2,672 matches
-
pardoselilor care nu mai sunt alunecoase. ANTIDOTURI Antidot împotriva furnicilor cu iarba mâței Puneți iarba mâței tocată pe urmele furnicilor. Acestea vor părăsi casa. Antidot împotriva furnicilor cu gențiană Puneți plicuri de ceai de gențiană în jurul zonelor în care sunt furnicile. Vor pleca în curând. Grâu și făină fără insecte Adăugați frunze de dafin la o punguță mică de piper (negru sau Cayenne) și legați strâns. Puneți în recipientul în care țineți făina pentru a ține departe gândacii. Antidot împotriva muștelor
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
de cronicar umoristic pe linia "moftologilor cu o mare bună dispoziție"210 Caragiale, Teleor și Bacalbașa, cu care a colaborat și pe care îi continuă în "jurnalul țivil și cazon" Moș Teacă, reeditat în 1899, în Zeflemeaua (1901-1904) și în Furnica (din 1904). Actorul P. Liciu este menționat ca autor de vesele "monoloage foarte de spirit"211. Atributul "umoristic" revine apoi în analiza prozelor unor scriitori ca D. D. Pătrășcanu, Damian Stănoiu, Gh. Brăescu, Felix Aderca, Sergiu Dan, iar nuvelele lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
scabrozității, transferă asupra cititorului aceeași reacție de repulsie pe care i-o stârnesc preferințele culinare ale eroilor urmuzieni: Ismail mănâncă același viezure în fiecare noapte, iar Turnavitu "îi servă și de salam"109, Cotadi "se hrănește numai cu ouă de furnici"110, Algazy și Grummer consumă cu cea mai mare plăcere arșice, eroul din Plecarea în străinătate își tratează argații când își serbează nunta de argint cu sămânță de cânepă, iar despre Fuchs "se crede" că se hrănește cu propria "tânără
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
numeroase și servesc accentuării sentimentului de derută, prin suspendarea temporară a neîncrederii stârnită de absurditățile citite, din moment ce valoarea lor de adevăr este certificată astfel prin recursul la autoritatea maselor care știu "despre Cotadi că se hrănește numai cu ouă de furnici..."136, cred că frunza de vița a lui Fuchs "îi mai servește și ca hrană cotidiană"137, zic despre tatăl lui Ismail că își ține fiul încarcerat într-un borcan din podul casei "pentru a-l feri de pișcăturile albinelor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
legătura Între reptile și mamifere, ca și echidna (Tachyglossus aculeata). Ornitorincii nu trăiesc În captivitate În grădinile zoologice. Echidna (furnicarul țepos), cu aspect ca de arici, bot tubular, gura Îngustă din care țâșnește limba lungă și subțire cu care prinde furnicile și alte insecte, trăiește În gropile de la rădăcina copacilor sau În scorburile dintre stânci. În Australia se găsesc 700 de specii de păsări, dintre care 530 sunt considerate endemice, 70% sunt insectivore, iar nu vegetariene (mâncătoare de semințe) ca majoritatea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În Australia de Sud, crocodilii de apă sărată vânează pescarii din partea nordică, caracatița cu inele albastre foarte veninoasă așteaptă pe recife. Australia dispune de 50.000 de specii de insecte, 350 specii de fluturi, 18000 de gândaci, 900 specii de furnici, 1500 de păianjeni. Păianjenul veninos stă la pândă În suburbiile Sydney ului74. Furnica-buldog atinge 3,7 cm. Termitele atacă lemnul, pielea, hârtia, construiesc ingenioase construcții de câțiva metri Înălțime. Două specii de păianjeni sunt deosebit de periculoși: redback spider / păianjenul cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sunt tratate după mijloace mai cunoscute, aplicându-se scoarță de copac și atele de lemn care se fixează bine cu fibre vegetale. Pentru tuse și răceală se bea o soluție care conține acid formic, realizat prin strivirea unor cuiburi de furnici verzi, iar la congestii pulmonare se utilizează comprese reci. Pentru reumatism se recurge uneori la o adevărată baie de aburi. Bolile de piele se tratează prin aplicarea pe locul respectiv a argilei, ocrului roșu, spălarea cu urină, sau apă În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de pământ, extrem de simple, inițial armele (bumerangul). Tubul de suflat era singurul instrument melodic (fluierul pentru nai), utilizat de aborigenii australieni preluat se pare de la papuașii din Noua Guinee. Fluierele se fac din crengi de eucalipt golite pe dinăuntru de furnici albe, având o lungime de peste un metru și un 125 diametru de 7,5 centimetri și dau un sunet prelung, În două tonuri. Acest tub de suflat are diferite denumiri (Didjeridu, Jiraki Jiraga, Chambilbilg, Mogu, Kaubi etc.) și a fost
