5,094 matches
-
mică și bine oblonită. Pe peron, nimeni. Convoiul fusese preluat iar ostașii și gardienii plecaseră. În dubă, scandal și înjurături. Voiam să batem în ușa dubei, dar un ostaș și un gardian veneau gâfâind spre dubă. În spatele lor, alți doi gardieni. Unul era șeful escortei. Unde ați fost, mă?, întrebară după care ne-au înjurat. Ne-am rătăcit, domnule șef. Abia am ieșit dintre linii. Cu patul armei un ostaș bătu în ușa dubei. Ușa se deschise și șeful dubei apăru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru mine. CAPITOLUL II Aiud „Aiudule, Aiudule, temniță cruntă, Fă-te, zăludule, piatră măruntă”. (Radu Gyr) Se însera când am coborât în gara Aiud. Terasamentul, prea jos față de scară, întrecea lungimea lanțului care ne lega unul de altul. Siliți de gardieni, primul îl târa sau smucea pe celălalt, brățara lanțului mușcând gleznele. Încolonați, am pornit sub escortă spre penitenciar. Fiind camuflaj, călcam în gropi sau alunecam pe zăpada înghețată. Prim gardian la Aiud era un fost plutonier de jandarmi, Vucea. Călăul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lungimea lanțului care ne lega unul de altul. Siliți de gardieni, primul îl târa sau smucea pe celălalt, brățara lanțului mușcând gleznele. Încolonați, am pornit sub escortă spre penitenciar. Fiind camuflaj, călcam în gropi sau alunecam pe zăpada înghețată. Prim gardian la Aiud era un fost plutonier de jandarmi, Vucea. Călăul de pe vremea dictaturii carliste era preluat de cea antonesciană. Nu înjura, nu striga, dar executa orbește orice dispoziție criminală venită de „sus”. După poarta a doua am intrat în curtea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
emoție, dar o toropeală îmi cuprinsese tot corpul, să nu mai simt, să nu mai știu, să nu mai înregistrez nimic din mediul în care mă aflam. Era urmarea stărilor de tensiune din timpul anchetei și repulsia acumulată până la proces. Gardienii începură repartizarea în celulele de la parter. Pe peretele parapet al luminatorului Icoana Împărătească a Mântuitorului pictată de Costin Petrescu lumina atmosfera de tăcere și suferință; în capătul celor două brațe ale T-ului, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul în brațe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se pentru noi Fiului său. Apoi am rămas mut. Și nimeni n-a scos nici un cuvânt. Eram ultimul grup care mai trebuia băgat în celule. La parter nu mai era loc. Gurile de foc nesățioase ale balaurului își înghițeau prada. Gardienii ne-au condus la etajul întâi pe aripa din dreapta, spre administrație, pe partea dinspre Secțiile I și II. Ne-au băgat câte doi în celulă. Eram cu Marin, Vlăgea cu Vârlan, Constantinescu cu Breslașu, iar Pavel singur. Seminaristul fusese trimis
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
câte doi în celulă. Eram cu Marin, Vlăgea cu Vârlan, Constantinescu cu Breslașu, iar Pavel singur. Seminaristul fusese trimis la Alba Iulia cu Răfan. După Crăciun, Răfan a fost adus la Aiud. Celula era întunecoasă. Ne oprisem în prag, dar gardianul ne-a împins din spate. Aproape am căzut în genunchi. În urma noastră zăvoarele răsunau pe coridor, închizând și pe ultimii clienți ai molohului Aiud. Prin camuflajul cu hârtie albastră, dublă, nu străbătea nici măcar un licărit de stea. Bâjbâind, eu la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de cei ce le-au trăit în toată tragedia și în toată sfințenia lor: Pământu-acesta până-n zare Podit e cu strămoșii mei; Cucernic, când zidesc Altare, Pilaștrii bolților sunt ei!... * Toaca Celularului ne-a trezit buimăciți din somnul chircit. Gâlea, gardianul mic de statură, anunța de la parter: „Zupaaa!...”. Întâi se servea gustarea de dimineață, o zupă de chimen, apă fiartă cu câteva bucățele de pâine tocate ca anafura, cu miros de chimen și două-trei steluțe de ulei deasupra. Ni s-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și două-trei steluțe de ulei deasupra. Ni s-a părut o minunăție. După atâta înfrigurare ne încălzea stomacul și nici nu mirosea a ciubăr putred. Un deținut de drept comun, același totdeauna pe etaj, distribuia elixirul sub privirile atente ale gardianului. Îl chema Șaramet, era găgăuz, condamnat pentru crimă de omor la Galați. Când scăpa de sub supravegherea șefului de secție, alerga pe la vizete și arunca în celule o coajă de turtoi, din fărâmăturile ce rămâneau în coș sau din rația lui
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
