3,189 matches
-
pe deplin toate secretele acestei tehnici, dovadă stând faptul că după circa cinci decenii această lucrare era grav avariată, el a fost conștient de valoarea ei și de aceea a afirmat toată viața că pictura monumentală își are locul în frescă. Arthur Verona a pictat fresca din Turnul lui Țepeș din București imediat după finalizarea lucrărilor de construcție ale acestuia. Arthur Verona a realizat pictura murală a plafoanelor palatului lui Gheorghe Cantacuzino care este astăzi Muzeul Enescu și cele ale colecționarului
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
tehnici, dovadă stând faptul că după circa cinci decenii această lucrare era grav avariată, el a fost conștient de valoarea ei și de aceea a afirmat toată viața că pictura monumentală își are locul în frescă. Arthur Verona a pictat fresca din Turnul lui Țepeș din București imediat după finalizarea lucrărilor de construcție ale acestuia. Arthur Verona a realizat pictura murală a plafoanelor palatului lui Gheorghe Cantacuzino care este astăzi Muzeul Enescu și cele ale colecționarului Ioan Kalinderu. La palatul lui
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Cimitirului Bellu din București. Realizarea acestei lucrări a fost executată în același spirit, dar critica de artă i-a imputat nerespectarea strictă a iconografiei de rigoare. În anul 1934 a primit de la Casa Regală a României comanda pentru realizarea unei fresce monumentale situată deasupra Scării Voievozilor din Palatul Regal. Lucrarea poartă numele "Apoteoza" ca metaforă a țării reîntregită și învingătoare în luptă. Ea ilustrează concepția artistului despre pictura murală și despre sensul alegoriei. În ea apar doi flăcăi, un cap de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
oarecum confuză. Pe de altă parte se poate vedea că artistul a împărțit apoteoza între ostași și „talpa țării” și a lăsat soldații să poarte cununa spre stema care simbolizează întreaga istorie zbuciumată a provinciilor românești. Privind realizarea plastică a frescei se poate deduce cu ușurință admirația pe care Verona a avut-o pentru Renașterea italiană, argumente sigure fiind cromatica vie a lucrării și desenul viguros. În anul 1940, Arthur Verona preda ca dascăl la "Școala superioară de pictură și sculptură
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. Aici în secolul XVII viețuiește Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religioase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. Aici în secolul XVII viețuiește Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religiase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
masca de aur a lui Tutankamon etc.. La începutul artei egiptene, pictura se confunda cu relieful, dar pe parcurs pictura murală devine o secție importantă, de mare amploare, luând locul acestuia în decorarea perețiilor de morminte, temple sau coloane. Tehnica frescei este folosită des, iar scenele sunt așezate în frize pe tot peretele, de la sol, la tavan. Tematica e bogată, variată cu scene din viața coditiană(banchete, dansuri, petreceri sportive, etc.) sau ritualuri de cult și înmormântare. Și în pictură se
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
în realizarea animalelor. "În Regatul de Mijolc, apar elementele simbolice sau magice și diversificarea paletei cromatice, astfel pictura realizându-se prin folosirea culorilor primare, complementare, contraste închis-deschis și griuri colorate. O altă remarcă ar fi că în Regatul Nou, când fresca era dominantă în decorarea templelor, mormintelor, sau palatelor observăm modificarea culorilor, acestea devenind mai transparente, nuanțate determinând o picturalitatea era deosebită în raport cu cele de până acum." Exemple de frește:"Gâștele de la Meidum", "Pisică la pândă", "Coțofana", "Muzicienele", "Dansatoare", "Freștele de la
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
