2,915 matches
-
Eu îl invidiez pe Sisif. Mi-aș dori să fiu condamnat să urc mereu aceste coline. ― Atunci de ce-ți mai pasă ce zic alții despre ce s-a întîmplat? ― Poate, n-ar mai trebui să-mi pese. Am de furcă, de ajuns, cu mine. Un inchizitor m-a invitat politicos să dau foc unui rug. "Ca să ne dovedești că ai abjurat din toată inima, Galilei. Nu te teme, pe rug nu e decât un om închipuit din paie, o păpușă
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
tocmesc. Lăcrima și mă-sa pe furiș, să n-o vadă meșterul. Roșioară a găsit nașul, un brutar din Grivița, om de petrecere, gata s-ajute; a tocmit lăutarii după spusele acestuia, patru, cu țambal, armonică și viori. Avusese de furcă cu fie-sa, a muștruluit-o, a dat în ea; Lina se lăsa greu: nu, că ea nu se mărită și că-și face seama. Tot cu grija în sân ședea meșterul, că mai fugiseră altele de la părinți. Noaptea punea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu instantanee cu poze în care Violet apare în rolul Fuchsia, în care nu părea mai mare de șaisprezece ani, cu ochii ei mari, cu cârlionți și cu botic - Violet Elizabeth Bott pe post de adolescentă care-ți dă de furcă, i-am spus eu lui Hugo, pe un ton amar. Trebuie să recunosc că i s-a părut amuzant. Totuși, ziarele scoseseră la defilare mai ales câteva fotografii sexy cu ea, care Violet susținea că-i fuseseră făcute cu ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
e genul ăla de propunere. Nu că nu m-ar tenta, dacă te saturi vreodată de Edward... —Sun la poliție. Se întinse după telefon. Nu, n-o să faci asta. Și știm amândoi de ce. Replica aceasta o opri. Puse receptorul în furcă. Știa despre „greșeala“ ei. Și ar fi vorbit. La Washington Post, pe vreun blog, oriunde. Adevăratul motiv al exilului ei, cunoscut în prezent doar de câțiva diplomați din interior, ar fi făcut public. Ar distruge și ce mai rămăsese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
frumos mirositoare. În clipa următoare, zbieram Întins pe pardoseală și mama alerga să mă salveze, iar pe undeva pe-aproape, bunicul meu, țintuit În căruciorul de invalid, bătea cu bastonul În lespezile de piatră răsunătoare. Mama a avut mult de furcă cu el. Folosea vorbe de ocară. Îl confunda mereu pe servitorul care-i Împingea căruciorul pe Promenade des Anglais cu contele Loris-Melikov, un coleg de-al lui (mort demult) din cabinetul ministerial din anii optzeci. „Qui est cette femme? Chassez-la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Un dialect african. Maiorul râse încetișor: Am să vă povestesc cum am cunoscut-o... Parcă în fața cimitirului. La poartă, o bătrână vindea lumânări și iconițe, alături o țigancă tânără lega buchete de crizanteme și tufănele. ― Mi-a dat mult de furcă, râse Cristescu. Ca să fiu foarte sincer, m-a făcut knock-out. ― Infractoare? ― În sens strict legal, fără îndoială. De fapt, nu știu ce calificativ i s-ar potrivi exact. Ai impresia că se joacă. La prima privire ți se pare imatură, insuficient pregătită
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
va fi O.K. Inginerul înghiți în sec. ― De unde... ― Îmi provoci decepție după decepție! Cârpaci, candid... și mai ce? ― S-ar puțea să mă enervez, domnișoară! ― Ți-ar plăcea, dar nu-ți dă mâna. Pe mâine. Bătrâna puse receptorul în furcă. Umerii mici i se zguduiau de râs. ― Bietul prostuț! Cu ce gogoriță își închipuie că a discutat! Dar va veni. Fii convinsă, draga mea. Va veni! Va veni! Va veni! Luă sticla cu apă fierbinte pregătită în bucătărie și urcă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
8, 30. Până atunci vă ascundeți în pivniță. Mai ai vreo nelămurire? ― Cu dumneavoastră când facem cunoștință? Femeia râse. ― În cursul nopții de mâine, pe aeroportul particular din P. Îți urez succes! Inginerul privi lung receptorul apoi îl puse în furcă. Cu mișcări măsurate scoase seringa din noptieră, decapită o fiolă și înfipse acul în picior. Se întinse pe pat și începu să se gândească. Sus la etaj, cineva pisa nuci într-o piuliță. Da, Florence! Ce faci, fetițo? Într-o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