avocat, fost prefect (de Prahova, n. a.), Cojocaru Paul, avocat, fost chestor, Cristescu Valeriu, avocat, Popescu Gabriel, avocat, Ciupală Ion, funcționar la CF Ploiești-Văleni, și subsemnatul. Aici am găsit 70-80 de legionari judecați de instanțele militare din București, mulți din Corpul Gardienilor Publici din București, condamnați la muncă silnică pe viață. În fiecare zi soseau legionari condamnați din toate colțurile țării. Deținuții de drept comun au fost mutați din Celular în Zarca veche (din limba maghiară, adică pușcărie, n. a.), la fel și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sau pentru că ar fi dat foc soldaților, așa cum am fost acuzați în cartea lui Mișu Antonescu Pe marginea prăpastiei. s.s. Zoze Grigorescu” * După programul dimineții am fost duși în biroul-grefă improvizat la fiecare etaj pentru ușurarea operațiilor de încarcerare. Mulți gardieni nu știau să citească, erau maghiari sau maghiarizați, unii rămași în acest serviciu din timpul stăpânirii austroungare; în serviciile de evidență, administrație și organizare erau acceptați deținuți de drept comun sau politici, de preferință cu studii contabile sau juridice; printre
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
că timp de două săptămâni nu puteam avea contact cu nimeni, fiind carantină medicală, ordonată cu scopul de a nu putea transmite știri noi. Ieșeam din carantină în ziua Crăciunului. Aveam dreptul și la „plimbare” în curtea închisorii sub supravegherea gardianului. Plimbarea se făcea de o parte și de alta a cozii T-ului. În partea dinspre clădirea administrativă, într-un soclu în trepte, într-un rond mare, plin cu flori vara, era Troița Nicadorilor. După 1948 s-au făcut multe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
adăugat un etaj; construcția 13, ridicată în primăvara anului 1943, a fost când sală de mese, când atelier de împletituri din răchită, când dormitor, iar fabrica a suferit mulțime de prefaceri. A două zi, după distribuirea zupei, profitând de absența gardianului, se arătă în vizetă chipul luminos al unui tânăr. Doamne ajută și bună dimineața, ne salută zâmbind, observând surprinderea noastră. Doamne ajută, am răspuns rezervat, apropiindu-ne de ușă intrigați. Nu vă speriați, ne liniști. Etajul nostru e în drum
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru...” și Condacul: „Astăzi Fecioara pe Cel mai presus de ființă naște...”. Nu sfârșisem cântarea și ușa se deschise: Care dintre voi vrea să meargă la Biserică, poate merge, care nu, merge afară la plimbare, ne invită gardianul. Ne-a surprins tonul și atitudinea decentă pe care o manifesta; se vede că praznicele sfinte trezesc omenia și în sufletele celor păcătoși. La Biserică coborau tăcuți toți frații. Valeriu Gafencu ne-a făcut cunoștință cu câteva vârfuri legionare: Traian
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
grupul nostru ca și lui Pavel Ion, gândindu-ne și rugându-ne ca acest gest să-i poată determina un proces de conștiință. Dar Pavel n-a realizat acest lucru niciodată, spre durerea noastră și osânda lui. Până la Bobotează supravegherea gardienilor a fost mai lejeră și am putut circula în Celular de la o celulă la alta, de la un etaj la altul. Am cunoscut mulțime din cei închiși în curte, în timpul plimbării de o oră dimineața și una după masa, când puteam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Munteanu. Doamne, fie voia Ta, au zis preoții și s-au lăsat batjocoriți. Tunși și bărbieriți, au fost duși la Zarcă, izolați câte unul în celulă, dar a doua zi dimineața au fost scoși din izolare. S-a aflat de la gardieni că, trezindu-se din beție, cei doi satrapi au dat ordin să fie scoși preoții din Zarcă, iar pedeapsa pentru părintele Florea a fost anulată. * Un creștin de rând care are o comportare demnă din punct de vedere moral, devine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cuvântul și cu fapta, al poruncilor divine. Preoții legionari s-au impus dintru început chiar deținuților de drept comun, organelor de pază și tuturor funcționarilor administrației. Prezența unui legionar impunea control în vorbire și atitudine, în modul de adresare. Chiar gardienii nu li se adresau pe nume, ci cu apelativul: „Părinte”. Dar în conștiința lor trebuia anulat acest apelativ. Să nu se mai recunoască autoritatea lui Dumnezeu. Cu atât mai mult cu cât și celor mai mulți dintre legionari gardienii li se adresau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de adresare. Chiar gardienii nu li se adresau pe nume, ci cu apelativul: „Părinte”. Dar în conștiința lor trebuia anulat acest apelativ. Să nu se mai recunoască autoritatea lui Dumnezeu. Cu atât mai mult cu cât și celor mai mulți dintre legionari gardienii li se adresau cu apelativul: „Domnule”. Dar într-o dictatură nimeni nu are dreptul sau calitatea de a deține o demnitate morală, spirituală sau cultural-științifică, în afara dictatorului. Drama comunismului a cumulat în concepția sa toate negațiile, ca și tatăl care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