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mărimea unui om și greutate de 90 kg, broaște țestoase purtând carapacea ca adevărați Sisifi, șerpi veninoși etc. Dincolo de Cooktown se desfășoară Peninsula Cape York, drum acoperit de praf roșu, ce trece de la o tavernă la alta, peste mușuroaie de furnici, păduri pline de păsări kakadu țipătoare, cascade spumoase, precum Elliot Falls, lagune cu ape curate ce bat În nuanțe de albastru smarald, Întinse faleze de gresie albă, bogate În artă aborigenă pe stânca misterioșilor Black Mountains. Șoaptele tainice și Înalte
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se 362 Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 226. 363 Locuri sacre. Atlas. Acolo unde cerul și pământul se Întâlnesc, James Harpur, Editura Șcheii Brașov, 1998, p. 84-85. 364 Diavolul spinos, șopârlă de 15 cm lungime, se hrănește cu furnici negre. Spinii de pe corp Îl feresc de prădători, În special șerpi (ibidem, p.226-229). 214 intersectează pe teritoriul continentului sunt trasee sacre, care Îl transpun pe cel inițiat Într-o dimensiune eternă”365. Risipiți precum oasele fosilizate ale unui dinozaur
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
triburile anangu. Se aud bătăi din palme, apoi locul lor este luat de lovirea sacadată a bumerangurilor, a scuturilor, a unor tobe rudimentare, până la sunetele scose de un fel de fluier, realizat din crengi de eucalipt golite pe dinăuntru de furnici albe, având lungimea de un metru și diametru de 7,5 cm, singurul instrument melodic al aborigenilor, și acesta Împrumutat se pare de la papuașii din Noua Guinee. În scenă Întră treptat dansatorii care execută cu pricepere mișcări, mai Întâi lente
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
la sfârșitul lunii 522 Specialiștii consideră că semințe de ierburi, ferigi și diverși copaci au fost aduse de vânt sau de apa mării, cu timpul coralii au Început să repopuleze recifurile distruse, șerpii și șopârlele au trecut Înot, șobolanii, crabii, furnicile, termitele și șopârlele gecko au plutit pe paturi de vegetație. În zonele de litoral pot fi văzute smocuri de iarbă, mușchi, trestie de zahăr sălbatică, pini tropicali, casuarina (100 de catastrofe naturale. Spectacol și tragedie, Editura ALL; 2007, p. 26-27
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
faptul că în zona de deal și de munte, din cauza înghețurilor târzii de primăvară, pomii nu rodesc în fiecare an. Tot acum, din coca pentru mucenici se făcea o turtă care se sfărâma pe gunoi pentru a fi mâncată de furnici. Exista credința că astfel furnicile nu mai intrau în casă pe timpul verii. Un alt obicei de primăvară era „strigatul fetelor”. În noaptea când se lăsa sec de postul Paștelui se formau grupuri de câte doi flăcăi. Fiecare avea câte o
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
deal și de munte, din cauza înghețurilor târzii de primăvară, pomii nu rodesc în fiecare an. Tot acum, din coca pentru mucenici se făcea o turtă care se sfărâma pe gunoi pentru a fi mâncată de furnici. Exista credința că astfel furnicile nu mai intrau în casă pe timpul verii. Un alt obicei de primăvară era „strigatul fetelor”. În noaptea când se lăsa sec de postul Paștelui se formau grupuri de câte doi flăcăi. Fiecare avea câte o oală de pământ cu gaură
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
iar un an mai târziu, la Iași, face să apară foaia umoristică „Greierul” (1917-1918). Cu articole politice, cronici teatrale, cronici artistice, interviuri, note și însemnări diverse (de multe ori cu accente zeflemiste), publicistul este prezent în „Epoca”, „Liberalul” (Iași), „Viitorul”, „Furnica”, „Minerva”, „Seara”, „Rampa nouă ilustrată”, „Mișcarea” (Iași), „Semnalul”, „Universul”. A mai semnat cu pseudonimele Aghiuță, Sfredeluș (și prescurtările Sf., Sfr., Sfred.), Spurcocea, Cronicarul Dâmboviței (și C. D.). Fire energică, jovială, cu manifestări histrionice de exuberanță, L. șochează pe toată lumea, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
un document din “luna caldă a lui Iulie”. Si-a satisfăcut vanitatea!”. Phaedrus va face din fabulă un gen literar poetic, fiind luat ca model Jean de La Fontaine, în unele dintre cele mai cunsocute fabule: Vulpea și strugurii, Greierele și furnica, Vulpea și corbul. Alți autori latini au fost atât de apreciați de posteritate încât personaje din operele lor au fost preluate de alti scriitori sau chiar scriitorii înșiși au devenit protagoniștii unor opere de referință în literatura universală. Opera lui
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
decît ai spus? KENT: Nu. Cum vine regele cu-așa mic număr? BUFONUL: Daca te-ar fi pus în butuci pentru întrebarea asta, ai fi meritat-o din plin. KENT: De ce, nebune? BUFONUL: O să te trimitem la școală la o furnică, să te-nvețe că nu se lucrează iarna.Toți cei care-și urmează nasul sînt conduși de ochi, în afară de orbi, si nu este nici un nas din twenty but can smell hîm that's stinking. Let go thy hold when a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