și mai mari spre capitel. Baza acestora este simplă, sub formă de tor iar colorația apare în roșu pentru fus și negru pentru bază și capitel. Decorarea perețiilor palatului este făcută cu nenumărate picturi murale, tehnica folosită fiind cea a frescei combinată uneori cu relieful în stuc. Aceste picturi sunt realizate pe suprafețe mari de perete sau sunt delimitate de benzi decorative. Tematica este diversificată întâlnind de cele mai multe ori scene sportive, de dans și mai rar de ritualuri. Compozișiile cuprind persoane
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
de dimensiuni mari de obicei 12-10 metri care are în mijloc vatra. Deasupra vatrei acoperișul sprijinit de coloane este întrerupt de o porțiune pentru a lăsa să iasă fumul printr-o deschidere. Decorarea perețiilor palatului este realizată prin picturi în frescă, iar tematica acestpra este bogată cuprinzând scene de război de vânătoare, sportive și procesiuni de înmormântare sau religioase. Compozițiile sunt realizate pe suprafețe mari de perete și sunt delimitate de ancadramente florale sau geometrice. Personjele sunt bine redate anatomic au
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
perete și sunt delimitate de ancadramente florale sau geometrice. Personjele sunt bine redate anatomic au poziții, altitudini și mișcări variate, respectă legea frontalismului. Culorile folosite sunt în deosebi:ocru, galbenul albastrul, albul și negrul, exemple:Palatele de la Micene și Tirind;Fresce:Vânătoarea de mistreți, Doamna cu caseta, Doamne în trăsure-Palatul din Tirind. "Mormintele miceniene sunt de formă circulară(tholos), și acoperite cu cupole. Diametrul bazei circulare este de 15 metri iar înălțimea deasemenea. Cupolele sunt construite din blocuri de piatră fasonate
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
lemnoase ale construcților, pietrari, tăietori în piatră sau marmură, zidari pentru ridicarea zidurilor din cărămidă, țiglari pentru acoperișuri, bolți, stucatori pentru realizarea decoraților în stuc aplicate pe pereți, tavane, instalatori pentru canalizări și conducte de apă, decoratori specialiști în mozaicuri, fresce, etc. Ca materiale pentru construcția diverselor edificii romanii foloseau: lemnul, piatra și marmura. O dată cu descoperirea betonului ca material de construcție(sec II-lea î. Hr.), arhitectura antică parcurge o etapă importantă în dezvoltarea ei. Betonul permite ridicarea construcților mai rapid, asigurând
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
elenistice în arhitectura romană observăm și la acest tip de case prin adăugarea unui peristil(o curte interioară în conjurată de portic), grădini, saloane și săli de ospețe. Romanii cu un statut social mai ridicat aveau casele decorate cu mozaicuri, fresce, stucaturi, statui și mobilier de lux. Exemple pot fi: Casa Faunului, Casa Pausanias, Casa Vetti, Vila lui Hadrian de la Tivoli etc. . Casele de închiriat(Insulae) erau construite pentru oamenii liberi fiind adevărate blocuri de locuințe având 3 până la 8 etaje
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
plafoane și bolți erau folosite specifice cerului, pereții îi decorau cu peisaje, diverse subiecte mitologice sau din viața de zi cu zi, iar podelele erau decorate sub formă de mozaicuri pavimentare cu motive ornamentare geometrice, florale sau figurative. Atât mozaicul, fresca dar și stucatura colorată erau realizate în așa fel încât să creeze iluzia realității imediate deoarece tehnica folosită, numită „trompe l'oeil” consta în reprezentarea obiectelor și personajelor într-un detaliu foarte avansat. Cele mai păstrate exemple sunt cele din
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Statele Unite, unde a colaborat la diverse publicații în limba idiș. Treptat, a colaborat la diferite emisiuni radiofonice, la majoritatea revistelor literare sau care pubilica nuvele și povestiri: „Newyorker”, „Commentary”, „Esquire”. În anul 1950 a apărut romanul „"Familia Moskat”", o vastă frescă a trei generații de evrei polonezi, mai cu seamă din mediul intelectual, între anii 1911 - 1939. Pentru acest roman a primit „Premiul Louis Laniel”.
