8,779 matches
-
Principatele Române alcătuiesc un izvor bogat de informații, foarte diverse după conținut. Însă puțini observatori s-au gândit să sintetizeze imensul material informativ. Din această perspectivă, este demn de semnalat efortul lui I. Liprandi, în arhiva căruia găsim lucrări de geografie, etnografie și, ceea ce este deosebit de important, sinteze privind istoria Principatelor Române și a Basarabiei. Activitatea sa în această direcție s-a concretizat prin conferința publică O succintă prezentare a principatelor Moldovei și Valahiei din punct de vedere politic, de la origini
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Arad), editor și autor dramatic. După studii liceale și de drept la Oradea, G. este asesor judecătoresc la cancelaria județului Bihor, apoi, în urma unui examen susținut în fața unei comisii, va fi numit profesor. În 1821 obține Catedra de aritmetică și geografie la Școala Normală (Preparandia) din Arad. În 1848 este ales deputat în Consiliul orășenesc revoluționar. Până în 1876, când se pensionează, vreme de cincizeci și cinci de ani G. a fost profesor la Preparandie, iar din 1865 a fost director al
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
În 1848 este ales deputat în Consiliul orășenesc revoluționar. Până în 1876, când se pensionează, vreme de cincizeci și cinci de ani G. a fost profesor la Preparandie, iar din 1865 a fost director al școlii. A predat aritmetica, pedagogia, metodica, geografia, economia, istoria, limbile română și maghiară. A fost și inspector pentru școlile primare în protopopiatul Arad. Din 1830, G. a început să colecționeze manuscrise românești (istorice, beletristice, didactice, teololgice) cu intenția de a le publica. Ajungând în posesia unor foarte
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
Samuil Micu, este doar o proiecție scenică a ideilor lor culturale: personajele sunt fie entuziaști militanți pentru cultura românească, fie zei care afirmă originea romană a neamului, vorbesc despre gazeta „Albina românească”, despre scriitorul Costache Stamati sau dau informații despre geografia Transilvaniei. Sunt luate în discuție problema alfabetului latin, cea a necesității înființării unor biblioteci subvenționate de stat și se fac incursiuni în mitologie. Acțiunea derutează prin dispersare. Ea se petrece în Transilvania, Moldova, Muntenia, dar și în „Elizeu” ori pe
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
, Ioan (Iosif) (sec. XIX), publicist. Originar din Săliște, G. a fost, din 1832, primul profesor de geografie și istorie („hronologie”) la Colegiul „Sf. Sava” din București și autor de manuale de geografie foarte răspândite. Bun bibliograf, el a alcătuit un amplu catalog, publicat în două volume, al bibliotecii Colegiului (1846-1847). Era un om instruit, cunoștea limbile greacă
GENILIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
, Ioan (Iosif) (sec. XIX), publicist. Originar din Săliște, G. a fost, din 1832, primul profesor de geografie și istorie („hronologie”) la Colegiul „Sf. Sava” din București și autor de manuale de geografie foarte răspândite. Bun bibliograf, el a alcătuit un amplu catalog, publicat în două volume, al bibliotecii Colegiului (1846-1847). Era un om instruit, cunoștea limbile greacă, latină și franceză, avea bogate informații în diverse domenii. În cele două reviste pe care
GENILIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
fostului său discipol. De altfel, autorul poate fi bănuit mai curând că ar fi exagerat cu bună-știință, din varii rațiuni, decât că ar fi nutrit o reală desconsiderare a culturii române, definită drept „colonie a culturii franceze” și „provincie din geografia sa”, cu atât mai mult, cu cât în carte se anunța apariția „în curând” a unui volum intitulat Imagini și cărți românești, care ar fi trebuit să reunească texte despre Arghezi, Minulescu, Bacovia, Maniu, Galaction, Anton Pann, Creangă și Gherea
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
fumatului, și aceste legi au interzis În primă instanță apariția țigării În spațiul public. Acesta a fost primul pas: interdicția reprezentării directe a „ierbii dracului” În aglomerări urbane, În orașe. Producătorii de țigări au reacționat foarte interesant, scoțând fumatul din geografia americană și proiectându-l Într-un spațiu exotic. Au apărut În consecință extrem de multe planșe publicitare În care vedeai Shanghaiul, Taiwanul, vedeai foarte multe locuri Îndepărtate În care un om vesel și mulțumit de sine mânca lobster și, pe de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
