, veți începe să implorați cerul să vă transforme într-un pui de găină (crescut doar cu lapte degresat și nepasteurizat care atrofiază mușchii), spun editorii Vanity Fair. Locul 6 - Top 10 al frazelor lipsite de sens folosite de actorii din serialul "Jersey Shore" - realizat de postul VH1. Avertisment: Dacă veți avea curiozitatea de a citi acest top vă expuneți riscului de a rosti, beat fiind, una dintre acele fraze, cu ocazia apropiatelor petreceri
Vanity Fair prezintă topul celor mai proaste topuri din 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70904_a_72229]
-
6 - Top 10 al frazelor lipsite de sens folosite de actorii din serialul "Jersey Shore" - realizat de postul VH1. Avertisment: Dacă veți avea curiozitatea de a citi acest top vă expuneți riscului de a rosti, beat fiind, una dintre acele fraze, cu ocazia apropiatelor petreceri de Crăciun și veți resimți apoi o rușine copleșitoare, ce nu va putea fi uitată niciodată. Locul 5 - Top 10 al celor mai duri șerifi americani din Biroul Antiimigrație - realizat de Fox News. Dacă s-ar
Vanity Fair prezintă topul celor mai proaste topuri din 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70904_a_72229]
-
revista SheWired. În acest top se regăsesc câteva dorințe din categoria clișeelor - "Îmi doresc să o văd pe Ke$ha participând la un concurs de tricouri ude" sau "vreau să dansez ca stripperii din trupa de dansatori ai Madonnei" -, însă fraza care a captat atenția editorilor de la Vanity Fair a fost următoarea: "Îmi doresc ca Sarah McLachlan să organizeze un târg de adopție a animalelor (Pet Adoption Fair)". Locul 3 - Top 10 al celor mai prietenoase orașe pentru câini - alcătuit de
Vanity Fair prezintă topul celor mai proaste topuri din 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70904_a_72229]
-
construit pe o teorie anume, pornind investigația de la invariabilele pe care cinematografia truffaultiană le propune, echivalentul unor metafore obsedante, de la teme (utopia jocului, chemarea definitoriului într-o lume a provizoriului, femeia magică și bărbatul vulnerabil etc.) la obiecte-fotografii, cuvinte și fraze cheie pentru a încerca să discearnă modul în care filmele lui Truffaut se angajează într-un dialog permanent, îngăduind forme subtile de intertextualitate și imanență, - nu odată și pe bună dreptate Magda Mihăilescu îl decretează pe regizorul prin excelență antipictural
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
există numai în hologramă, cu anticipație 3D-ul actual, acolo povestea de dragoste este retrăită la nesfârșit cu aceleași cuvinte și gesturi, sfidând moartea care s-a instalat definitiv pe insulă, astfel se și explică rolul acordat de Truffaut repetiției unor fraze sau imagini cheie. Filme precum De-ar veni odată duminica! sau Dragoste în fugă se constituie ca un bilanț, o retrospectivă, un rapel către propriul univers de teme și motive, de imagini și fraze obsedante, însă cu distanță în același
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
rolul acordat de Truffaut repetiției unor fraze sau imagini cheie. Filme precum De-ar veni odată duminica! sau Dragoste în fugă se constituie ca un bilanț, o retrospectivă, un rapel către propriul univers de teme și motive, de imagini și fraze obsedante, însă cu distanță în același timp ironică și nostalgică admițând complicități clișeistice cu filmul noir, pen-tru a le bulversa, a le derealiza în stil truffaultian, în primul caz, sau reluând fragmente din toate filmele ciclului Doinel, în total 18
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
dimensiunea parabolică și aceea livrescă (mai greu accesibilă) sunt mai presus de artificiu. Uneori în ciuda evidențelor. Prima povestire se numește Început. Ultima, simetric, Sfârșit. Ambele consemnează scrupulos, sub formă de epitaf mobil, amintirile finale, de dinaintea morții, ale unei femei. Iar frazele fiecăreia dintre ele reprezintă, una câte una, transcrierea inversă a frazelor celeilalte. (Poate că ideea în sine nu-i entuziasmantă. Dar, pusă în context, ea reușește să tulbure.) Mecanica nu se mai plachează, iată, asupra viului. Filmul se poate derula
Anonimatul celebrității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7101_a_8426]
-