trusa. Îmi place să lucrez ordonat. Raul Ionescu împinse grilajul și se apropie de un Fragonard mic. Dascălu behăia: ― Ai văzut că i-am venit de hac? Să știi că fotografia a fost destul de bună. Mi-au dat nițel de furcă dinții de jos. O declanșare simultană pe două sisteme care... Inginerul îi întrerupse iritat: ― Degeaba îmi explici că tot nu înțeleg. Chestia e ce facem acum? ― Păi ce să facem?! Strângem pozele de pe pereți și o întindem. Ce credeai? ― Uite
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
acolo căci tu nu ai voie să te ri-di-ci de pe scaun. Vor fi foarte surprinși că nu li s-a telefonat și de astă dată. Ei bine, vei sălta ușor din cot receptorul ca și cum ar fi fost prost pus în furcă. O mică neatenție... Deci doamna necunoscută a încercat să-i avertizeze telefonic, dar a găsit o-cu-pat și atunci a recurs la acest procedeu. Mai simplu, le-a strecurat un bilet sub ușă." Bătrâna se aplecă discret ca și cum ar fi deranjat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
o fi dat telefon? Avea limba umflată, încleiată, abia rostea cuvintele. Ochii îi căzură pe aparat. Receptorul stătea strâmb. ― Mda... O fi încercat. Firește, suna ocupat! Pune-l ca lumea. Cârnul apucă receptorul cu două degete și îl așeză în furcă. ― Ei, ce-i zic lui Ionescu? ― Chestia asta... Căutați în safe. ― Înseamnă că iar iau trusa... ― Începeți cu biblioteca. Există o încăpere secretă. Necunoscuta a aflat amănuntul ăsta în ultima clipă și ni l-a comunicat pentru orice eventualitate. Așa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
repezi spre telefon și ridică receptorul. Matei schiță un gest s-o oprească. Melania Lupu duse degetul la buze șoptind: ― Lăsați-o. ― Ai căpiat?! Nebuna e în stare să toarne tot. Grigore Popa se ridică din fotoliu. Îngăimă: ― Apasă pe furcă, pentru numele lui Dumnezeu! Bătrâna respiră adînc: ― Domnișoara Scurtu are dreptate. Tablourile astea sânt un blestem. Le vom preda domnilor de la Miliție. E desigur mai bine așa. Vorbea fără să-și dezlipească ochii de spinarea femeii. Valerica Scurtu rămase cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se întoarse preocupat în hol. " Ce s-a întîmplat cu Valerica Scurtu?" Când se întoarse, bătrâna îl găsi pe maior vorbind la telefon. ― Bun, dragul meu. Bănuiesc că în jumătate de oră... Sigur că da... Te aștept! Puse receptorul în furcă și-i zîmbi: ― Mi-am permis să abuzez de ospitalitatea dumneavoastră. ― O, nu face nimic. ― Am nevoie de colaboratorul meu. L-am rugat să treacă pe aici. Sper că nu vă încurcă... Fruntea Metaniei Lupu se încreți imperceptibil, reuși totuși
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Într-un cuib pot să încap, Iar în cuib de turturele Dorm alăturea de ele. Iarna vin gonit de fulgi, Ce m-acopăr ca un giulgi Și când voi spuneți povești Suflu codrul pe ferești, Iar la claca cea de furcă Mîna-mi torturile - ncurcă. O, deschide-mi un canat Ca printr-însul să străbat Să mă iei la tine-n pat Ca să dorm lîng - al tău sin Ca un biet copil străin; Adormit la pieptul gol Nu mă - ndur să te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cerut o floricea Eu ți-am dat gurița mea, Și tu-n loc de mulțămire Măi, bădiță, trandafire... Mă, bădiță, păr sucit Șezi la noi Dac - ai venit, Decât vini și iar te duci Mai bine te-aș vede-n furci. 145 {EminescuOpVI 146} 30 Puișor de la pădure, Du-te la mândra de-i spune Să nu se gate - așa bine, Că, zău, capul mi l-o pune - Ce să mi-l pue, că-i pus, Numai cât mai stă în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
C-a vinit altul mai frumos, Mai frumos și mai subțire, Nu ca tine-un prost din fire. 294 Pânză, pânză, fă-te mânză Și te du la mam-acasă Și rânchează doar te-a țasă. 295 Țurcă, țurcă, Rea de furcă, Pune furca și te culcă Și te scoală somnoroasă Vi găsi cînipa toarsă. Dar cînipa când s-a tors? Scoborând pe scară-n jos Tot cu știucu de slănină Și cu blidul de făină. 296 Bădișor ca Bade - meu Nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vinit altul mai frumos, Mai frumos și mai subțire, Nu ca tine-un prost din fire. 294 Pânză, pânză, fă-te mânză Și te du la mam-acasă Și rânchează doar te-a țasă. 295 Țurcă, țurcă, Rea de furcă, Pune furca și te culcă Și te scoală somnoroasă Vi găsi cînipa toarsă. Dar cînipa când s-a tors? Scoborând pe scară-n jos Tot cu știucu de slănină Și cu blidul de făină. 296 Bădișor ca Bade - meu Nu-i cât