propovăduim Evanghelia și În ținuturile de dincolo de voi, dar fără să ne lăudăm cu măsură străină, În cele de-a gata. Citiți așa: decojiți zidurile cuvintelor În darul de a prooroci mișcarea. În momentul În care vedeți mișcarea textului meu, geografia căutării (pe care mai Încolo o veți percepe În sfârșit drept geografie a iubirii - vezi mai jos discuția despre textele umede), credința voastră (ca lege, ca mod de a aparține prin acest al treilea care acum este legea discursivă) crește
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lăudăm cu măsură străină, În cele de-a gata. Citiți așa: decojiți zidurile cuvintelor În darul de a prooroci mișcarea. În momentul În care vedeți mișcarea textului meu, geografia căutării (pe care mai Încolo o veți percepe În sfârșit drept geografie a iubirii - vezi mai jos discuția despre textele umede), credința voastră (ca lege, ca mod de a aparține prin acest al treilea care acum este legea discursivă) crește pentru că sunteți, cu ea, În text. Aceasta e clipa - majoră - În care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cea științifică merită să fie analizate. Loc presupune, fără Îndoială, o situare spațială mai generică decât câmp, care, la rândul său, trimite la o circumscriere mai puțin precisă, fiindcă este difuză, evocând jargonul pe care fizica l-a Împrumutat de la geografie, prin vidarea de conținut imagistic a uneia dintre cele mai idilice ipostaze ale peisajului (dar și a spațiului muncii agricole prin excelență). În acest joc cultural de sensuri, cuvintele „loc” și „câmp” sunt, fiecare În felul său, Într-o pâlpâire
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
occidentale ori răsăritene, cele ale memoriei europene sau euroatlantice ș.a.). Hărțile psihologice Psihologia cognitivă a făcut În ultimii ani un pas necesar. Ea a scanat și inspectat reprezentările imagistice, ceea ce - din perspectiva discuției mele - are importante consecințe În Înțelegerea funcționării „geografiilor” imaginare. În urma unui experiment al lui Stephen M. Kosslyn și al colaboratorilor săi, efectuat Încă În 1978, pe un eșantion de subiecți cărora li s-a prezentat harta unei insule imaginare având pe suprafața ei diverse marcaje (o plajă, o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tematologie aplicată pe istorie; mi se pare că e mult mai mult, tocmai datorită faptului că acceptă acest relativism, această perpetuă modificare a obiectului de studiu de la o epocă la alta, de la o zi la alta, locurile memoriei aparținând unei geografii mobile și acvatice, nu stabile și terestre. Ovidiu Pecican: Răspunsul meu e foarte simplu și o să sune ca o butadă: dacă e atât de fluid acest teritoriu, dacă e atât de instabil, de nesigur, e clar că aveți nevoie de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asemenea model, ca formă culturală și politică În tranziție, cât și dacă se ia În seamă performanța politică românească În ceea ce privește Europa după căderea comunismului, integrarea europeană, după unii, după alții euroatlantică, și impactul globalizării. Ca dovadă că descrierea unei noi „geografii” culturale a premers unor decizii politice stă renașterea conceptului Mitteleuropa (sursa germană) sau Zentraleuropa (sursa austriacă), ceea ce subliniază o schimbare profundă, să-i spunem tranziție de la modelul politic al Războiului Rece la cel al hegemoniei americane, după unii, ori al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
după unii, ori al unei lumi multipolare, după alții. Performanța politică românească În perioada 1990-2004 este, ca să folosim un eufemism, sinuoasă și indecisă, punând sub semnul Îndoielii chiar sensul tranziției, gradul de implicare/participare la un proces european numit tranziție. Geografia culturală și legătura ei cu geopolitica - vezi studiile de imagologie politică ce interesează de asemenea crearea unui imaginar cultural politic - dovedesc În cazul modelului cultural românesc variații considerabile. Dacă de Martonne considera România o țară central-europeană, planurile sovieticului Valev (1964