de artificiu. Uneori în ciuda evidențelor. Prima povestire se numește Început. Ultima, simetric, Sfârșit. Ambele consemnează scrupulos, sub formă de epitaf mobil, amintirile finale, de dinaintea morții, ale unei femei. Iar frazele fiecăreia dintre ele reprezintă, una câte una, transcrierea inversă a frazelor celeilalte. (Poate că ideea în sine nu-i entuziasmantă. Dar, pusă în context, ea reușește să tulbure.) Mecanica nu se mai plachează, iată, asupra viului. Filmul se poate derula, până la urmă, oricum. Ultima lectură însă, act pur de narcisism, face
Anonimatul celebrității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7101_a_8426]
-
obținem - toate acestea ne-au devenit deodată străine, neimportante, indiferenteť (7 decembrie 1991, sâmbătă) Cele două suflete ale Marianei Șora sunt când Ťvagulť romantic versus autoironie, când Ťsufletul arzător, care vrea să se comunice și nu reușește decât să articuleze fraze bombastice...ť balansat de Ťsterilitatea spleenuluiť, când Ťsetea de senzație, de viață și de glorieť îndată reprimată: ŤCe caraghios!ť (21 martie 1940), când încrederea versus îndoială. Credința în Dumnezeu ocupă reflexii importante în suprafața celor două oglinzi. ŤNu am
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
față de cuvântul sacru, ăia devin credibili, iar limbajul - autonom. (Într-un singur caz această autonomie duce la eșec, în capitolul intitulat Candelăreasa. Prea sedusă de libertățile sintactice periferice și de sonurile melodice ale dezacordurilor, aceasta ajunge să uite, de la o frază la alta, că, în chiar începutul confesiunii sale, amintise despre o perioadă, scurtă, dar temeinică, de studenție la Litere.) Motorul întregului roman nu e, prin urmare, Goncea, ci un anume Chiru, despre care, deși se aud multe în Replace all
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
muzica o "poezie a aerului"). Principiul melic, conținînd vagul sugestiv, indefinitul propice reveriei dar și meditației, a fost resimțit de Novalis drept o expresie a înrudirii funciare a artelor în strădania lor de-a capta vibrațiile vieții noastre lăuntrice: "Orice frază generală, imprecisă, are ceva muzical. Ea provoacă fantezii filosofice - fără să ducă la apariția vreunei succesiuni determinate de idei filosofice sau a vreunei idei filosofice particulare". Pentru a-și extinde sinecdoca reflexivă printr-o largă acoladă existențială: "Poezia lirică este
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
supraapreciat și de profesorul Ion Frunzetti ș...ț Mai puțin obișnuit e ceea ce pățesc acum, când, la 60 de ani, primesc încurajarea unora cu mult mai tineri decât mine..." Sărbătoritul afirmă: Sunt, pesemne, un om norocos", iar redacția alege această frază ca titlu al paginii, mai puțin adverbul. Aici Cronicarul nu mai e de acord: fără îndoiala care e cuprinsă în pesemne, fraza devine oarecare, seacă și nu i se potrivește autorului. l Nu în ultimul rând semnalăm interviul dnei Irina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7329_a_8654]
-
unora cu mult mai tineri decât mine..." Sărbătoritul afirmă: Sunt, pesemne, un om norocos", iar redacția alege această frază ca titlu al paginii, mai puțin adverbul. Aici Cronicarul nu mai e de acord: fără îndoiala care e cuprinsă în pesemne, fraza devine oarecare, seacă și nu i se potrivește autorului. l Nu în ultimul rând semnalăm interviul dnei Irina Horea despre Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" de la Neptun, a cărui temă este, anul acesta Literatura și politicul - cât respectăm, cât
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7329_a_8654]
-
moțăiți pe prăfuitele bucoavne interbelice? Pe ce vă bazați când deschideți atât de larg baierele dezinformării? Ce probe aveți? Unde și când a atacat Vladimir Tismăneanu "dreapta tradițională"? La ce personaje, evenimente, formațiuni politice faceți trimitere? Există măcar o singură frază în opera deja vastă a lui Vladimir Tismăneanu care să susțină, fie și perifrastic, o asemenea gogomănie? Poate-ați uitat că Vadim a fost creat de Petre Roman și Iliescu tocmai cu scopul de a-i discredita pe intelectualii critici
De ce suntem atât de ticăloși? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7330_a_8655]
-
chineză și japoneză clasică (hei xiaolong: "e noapte dispare într-un taxi și nu știi/ a plecat acasă ori e un dragon care a lovit odată cu coada"); nu numai prin punctările precise și economia de limbaj, prin "compunerea în ritmul frazei muzicale, nu în al metronomului", cum spunea Pound, ci și prin asumarea modelului secvențial. Se știe că opera târzie a lui Pound s-a concentrat, pe o perioadă de aproape cincizeci de ani, asupra poemului enciclopedic The Cantos (considerat de
