3,883 matches
-
Mureș. Cam pe la orele unu-două după amiază bărbații vor ajunge acasă și după o masă caldă va urma odihna binemeritată. În acest timp nevestele Își continuau acasă treburile lor gospodărești. Celelalte animale trebuiau hrănite și adăpate, era necesar să gătească mâncarea caldă, iar cei doi copii trebuiau să ajungă la școală tocmai la gura Părăului Gălăuțașului. De la școală se duceau ei acolo unde știau că tata descarcă lemnele și le stivuiesc În platforme. De aici și până acasă tata Îi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Să nu zici că mergi prin tină. Întorși de la cununie În același car, mire și mireasă, ocupau un loc În capul mesei, iar pe urmă erau poftiți nuntașii. Un moment aparte era chiuitura găinii făcută de socăciță care aducea găina gătită la nași: Asta Îi găină grasă / Că-i trăită lângă casă. / Asta Îi găină sură / Că-i trăită lângă șură. Găina pân-o trăit / Tot așa o cotcodăcit / Că-i trebuie bani de-argint. / Nașule pari om cinstit / Nu mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aceste versuri, care exprimau multă tristețe. Ele circulau pe o arie mai largă, de obicei În cele patru comune: Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Scoală, Mitre dragă, scoală, Că s-o făcut ziuă iară, Și să vezi cum te-am gătit, Nu te-am gătit de trăit Dar te-am găti de jelit. sau Așa-i omu dacă moare Că nimic nu-l mai doare. sau Moarte, mâncate-ar pustia Că mi-ai dus pe Nastasia Pentru un fecior: Scoală Ioane
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
multă tristețe. Ele circulau pe o arie mai largă, de obicei În cele patru comune: Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Scoală, Mitre dragă, scoală, Că s-o făcut ziuă iară, Și să vezi cum te-am gătit, Nu te-am gătit de trăit Dar te-am găti de jelit. sau Așa-i omu dacă moare Că nimic nu-l mai doare. sau Moarte, mâncate-ar pustia Că mi-ai dus pe Nastasia Pentru un fecior: Scoală Ioane și ascultă S-auzi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
arie mai largă, de obicei În cele patru comune: Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Scoală, Mitre dragă, scoală, Că s-o făcut ziuă iară, Și să vezi cum te-am gătit, Nu te-am gătit de trăit Dar te-am găti de jelit. sau Așa-i omu dacă moare Că nimic nu-l mai doare. sau Moarte, mâncate-ar pustia Că mi-ai dus pe Nastasia Pentru un fecior: Scoală Ioane și ascultă S-auzi cucul cum mai cântă, Cum cântă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Iată și-orașul celalt. În arme lucind două taberi Zidu-mpresoară și au fiecare osebită părere, 500 Unii să darme orașul ori numai în două să-mpartă Toat-avuția din dalba cetate. Dar locuitorii Nu se-nvoiră și-n taină-narmați se gătiră de-o cursă. După ce tineri băieți și femei de-ale lor se suiră La metereze și stau cu bătrînii de pază la ziduri, 505 Ei o porniră, și-n frunte purceseră Palas și Ares, Care din aur erau și numai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
băutor. În perioada pe care am evocat-o, după ce se terminau ședințele de Consiliu USR, mă invita de obicei la el, împreună cu Brumaru și cu alți ieșeni, pentru că noi aveam tren de întoarcere tocmai spre miezul nopții. Mâncam ceea ce el gătea ca și Dan Petrescu, este un bucătar extraordinar! -, normal că mai și beam câte ceva. S-a întâmplat să ajung eu amețit la tren, dar pe el nu l-am văzut vreodată amețit. Dorin Popa: Dar Stelian a făcut tot ce
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și lunea și sâmbăta, pe când în celelalte zile mâncau carne, acești doi vicari, împreună cu câțiva dintre frații mai în vârstă din Italia au celebrat un capitul, în care au stabilit ca frații în zilele de frupt să nu folosească mâncăruri gătite cu carnea procurată de ei, ci să mănânce ce li se oferea întâmplător de către credincioși. De asemenea, au stabilit să se postească lunea și în alte două zile, iar lunea și sâmbăta să nu se procure produse lactate, ci să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
