70,946 matches
-
Centrul crizei este neîncrederea dintre marile bănci, neîncredere de care ele însele sunt vinovate, cu toate consecințele fatale ce au urmat pentru firmele din întreaga lume, pentru proprietarii de locuințe și numeroșii clienți privați. Astăzi mai mult ca oricând importanța fundamentală a încrederii este recunoscută și în mediul activității economice la nivel mondial, ba chiar mult, în urma crizei economice, se afirmă pe neașteptate că încrederea este valoarea cea mai importantă a unei piețe financiare solide și că este necesară încrederea în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
umană să nu fie lipsită de sens, valoare inutilă și nefericită. Cu alte cuvinte, decizia aparține individului. În alegerile politice, foarte rar cineva și-ar pune propria încredere într-un politician sau persoană ce se declară public în favoarea unui nihilism fundamental cu îndârjirea lui Zarathustra lui Nietzsche. Astăzi, mai curând, este mult mai răspândit un nihilism banal, practic: trăirea realității acestei vieți ca și cum nimic nu ar conta, ca și cum anything goes astfel încât viața este o distracție. O știință veselă sau un stil
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
latura ascunsă. Nu o transform în Dumnezeu, nu divinizez lucrurile, nu sunt un panteist. Convins de științele naturale moderne, sunt conștient că întreaga natură este supusă legilor evoluției: "supraviețuirea celui mai puternic"se dovedește valabilă de la molecule până la prădători. Teoriile fundamentale ale lui Darwin au fost confirmate de microbiologie, nu darwinismul social, care nu derivă deloc de la Darwin și caută să justifice capitalismul de pradă ce ne amenință viețile. "A devora și a fi devorați", îmi reamintește fraza ironică pe care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mult mai clară realitatea care se ascunde în spatele imaginilor, cifrelor, comparațiilor fizicienilor, asupra tuturor conceptelor, modelelor și formulelor matematice ale acestora. Dar mă întreb: vreun fizician sau om de știință va ajunge să-și pună mult mai clar acele întrebări fundamentale care par să dezvăluie limitele de netrecut ale cunoașterii lor? Motivele pentru a le pune sunt suficiente. Apropierea de un secret impenetrabil În zilele noastre s-a dezlănțuit polemica referitoare la evoluționism: "Credeți în teoria evoluției?", sunt întrebat deseori de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
noastre conțin două forme dintr-o moleculă specială (ADN și ARN) care stabilesc proiectul de construcție al tuturor ființelor vii. Dar știu și faptul că teoria evoluției nu rezolvă toate întrebările pe care natura ni le pune. Am dezbătut chestiunile fundamentale ale științelor naturale cu mulți fizicieni, chimiști și biologi. Fiecare dintre acești gânditori nu se limitează la domeniul activității lui specifice. În fața dimensiunilor inimaginabile ale universului nostru, a complexității lumii subatomice și dezvoltării imprevizibile a vieții pe planeta noastră, chiar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
activității lui specifice. În fața dimensiunilor inimaginabile ale universului nostru, a complexității lumii subatomice și dezvoltării imprevizibile a vieții pe planeta noastră, chiar și cea intelectuală, cunosc și ei sentimente de stupoare, profund respect și bucurie. Nu se închid în fața întrebărilor fundamentale ale vieții umane ce par să se situeze dincolo de știința lor. Chiar dacă nu se împărtășesc teroarea lui Blaise Pascal în fața spațiului infinit, trebuie să mediteze la viziunea sa profundă despre grandeur et misére de l'homme. Omul, un Nimic în comparație cu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Pensées, nr. 84). Într-adevăr "un secret impénétrable"? De fapt, științele naturale din timpul lui Pascal și Descartes au cunoscut mai mult de trei sute de ani de succese, totuși nu au reușit încă să ofere un răspuns satisfăcător la întrebările fundamentale referitoare la procesul de dezvoltare ca obiect al cercetărilor, începând cu Big Bang-ul de acum 13,7 miliarde de ani: unde își are originea, de ce și spre ce conduce? Asemenea majorității fizicienilor, și eu sunt convins că cele întâmplate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fizica particulelor elementare), nu vor permite descoperirea a ceea ce era înainte de acel moment. Marele secret care rămâne impenetrabil pentru științele naturale este: de ce există ceva și nu mai degrabă nimicul (care după genialul matematician, filozof și ecumenist Leibniz este întrebarea fundamentală în filozofie)? Concret, pe baza cunoștințelor actuale, întrebarea devine: de unde își au originea spațiul și timpul, energia și materia generate de Big Bang? În special, de unde își trag originea constantele naturale universale apărute în punctul zero: sarcina de electron e