Secvențe pentru violon d’encre by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7335_a_8660]
-
pe care l-am cumpărat dintr-un supermarket foarte popular, cu prețuri mici, acccesibile oricui (Best-buy), este frumos, cu design-ul lui, cu funcționarea lui mătăsoasă, ca un poem. Un țăran, dacă merge la București, tot țărani caută. Parafrazând cunoscuta frază a lui Marin Preda, spun și eu: un critic literar român, dacă merge la New York, tot literatură română caută. Este exact ceea ce mi s-a întâmplă mie la New York. După ce admir ore în șir zgârie-norii și deplâng invadarea orașului de
Țara de cincizeci de stele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7342_a_8667]
-
succintă. Lecturile și o anume devitalizare, manifestată prin edulcorare emoțională, ar fi, în opinia criticului amintit, nota fundamentală, pe care scurtele schimbări de ton, în manieră expresionistă, înscriu stridențe prea puțin credibile, afirmă Al. Cistelecan, reliefând, în același timp, în fraze calde și apreciative, spiritualitatea demersului specific poetului sibian. Fără a nega impactul lecturilor asupra lirismului acestuia, mărturisesc că ele îmi par a fi doar puncte de pornire ale poeziei - platforma pe care își înalță viziunea, concretizată în volumele publicate, atâtea
Noblețea discursului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7346_a_8671]
-
lui Iuda. Ar însemna să LUĂM modele umane niște contramodele. Reputația poate fi, nici vorbă, și proastă oricît te-ai scălîmbăi în public, implicit, pe drăceștile ecrane telecomerciale. Prestigiul nu ți-l clădești debitînd, cînd vrei și cînd nu vrei, fraze de două parale, fălindu-te că faci și dregi pentru țărișoară, bătîndu-te în piept, cu pumnul, cărămida, bolovanul, că "edifici" opere, neapărat, geniale, fundamentale, mințind ca și cum ai respira, crezînd, o utopie, firește, că ai gloria la degetul cel mic, lingușindu
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
Anderson l-a privit lung și i-a răspuns: "Prietene, n-am de gând să-ți citesc cartea. Dar am să te recomand editorului meu." În compensație, autorul mai vârstnic a scris, la apariția primului roman al lui Faulkner, câteva fraze cu adevărat profetice despre creația acestui titan al literaturii americane. Mult mai lipsite de haz sunt alte situații. De pildă, întâmplarea despre care s-a aflat de curând, când Valerie, văduva marelui T. S. Eliot, a publicat câteva scrisori inedite
Câte genii ați respins de la publicare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7357_a_8682]
-
de față privește nedreptățile flagrante sau evidenta lipsă de fler a editorului. Or, din acest punct de vedere, editorii români nu au dat greș. Dacă ei păcătuiesc prin ceva, păcătuiesc prin generozitate excesivă. Pe de altă parte, ca să parodiez o frază a lui Agopian, pe oricine ar fi respins, n-ar fi greșit, pentru că ar fi respins un dușman al literaturii...
Câte genii ați respins de la publicare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7357_a_8682]
-
că nu are sens să ne întrebăm (așa cum fac mulți) ce s-a întîmplat înainte de big bang sau ce a provocat explozia. Nu a existat un înainte. Și neexistînd timp, nu poate exista nici cauzalitate în înțelesul obișnuit." (p. 36) Frazele acestea sunt suportabile numai dacă avem de-a face cu un singur univers, iar nu cu un fagure de universuri. Căci dacă fiecare alveolă a luat naștere dintr-un big bang, atunci pentru fiecare din ele a existat un început
Vidul demiurgic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7358_a_8683]
-
ale monedei, o problemă. (Nici Călinescu n-o făcuse în Tehnica criticii și a istoriei literare, unde ignora opoziția dintre avers și revers în favoarea caracterului lor flagrant inseparabil.) Cantul, mai subțire sau mai gros, asigură întotdeauna medierea. Printre rândurile primelor fraze ale capitolului dedicat lui Alexandru Paleologu, de pildă, se poate urmări demonstrația existenței unei asemenea vocații convergente: "Alexandru Paleologu declară din capul locului că nu se socotește critic literar, ci doar un maniac al lecturii, nepretinzând la cărturăria științifică ori
Câteva piese de rezistență (VII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7359_a_8684]