preotul să fie de rând la bucătărie. S-a întâmplat ca rândul preotului să fie într-o duminică; el, după ce a intrat în bucătărie, a încuiat cu grijă ușa și a început să coacă legumele, după cum știa el să le gătească. Dar au sosit niște civili francezi și cereau cu insistență să le fie celebrată liturghia, dar nu era cine să le-o oficieze. Au venit atunci frații în mare grabă să bată la ușa bucătăriei, insistând ca preotul să meargă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Fericitul Francisc obișnuia să iasă spre ora nouă din chilie și, dacă vedea că nu este aprins focul în bucătărie, culegea cu mâinile sale un mănunchi de verdețuri și îl chema în tăcere pe fratele Ștefan: «Mergi - îi spunea - și gătește aceste ierburi pentru că le va face bine fraților». De asemenea, spunea că de multe ori, deoarece fratele Ștefan gătise fraților niște ouă și puțină brânză, ce le fuseseră oferite, fratele Francisc mânca cu bucurie împreună cu ei și lăuda priceperea bucătarului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bucătărie, culegea cu mâinile sale un mănunchi de verdețuri și îl chema în tăcere pe fratele Ștefan: «Mergi - îi spunea - și gătește aceste ierburi pentru că le va face bine fraților». De asemenea, spunea că de multe ori, deoarece fratele Ștefan gătise fraților niște ouă și puțină brânză, ce le fuseseră oferite, fratele Francisc mânca cu bucurie împreună cu ei și lăuda priceperea bucătarului său. Dar uneori, cu o față puțin îngrijorată, spunea: «Ai făcut puțin cam mult, frate; de aceea vreau ca
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și puțină brânză, ce le fuseseră oferite, fratele Francisc mânca cu bucurie împreună cu ei și lăuda priceperea bucătarului său. Dar uneori, cu o față puțin îngrijorată, spunea: «Ai făcut puțin cam mult, frate; de aceea vreau ca mâine să nu gătești nimic». Iar el, temător, îndeplinea voința Fericitului Francisc. Apoi, a doua zi, când Fericitul Francisc vedea că pe masă erau doar niște bucăți de pâine de diferite feluri, se așeza cu mare bucurie împreună cu frații, dar din când în când
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pînă la gîrlă. Am trecut peste două ape și la a treia l-am aruncat. L-am plîns tot drumul. Pe urmă am mers acasă și am găsit trei mese mari întinse și pline cu pîine și cu mîncare, care gătise mama mea. Și femeile care făcuseră colacii ne serveau la masă. Ne-am cinstit cu țuică, cu vin. Toată lumea din sat ne-a adus cîte ceva. Eu aveam treisprezece ani. Era secetă mare. Peste patru zile a plouat”. Cele relatate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aceasta finală își are corespondent într-un text mioritic propriu-zis. La rugămintea păstorului, de data aceasta aflat și el în stare critică, bătrîna pune în mișcare virtuțile magice ale plantelor, pentru a da curs benefic stării suferindului: Maică, maica mea, Gătește-mi vatra de foc Ca să-mi sameni busuioc: De-o ieși frumos, Voinea-i sănătos; De-o ieși pîrlit, Voinea mi-a murit. În Joi dă dimineață, mama, revenită în fire, vrea să-și ia feciorul acasă după consumarea episodului magic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
palme și când se ivi o slugă porunci: Să vină bucătarul, domnia sa spătarul Mihai dorește să-l vază, spuse postelniceasa strident în românește. Apoi șopti în grecește: — Se pare că nu-ți dai seama că nu prea am timp să gătesc și că răposatul meu bărbat, tatăl vostru, postelnicul, mi-a lăsat destulă avere ca să pot să-mi țin printre slugi și un bucătar. — Nu, mamă, știu că ar fi o prostie să stai în cuhnii. O măsură din priviri și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
brațele în sus sugând prin somn, pe laviță la perete, lângă pruncul ei, doica lui Ștefan; apoi trecură prin perdeaua grea de lână - de fapt o scoarță țesută la gherghef -, în cealaltă încăpere în care la lumina candelei, bucălate și gătite în dantele, dormeau fetele, minunea lumii, mândria Brâncoveanului: Stanca și Ilinca într-un pat mare și Maria pe lavița de sub fereastră. Se furișară înapoi după ce închinară copiii și, închizând ușa, Constantin îi șopti Maricăi: — Abia acum înțelesei ce-mi veni
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vorbi, dar peste o săptămână pleacă la locurile sfinte și umblă prin străinătăți aproape cinci ani. Și este șiret sfinția sa părintele duhovnic al lui vodă, auzi, auzi, dumnealui Constantin spătarul Brâncoveanu... Păi eu eram spătar exact atunci când maica mare se gătea de drum, dar când s-a întors și s-a certat cu măria sa, de s-a supărat și n-a mai vrut să coboare din pat, eu eram de mult mare logofăt! Ha, ha, mi-a aruncat părințelul o momeală