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se recunoască modest: orice dorință de explorare și sete de cunoaștere scoate în evidență limitele științei și finitudinea omenirii. Ce este omul în acest univers? Cine vrea să se considere important în domeniul științei, economiei sau politicii și ignoră întrebările fundamentale ale vieții ar face bine să mediteze asupra "poziției în univers" pe care o are. Iar cine, în cadru privat sau public, se gândește doar la el însuși și nu se preocupă de tot ce îl înconjoară, să mediteze un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
colaborare, iar aceasta trebuie să se deprindă într-un context social. Odată cu evoluția gândirii strategice se dezvoltă și capacitatea empatică: a împărtăși cu ceilalți temeri, așteptări și speranțe, ba chiar, îndeosebi în interiorul grupului familiar, capacitatea altruistă. Aceasta asumase o importanță fundamentală pentru comportamentul social uman. Pe parcursul evoluției s-au format emoții și intuiții morale care preced argumentele și judecățile morale. Astfel a învățat omul, încetul cu încetul, încă de la origini să se comporte uman. În concluzie, omul este unica ființă vie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sau vreo tehnologie complexă. Dar gândirea lor, după cum mi-au explicat antropologii culturali, este logică, plauzibilă, mai mult chiar, este marcată de pasiunea pentru ordinea lucrurilor și pentru relațiile umane. Asta m-a ajutat să înțeleg mai bine un principiu fundamental al evoluției antropologice: acolo unde apăreau nevoi vitale ale omului Antichității, acolo unde se manifestau urgențe și necesități în raporturile interpersonale, se impuneau imediat unele orientări practice de conduită: determinate de obiceiuri și convenții, criterii, reguli, norme, indicații de tip
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
protejarea vieții, interzicând uciderea celorlalți oameni, cu excepția anumitor cazuri specifice (reglementarea conflictelor, pedepsirea violenței); în același timp, pe protejarea proprietății, tutelarea onoarei și, în fine, pe reglementarea raporturilor între sexe. Aceste patru puncte de vedere ale unei etici originare deveniseră fundamentale când mă pregăteam să descopăr aspectele comune între diverse culturi. Au necesitat perioade lungi de probă și consolidare înainte ca aceste norme să fie recunoscute și respectate ca atare. Doar după epoca hoardelor de vânători și culegătorilor, care împreună adunați
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
deschisă spre a învăța, spre viitor și prin urmare spre adevăr. Dar într-o societate liberal-democratică, în care se aplică jocul liber al forțelor spirituale și sociale, cum se poate ajunge la un consens minim cu privire la valori, norme și comportamente fundamentale? Un astfel de consens este necesar pentru garanția unei conviețuiri demne în mijlocul familiei și claselor școlare, dar și la locul de muncă sau în comunitățile mai numeroase până la atingerea realizării unui stat democratic. Când marea majoritate a oamenilor refuză, din
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
norme sunt oarbe. Totuși, în fața unei permissive society în care totul pare relativ, unde nimic nu poate să fie adevărat, totul trebuie să fie permis și fiecare poate să își permită totul dezbaterea publică asupra drepturilor umane și a valorilor fundamentale, despre morala politică și economică publică și privată îmi sugerează că există, indubitabil, o nouă exigență de criterii fiabile, norme obligatorii, valori durabile și orientare etică, dar care să nu fie represivă, cum este adesea morala tradițională, ci să aibă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
eliberator și optimist. O etică optimistă pentru toți În data de 10 martie 1989, un an crucial pentru Europa, ținusem la Universitatea din Chicago o conferință intitulată Nu există pace mondială fără pace religioasă, în care puneam problema unei etici fundamentale comune tuturor religiilor pe ordinea de zi a adunării Parlamentului religiilor mondiale. Adunarea ar fi avut loc patru ani mai târziu, cu ocazia centenarului primului Parlament al religiilor mondiale reunit pentru expoziția universală de la Chicago din 1993. Cartea mea Proiect
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lumii venise special la Tübingen pentru a mă convinge să pregătesc schița unei declarații pentru o etică mondială ce urma să fie propusă Parlamentului. O provocare enormă! Avantajul meu a fost că, precum am descris, mă apropiasem de această problematică fundamentală deja cu două decenii în urmă; dacă nu ar fi fost astfel, aș fi dezamăgit în angajamentul ce îmi fusese încredințat, ce se dovedise atât de solicitant și tensionant, constrângându-mă de fapt să-mi reorganizez planificarea semestrului academic următor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ar trebui să fie valabil pentru toți oamenii și în același timp pentru fiecare dintre ei? Există criterii imuabile, la care trebuie să se supună chiar și liderii politicii, capii economiei, științei și religiei? Poate într-adevăr exista o normă fundamental valabilă pentru toți, fără excepție? Atunci ca și acum aveam două certitudini. Prima este că noi trăim într-o lume