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aur era împletit în cozi lăsate pe spate, pe când o cunună de mărgăritărele era așezată pe fruntea ei netedă. Luminată de razele lunei, ea părea muiată într-un aer de aur. Degetele ei ca din ceară albă torceau dintr-o furcă de aur și dintr-un fuior de o lână ca argintul torcea un fir de o mătase albă, subțire, strălucită, ce semăna mai mult a o vie rază de lună, ce cutreera aerul, decât a fir de tort. La sgomotul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
descântece, bătută-n fericire; s-o porți... să te iubești cu mine. Din tortul meu ți-aș face o haină, din zilele mele o viață plină de desmierdări. Astfel cum privea umilită la el, fusul îi scăpă din mână și furca căzu alături cu ea. Ea se sculă - și ca rușinată de cele ce zisese, mînile ei spânzurau în jos ca la un copil vinovat, și ochii ei cei mari se plecară. - El se apropiă de ea, c-o mână îi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
n-a mai contribuit la dialog cu mai mult de vreo câteva semne din cap, totdeauna aprobatoare, vreo câteva interjecții înfundate și trei sau patru începuturi de fraze pe care n-a reușit să le termine. Când puse receptorul în furcă se uită către colegii de prezidiu, dar, de fapt, nu-i vedea, era ca și cum ar fi avut în fața lui un peisaj alcătuit în întregime din săli goale, din caiete de recensământ imaculate, cu președinți și secretari în așteptare, delegați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
lungă, președintele asculta și, pe măsură ce secundele treceau, expresia chipului său se schimba, de câteva ori murmură Da, la un moment dat spuse E un caz care trebuie studiat, și termină cu cuvintele Vorbiți cu domnul prim-ministru. Puse receptorul în furcă. Era ministrul de interne, spuse el, Ce voia omul acela simpatic, A primit o scrisoare redactată în aceiași termeni și e hotărât să înceapă investigații, Veste proastă, I-am spus să vorbească cu dumneavoastră, Am auzit, dar continuă să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
o lumină diferită în minte, Nu cred, domnule ministru, Chiar și așa, cinci zile sunt cinci zile, iar eu sunt un om de cuvânt, Da, domnule ministru, Noapte bună, somn ușor, comisare, Noapte bună, domnule ministru. Comisarul puse receptorul în furcă. Se ridică de pe scaun și se duse la baie. Simțea nevoia să vadă chipul omului care tocmai fusese concediat scurt. Cuvântul nu fusese pronunțat, dar putea fi descoperit, literă cu literă, în toate celelalte, până și în acelea care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fi dat timp interlocutorului să se gândească la răspuns. Comisarul rosti precaut, Domnule ministru. Impulsurile electrice purtară cele două cuvinte de-a lungul liniei, dar din cealaltă parte nu veni vreun semn de viață. Albatrosul închisese. Comisarul puse receptorul în furcă și ieși din dormitor. Se duse la bucătărie, bău un pahar de apă, nu era prima oară că își dădea seama că vorbitul cu ministrul de interne îi provoca o sete aproape supărătoare, era ca și cum, pe parcursul întregii durate a conversației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
uitat, dar adevărul este că nu vă mai consider ca atare, Mulțumesc pentru aceste cuvinte, acum nu-mi mai rămâne decât să-mi iau rămas-bun, la revedere, La revedere, Aveți grijă, Asemenea, Noapte bună, Noapte bună. Comisarul puse receptorul în furcă. Avea în fața lui o noapte lungă și nici un mod de a o petrece decât dormind, dacă insomnia nu va veni să se bage în pat cu el. Mâine, probabil, vor veni după el. Nu s-a prezentat la postul șase-nord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
putea fi? — Verific din nou... urmă o pauză și o auzeam pe centralistă cum tastează la computer. Nu. Aici apare că a eliberat camera vineri. La ora 2 după-amiază. Au revoir. Legătura s-a Întrerupt. Am pus Încet receptorul În furcă. Brusc, mi-am simțit stomacul În gât. Hunter eliberase camera? Unde era? În acea duminică, pentru prima dată În timpul scurtei perioade de când eram căsătorită, am Început serios să-mi pun Întrebări În legătură cu Hunter. Îl iubeam la nebunie, dar Îl cunoșteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]