Isaac Bashevis Singer () [Corola-website/Science/309878_a_311207]
-
apărut imperiile, războaiele au fost purtate mai mult cu țări străine. Spre exemplu, regele Sargon a cucerit toate orașele din Sumer, unele orașe din Mari, iar apoi a început războaie în Siria de nord. Multe palate babiloniene erau decorate cu fresce ale luptelor victorioase, arătând inamici fugind cu disperare, sau ascunzându-se între buruieni. Un rege sumerian, Ghilgameș, era considerat două treimi zeu și o treime om. Aventurile sale, considerate foarte importante, au fost transmise din generație în generație, fiind considerate
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
și cărturarii își aflaseră adăpost acolo. Mistra veacului al XV-lea oferea o atmosferă mai stimulatoare și mai creatore față de tristețea și deznădejdea adunate la Constantinopol. Biserici, mânăstiri și palate se înălțau în continuare, se reconstruiau și se decorau cu fresce. Se adunau biblioteci și se copiau manuscrise pentru posteritate. Printre aștrii spiritualității din Mistra zilelor lui Constantin se aflau Bessarion din Trapezunt, mitropolit titular de Niceea, și eruditul său dascăl, Ghe Gemistos Plethon. Bessarion fusese un apărător atât de convingător
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
au efectuat lucrări de reparații (au fost înlocuite ferestre, s-a instalat un nou sistem de încălzire prin pardoseală, s-a reparat acoperișul etc.), s-a restaurat iconostasul și alte piese de mobilier. Aflate într-o stare de conservară precară, frescele interioare și exterioare ale Bisericii „Sf. Nicolae” au fost consolidate, stabilizate și integrate structurală. S-a scos la lumină fresca interioară originală (din 1532), prin contribuția unor restauratori de pictură murală din România, Austria, Italia, Germania, Franța, Polonia, Cehia, Elveția
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
a reparat acoperișul etc.), s-a restaurat iconostasul și alte piese de mobilier. Aflate într-o stare de conservară precară, frescele interioare și exterioare ale Bisericii „Sf. Nicolae” au fost consolidate, stabilizate și integrate structurală. S-a scos la lumină fresca interioară originală (din 1532), prin contribuția unor restauratori de pictură murală din România, Austria, Italia, Germania, Franța, Polonia, Cehia, Elveția și Columbia. În prezent, Mănăstirea Probota are în proprietate 25 ha teren arabil, 3 ha de livadă, o grădină de
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
exterior. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, existând cele două nișe (proscomidiarul - la nord și diaconiconul - la sud). În axul absidei se află o fereastră dreptunghiulară identică cu cele din naos și încăperea mormintelor. Biserica a fost pictată în frescă în stil bizantin atât în interior, cât și în exterior. Numele meșterilor nu se cunosc. Picturile din interior datează din vremea domniei lui Petru Rareș, dar ele s-au păstrat originale doar în pridvor și pronaos. Cu prilejul reparațiilor din
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
ai mănăstirilor din nordul Moldovei a aparținut domnitorului Petru Rareș. De-a lungul a câtorva decenii, începând cu Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău (1530) și încheind cu Biserica Voroneț (1547), un număr de 15 biserici moldave au fost împodobite cu fresce de o rară frumusețe. Această mișcare artistică s-a stins însă într-o perioadă relativ scurtă. Există desigur două excepții, și anume pictarea la exterior a mănăstirilor Râșca și Sucevița în anul 1552, respectiv 1596. Biserica Mănăstirii Probota a fost
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
de-a doua biserică pictată la exterior din ciclul inițiat de domnitor (după Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău), ea nu a beneficiat încă de o deplină cunoaștere a tehnicii de către meșterii zugravi, fapt ce a condus la degradarea treptată a frescei. Din cauza ploilor și zăpezilor, zugrăveala exterioară s-a șters în mare parte. Nu se cunosc încercări de restaurare a picturii murale exterioare. Din frescele exterioare păstrate se mai deslușesc doar câteva pe peretele sudic, mai adăpostit de vânturi și ploi
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
o deplină cunoaștere a tehnicii de către meșterii zugravi, fapt ce a condus la degradarea treptată a frescei. Din cauza ploilor și zăpezilor, zugrăveala exterioară s-a șters în mare parte. Nu se cunosc încercări de restaurare a picturii murale exterioare. Din frescele exterioare păstrate se mai deslușesc doar câteva pe peretele sudic, mai adăpostit de vânturi și ploi. Este vorba de urme din Imnul Acatist sau Arborele lui Iesei etc. Valoarea picturilor murale de la Probota a fost constatată de mulți specialiști în
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
tip cistercian de la Cârța și din Bartolomeu. Acest fapt permite datarea ei la începutul secolului al XIII-lea. Acestor date arheologice li se adaugă unica imagine păstrată a capelei, împreună cu celelalte construcții din jur (azi dispărute). Este vorba despre o frescă din Biserica Neagră (din 1477), distrusă în parte de către reformați și mai apoi de către incendiul din 1689 și restaurată în 1971. Fresca o reprezintă pe Fecioara Maria cu Pruncul pe tron, flancată de sfintele Ecaterina și Barbara. În fundalul sfintelor
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
se adaugă unica imagine păstrată a capelei, împreună cu celelalte construcții din jur (azi dispărute). Este vorba despre o frescă din Biserica Neagră (din 1477), distrusă în parte de către reformați și mai apoi de către incendiul din 1689 și restaurată în 1971. Fresca o reprezintă pe Fecioara Maria cu Pruncul pe tron, flancată de sfintele Ecaterina și Barbara. În fundalul sfintelor au fost reprezentate capelele din Brașov care le poartă hramul. Capela Sf. Ecaterina era o construcție simplă, având acoperișul în două ape
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]