o întâlnesc/ trebuie să umblu cu mâinile oarbe/ în cămara nădușită a sângelui/ neștiind dacă nu cumva o sugrum pe întuneric// zi de zi mă uit ca un fotograf/ prin mâneca hainei tatălui meu mort/ unde roiesc de șapte ani furnicile/ pândind să-i imprim pe suflet imaginea// plângându-mi mie însumi de milă/ uneori sunt silit s-o prind de urechi/ ca pe un elev ascuns de teama pedepsei/ sau ca pe o pradă// dar cruzimea și riscul nu mă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
Cu și fără ghiozdan, București, 1956; Sub lupă, București, 1957; Micii noștri prieteni, București, 1958; La telefon... telefonul!, București, 1961; 32 de premianți..., București, 1962; Băiețelul de hârtie, București, 1963; Extemporale și... alte lucrări scrise, București, 1963; Lângă groapa cu furnici, București, 1964; Eu eram zâna, București, 1965; Recreația mare, București, 1965; ed. 2, București, 1973; ed. 5, București, 1996; Caramele cu piper, București, 1966; Elefanți în rochițe, București, 1966; Să stăm de vorbă fără catalog, București, 1967; ed. 3, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
Socială a Universității din București și profesor asociat al Academiei de Artă. Debutează cu un grupaj de poeme în 1981 la revista „Vatra”. În 1982 este inclus în Caietul debutanților al Editurii Albatros, iar în 1993 își publică prima carte, Furnicile și oglinda. Colaborează cu versuri la „Contemporanul-Ideea europeană”, „România literară”, „Vatra” ș.a. P. face parte din categoria celor pentru care poezia este exercițiu spiritual, tentativă mereu reluată de captare a ființei, într-un limbaj de maximă densitate și rigoare. Debutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
face parte din categoria celor pentru care poezia este exercițiu spiritual, tentativă mereu reluată de captare a ființei, într-un limbaj de maximă densitate și rigoare. Debutul târziu și parcimonia aparițiilor lui publicistice și editoriale se explică prin aceste exigențe. Furnicile și oglinda, carte de sertar, însumând poeme scrise în deceniul 1979-1989, a trecut neobservată de critică, poate și din cauză că apăruse în regie proprie și în regim hors commerce. Autorul ei era ca și necunoscut, deși în 1983 Cezar Ivănescu atrăsese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
suflet”). Expresie a disperării existențiale și metafizice, versul lui P. sfârșește - cu mențiunea că acesta e un „sfârșit continuu” - în experiența integrării cosmice și a salvării. În plină epocă postmodernă, lirica lui hieratică reabilitează virtuțile fondatoare ale marii poezii. SCRIERI: Furnicile și oglinda, pref. Constantin Abăluță, București, 1993; Războinicul cu ciorapi de piele, București, 1996; Ultimele pătrate de frig, București, 1998; Camera de subsol sau Răscumpărarea, București, 2001. Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Valeriu Mircea Popa, LCF, 1983, 13; Angela Marinescu, Poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
animat de invidie, de poftă de sânge și de dorința de a distruge tot ceea ce este vital, pornește un atac (În limba pahlavi, ¶bgat) Împotriva lumii materiale, inserându-se În ea cu forme materiale (k³lbod) malefice (de exemplu, șerpi, păianjeni, furnici etc.: În avestică, khrafstra, În limba pahlavi, khrafstar), pe care omul pios trebuie să le distrugă (cf. Herodot, I, 140), contaminând-o, făcând-o nedreaptă, slăbind-o. În această acțiune distructivă, principele tenebrelor are colaboratori spirituali (da¶va, druj) și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
GLAS TÂNĂR, revistă apărută la Râmnicu Sărat, lunar (din 1937, trimestrial), din 23 februarie 1932 până în mai 1939. Este redactată de elevii N. Protopopescu, Ovidiu Constantinescu, Emil Furnică, A. Roșescu, sub conducerea lui Stelian Cucu, directorul Liceului „Regele Ferdinand”. În afara redactorilor, ssemnează versuri Alexandru Baiculescu, Bucur Stănciulescu-Tecuci, Gr. I. Gavriliu, Ion Roșescu, Costache D. Jercan, Nicu C. Comănici, G. V. Zaharia ș.a. Se publică, de asemenea, proze scurte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287289_a_288618]
-
Ploiești. Frecventează o vreme cursurile Facultății de Drept din București. Funcționar la poștă (1896-1897), conduce apoi publicațiile „Moș Teacă” (1899-1901) și „Zeflemeaua” (1901-1904) și face gazetărie la „Moftul român”, revista lui I. L. Caragiale. Împreună cu N. D. Țăranu editează revista satirică „Furnica” (1904-1916, 1918-1930), pe care o va scrie mulți ani aproape în întregime, cu un remarcabil succes de public. A colaborat și la alte publicații: „Epoca”, „Lupta”, „Povestea vorbei”, „Pagini literare”, „Viața românească”, „România” (Iași). A semnat cu numeroase pseudonime, printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]