camerele de pedeapsă de la subsol sau la Zarcă, pedepse corporale (lovituri la fund cu vâna de bou) pentru „insulte” aduse organelor de pază. Mă aflam pe latura scurtă a T-ului (spre stradă) chiar în celula din unghi, lângă biroul gardianului, la ultimul etaj. În afară de Sfânta Scriptură nu se mai admitea nici o carte. Până atunci puteam primi de acasă sau puteam lua de la biblioteca penitenciarului orice carte, afară de cele cu conținut politic. Acum, prin purtare de grijă dumnezeiască, trebuia să ne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sau puteam lua de la biblioteca penitenciarului orice carte, afară de cele cu conținut politic. Acum, prin purtare de grijă dumnezeiască, trebuia să ne punem nădejdea numai în Dumnezeu, fiindcă nimic dintre cele lumești nu ne putea ajuta în confruntarea cu răul. Gardienii nu erau „școliți” pentru a oprima deținuții politici, așa cum aveau să facă mai târziu comuniștii; mulți, cu comportare reverențioasă, fiind mai mult funcționari ai ordinii interioare și nu zbiri, executori orbi ai dispozițiilor primite. Slugile își trădau stăpânii, conștiente de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu zbiri, executori orbi ai dispozițiilor primite. Slugile își trădau stăpânii, conștiente de nebunia acelora. De multe ori ne preveneau și ne acopereau pentru a ne împlini anumite nevoi spirituale. Nu toate cărțile au fost predate. Circulau chiar prin mâinile gardienilor caiete scrise, jurnale, poezii, presă, traduceri, de la celulă la celulă. Unor caiete duse la biroul de cenzură li s-a aplicat ștampila „cenzurat” a penitenciarului din Aiud, și la magazie au fost introduse în bagajul deținutului căruia îi aparțineau. Așa
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prezenți atunci în Aiud și din ceea ce au povestit Trifan și Marian se știe ce s-a întâmplat. Căpitanul Munteanu cu colonelul Suceveanu, chemat de la Sibiu, dușmani declarați ai legionarilor, îi scoseseră în curtea închisorii, înconjurată de ostași înarmați și gardieni de încredere, pe legionari. Le-au ținut un discurs ispititor: eliberarea cu condiția de a merge pe front pentru „reabilitare” care sfârșea perfid: „E cineva care nu vrea să meargă pe front?”. Derutați de întrebare, ce conținea intenționat condiția mergerii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai câștige aderenți, Munteanu s-a înfuriat, acuzându-i pe Trifan și Marian că sunt capii răzvrătirii. A dat ordin soldaților să-i încadreze între baionete și să-i ducă într-o celulă la parterul Celularului. Pe ceilalți, sub escorta gardienilor, i-a închis cu ambele zăvoare în celular (de obicei se încuia doar zăvorul de sus și cu cheia). Munteanu i-a amenințat cu trimiterea în fața Curții marțiale unde le va cere pedeapsa capitală pentru revoltă în penitenciar, înjurându-l
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne precizăm poziția. Izolarea la Zarcă Urmarea a fost izolarea la Zarcă: 500 de legionari eram înghesuiți câte 8-10 într-o celulă de 4/2 metri, cu regim dur, mâncare detestabilă, dormit pe dușumele, fără pături, doar cu îmbrăcămintea zdrențuită. Gardienii, unguri sau români, erau instigați de maiorul Munteanu împotriva noastră. Pe coridor se aruncau găleți cu apă, care îngheța, iar temperatura era polară, foarte mulți îmbolnăvindu-se de piept sau stomac. În aceste suferințe doar câțiva au cedat. Crezând că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vecine erau: Valeriu Gafencu, Naidim Marin, Mazăre Nicolae, Boia Iulian, avocat, Vila Petre, student, și alții. Săptămânal, pentru timorare, era scos câte unul din cameră și i se aplicau 20-25 de lovituri la fund, cu vâna de bou, în Corpul gardienilor. În sadismul lui, Munteanu își aducea copilul de 7-8 anișori să asiste la supliciile deținuților legionari, pentru a se căli sufletește. Copilul plângea și cerea să fie dus la maică-sa, însă era ținut cu forța. Stoica Ilie, impiegat CFR
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
brusc și sărim din poarta visului în anticamera iadului. Privim în întunericul și mai adânc al ușii. Era ora supliciilor, „căci cei ce fac rele, noaptea le fac” (Sfântul Apostol Pavel). Cu răsuflarea tăiată așteptam să ni se strige numele. Gardianul plimbă lanterna pe fețele noastre străvezii, paralizate. Maxim! Ieși afară! Emoționat și buimac am ieșit pe coridor fără bonetă și bocanci. L-am rugat pe gardian să-mi dea voie să-mi iau bocancii. De ce nu ți i-ai luat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]