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că doar ea o să ajungă doamnă, că degeaba o să le mărit pe Stanca și Ilinca cu beizadele. S-o fi văzut pe Maria, s-a furișat în odaia mamei tale și așa copilă de zece ani câți are, s-a gătit cu tulpanul doamnei Ilinca, a tras un jilț în fața oglinzii venețiene pe care i-a adus-o nașul Dinu, s-a așezat și a început să comande cu glas pițigăiat. Era să mor de râs când am prins-o. — Mor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și pe pleoapele zbătându-se grăbit. O strigă pe Manda. Când se deschise ușa, Zamfira în genunchi săruta tivul poalei doamnei Marica. De pe culoar se auzeau dorobanții de pază dând onorul la voievod. — E ultima seară când te-a mai gătit Manda, măria ta, mai adăugă Zamfira, învăluind-o cald cu privirea. De acum încolo, de măria ta s-or îngriji doar jupânesele și jupânițele postelnicilor. Acu’, dacă plecăm eu și slutul meu, cum îi spui, să ai grijă să-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înviora, îl chema pe sfinția sa Theodosie și pe fiii săi, Constantin și Ștefan, și începeau alt sfat. Joi, 10 mai, era Înălțarea. În zori, călugării, preoții și diaconii care-l însoțeau pe sfinția sa au început utrenia pe un tăpșan anume gătit pentru asta. Era adunată toată suflarea taberii și, în răcoarea dimineții, cântările tărăgănate ale fraților monahi erau purtate de vânt până hăt departe. Din gură în gură oamenii își șopteau că locul fusese ales de cu seară de însuși sfinția sa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
l au vegheat pe clucer și l-au trimis cu călărași la București, pe o năsălie trasă de doi cai, ca să-l îngoape neamurile lui. Seara târziu, după ce luminile taberei se stinseseră, vodă auzi șoapta lui Ștefan: — Taică, asta era gătită pentru mine, nu-i așa? Dacă trăia tușa Anca, sora tatii, ar fi venit plângând la Curte și ar fi zis printre sughițuri: „Ce-ai Constandine cu neamul Bălăcenilor, ce ai?“ Știi, prin tușa Anca noi ne-am încuscrit cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la Țarigrad cu soția și copiii și ginerii noștri. Această întâmplare firește că este prea plină de jale și tulburare; dar, deoarece cunoaștem că a venit din multele noastre păcate, facă-se voia Lui cea sfântă. Iată că noi ne gătim și după puține zile plecăm. Și Dumnezeu să ne ajute. Deși toată boierimea noastră strigă și cere să vie cu noi, totuși nu știm ce va ieși. Sfintele-Ți rugăciuni fie cu noi în toată viața. Al Fericirii Tale fiu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unor dealuri împădurite. Aceste accidente de teren apără Bucureștiul împotriva invaziilor sudice. Mihai Viteazul și-a ales bine câmpul de bătălie; trecerea de la Călugăreni e foarte dificilă. Folosind acest loc de trecere, am găsit chiar în mijlocul apei o logodnică valahă gătită cu cele mai frumoase veșminte ale sale și cu un înșesit colier din monede, etalându-și zestrea pe umeri. Rudele o înconjurau; așteptau cu toții răbdători în carul lor bătut de curent o plută ce se construia pe mal. O orchestră
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Vroiam să-l mai întreb dacă Megherel era legionar făcut înainte de 6 septembrie, sau după. Gheorghe se făcuse după. Dar nevastă-sa ne chemă la masă afară, în altă cameră, care era de fapt bucătăria micului proprietar al acelei curți, gătise acolo și ne așezarăm să mâncăm. Acele baclavale de care îmi vorbise Gheorghe astă toamnă, când nu venisem, apăruseră iar, pesemne că în fiecare duminică vânzătoarea de cofetărie le aducea soțului ei, acasă. La sfârșit ne servi cafele. Între timp
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
geniul, fiindcă asta ne interesează. În timp ce vorbea pusese masa și aprinsese o lampă de petrol de gătit. Avea ciorbă, mâncare de zarzavat cu carne, un fel de ghiveci măcelăresc, salată de vinete, brânză și unt. L-am întrebat cine îi gătește. - Eu, mi-a răspuns el dând capul într-o parte, ironic la adresa cui l-ar disprețui și nu fără mândrie. Cei mai buni bucătari sunt tot bărbații, aici la București, în lumea civilizată. Numai țăranii consideră că bucătăria e treaba
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]