unică, dar cu o multitudine de religii și culturi. De aceea nu se poate face referire la o singură religie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în perioada Reformei. În fața milioanelor de persoane care astăzi nu sunt religioase, nu putem face referire, chiar dacă suntem credincioși, doar la religie. Astfel s-a conturat întrebarea principală, plecând de la premisa pluralității religiilor și ideologiilor: care poate fi astăzi norma fundamentală, criteriul fundamental, valabil și obligatoriu pentru toți oamenii? Criteriul fundamental: umanitatea Pe 17 decembrie 2008 la Berlin, am primit Premiul Otto Hahn pentru pace. Otto Hahn a descoperit fisiunea nucleară (1938), iar după război s-a luptat pentru pace și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Reformei. În fața milioanelor de persoane care astăzi nu sunt religioase, nu putem face referire, chiar dacă suntem credincioși, doar la religie. Astfel s-a conturat întrebarea principală, plecând de la premisa pluralității religiilor și ideologiilor: care poate fi astăzi norma fundamentală, criteriul fundamental, valabil și obligatoriu pentru toți oamenii? Criteriul fundamental: umanitatea Pe 17 decembrie 2008 la Berlin, am primit Premiul Otto Hahn pentru pace. Otto Hahn a descoperit fisiunea nucleară (1938), iar după război s-a luptat pentru pace și împotriva introducerii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sunt religioase, nu putem face referire, chiar dacă suntem credincioși, doar la religie. Astfel s-a conturat întrebarea principală, plecând de la premisa pluralității religiilor și ideologiilor: care poate fi astăzi norma fundamentală, criteriul fundamental, valabil și obligatoriu pentru toți oamenii? Criteriul fundamental: umanitatea Pe 17 decembrie 2008 la Berlin, am primit Premiul Otto Hahn pentru pace. Otto Hahn a descoperit fisiunea nucleară (1938), iar după război s-a luptat pentru pace și împotriva introducerii armelor nucleare în armata germană. Medalia mi-a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
reușisem să includ în programul Proiect pentru o etică mondială necesitatea unei coaliții între credincioși și necredincioșii. Tocmai cu privirea la humanitas, adevărata umanitate, fusesem în măsură să formulez destul de repede următoarea diferență elementară între bine și rău ca normă fundamentală pentru o moralitate umană autonomă: binele nu este doar ceea ce are valoare oricând și oriunde, cum susțin tradiționaliștii și integraliștii: buna tradiție antică adesea se dovidește mizantropică. Binele totuși nu este uneori nici măcar noul, cum susțin revoluționarii și extremiștii: noua
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a Fundației pentru o etică mondială. Încă din anii '80, împreună cu Walter Jens, am ținut trei cursuri despre Heinrich Böll, Hermann Hesse și Thomas Mann, numindu-i pe acești premianți Nobel avocați ai umanității. Prin urmare, umanitatea este primul principiu fundamental al unei etici comune și universale, explicat în Declarația pentru o etică mondială din 1993, redactată la Chicago de Parlamentul religiilor mondiale: "Orice om trebuie să fie tratat în mod uman". Este poate o tautologie sau un loc comun? Absolut
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fi actualizată. Prin "umanitate" nu se înțelege o anumită "concepție despre om". "Concepțiile omului" derivă întotdeauna dintr-o determinată perspectivă: creștină, ebraică, musulmană, socialistă sau liberală, biologică sau economică... Sunt adesea în conflict între ele. "Umanitate" semnifică acel patrimoniu comun fundamental de valori și de standard etic împărtășit de toți oamenii, independent de concepțiile lor. Iată-mă ajuns la unul dintre aspectele cele mai încărcate de speranța ale ideii eticii mondiale, idee în măsură să împlinească funcția mediatoare în dezbaterea actuală
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
propriile sale acțiuni, dar și pentru instituțiile și structurile umane. Acestea din urmă trebuie să fie în serviciul oamenilor, trebuie să promoveze persoana, umanizarea societății, nu trebuie să le cauzeze prejudicii, dar să acționeze pentru binele său în totalitate. Exigența fundamentală a umanității vine precizată în antica regulă de aur care este principiul reciprocității. O cunosc bine încă de când eram copil sub forma "nu face altora ceea ce vrei ca alții să nu îți facă ție", însă doar în contextul eticii mondiale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în antica regulă de aur care este principiul reciprocității. O cunosc bine încă de când eram copil sub forma "nu face altora ceea ce vrei ca alții să nu îți facă ție", însă doar în contextul eticii mondiale am înțeles semnificația sa fundamentală și universală pentru societate. O regăsim cu cinci sute de ani înainte de nașterea lui Cristos, în Confucius: "Ceea ce vrei să nu îți fie făcut ție nu face altora". O întâlnim exprimată, în variante foarte asemănătoare, în toate marile tradiții religioase
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]