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este chemat la Chișinău de Gh. Asachi, care se refugiase acolo în timpul răzmeriței. Îl cunoaște, cu acest prilej, pe poetul C. Stamati. În 1828, când își deschide cursurile Gimnaziul Vasilian din Iași, este numit profesor de limba latină, matematică și geografie. Devine apoi profesor al Academiei Mihăilene (ținea un curs de algebră). Îl sprijină pe Gh. Asachi în munca de organizare a învățământului în Moldova. A fost și unul dintre redactorii publicației „Albina românească”. Transpunea texte românești în franceză (când ziarul
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
învățământului în Moldova. A fost și unul dintre redactorii publicației „Albina românească”. Transpunea texte românești în franceză (când ziarul apărea în ambele limbi), tălmăcea noutăți din gazetele străine, redacta articole, făcea corecturi. Pentru trebuințele școlii a prelucrat un tratat de geografie, Elementele gheografiei (1831), și a tradus o lucrare de teologie. În manuscris i-au rămas câteva manuale școlare, o aritmetică, o gramatică latino-română. În 1835 căpătase rangul de paharnic. F.-B. a scris versuri în limba latină: un Carmen Onomasticon
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
Onomasticon și o Allusio, poezii ocazionale compuse după modele clasice. În limba română a compus două poeme inspirate de mișcarea eteristă, Moldova la anul 1821 și Moldova la anul 1829, iar cu puțin înaintea morții, o meditație intitulată Suplement la Geografie (toate apărute postum, în 1839, în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, fiind reproduse ulterior în Lepturariu rumânesc... al lui Aron Pumnul). Cu împrumuturi din Tristele lui Ovidiu, în versuri nu lipsite de umor, Eteria este, la F.-B., un
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
S-au întors mașina lumii, s-au întors cu capu-n gios/ Și merg toate dimpotrivă, anapoda și pe dos”). Moldova la anul 1829 aduce elogiul păcii, reașezarea vremurilor fiind văzută ca o revenire a veacului de aur. Suplement la Geografie conține o descriere de un relief artistic pronunțat a fantasticului tărâm al morții. Deși se apropie tematic de lirica preromantică a mormintelor, meditația lui F.-B. nu este tributară izvoarelor străine, ci imaginarului popular. SCRIERI: [Poezii], în Lepturariu rumânesc cules
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
Literatura comparată și istoria mentalităților”, RL, 1982, 48; Al. Zub, Istorie și comparatism, CRC, 1983, 10; Al. Zub, Orizont mental și comparatism, VR, 1984, 12; Mircea Anghelescu, Scris și imagine în vechea „Alexandrie”, RL, 1984, 50; Sorin Antohi, Pentru o geografie a mentalităților, CRC, 1985, 46; Artur Silvestri, Al. Duțu, „Dimensiunea umană a istoriei”, LCF, 1987, 30; Cornelia Ștefănescu, Seninătatea rațiunii, RL, 1999, 7; Velea, Universaliști, 177-186; Dicț. scriit. rom., II, 200-201; Popa, Ist. lit., II, 1148-1149; Alexandru Zub, Un istoric
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
Suciu-Rudow, Matilda Cugler-Poni, apoi Constanța Hodoș, Sofia Nădejde, Iulia Hasdeu, Virginia Micle-Gruber, Elena Niculiță-Voronca, Elena Zaharia, Maria Ciobanu, Elena Sintion, Ana Ciupagea, Maria Baiulescu ș.a. Cu toată diversitatea de domenii abordate (istorie, filologie, artă, filosofie, pedagogie, științele naturii și medicină, geografie etc.), care a produs, în chip firesc, o anumită dispersare și o scădere a calității informației, chiar în limitele intenției de popularizare pe care o anunțase de la început Vulcan, enciclopedismul revistei s-a arătat a fi util mai ales în
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
a fost susținută material de Rudolf Orghidan, negustor din Brașov, care va participa financiar și la editarea altor periodice brașovene. Revista are caracter de magazin duminical, după modelul unor periodice germane din Transilvania, și cuprinde articole și informații de istorie, geografie, tehnică, botanică, precum și numeroase articole de cultură generală. Aici s-a publicat literatură puțină și neinteresantă, mai ales nuvele traduse din limba germană și versuri greoaie, compuse de I. Barac. Un articol se ocupă de idilă, făcând istoricul speciei și
FOAIA DUMINECII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287040_a_288369]
-
de zi cu zi care se duce în acest domeniu și valoarea sa strategică în timp. Dezvoltarea și expansiunea dinamică a tehnologiei, a mijloacelor de comunicație fac ca informația de orice tip să traverseze rapid granițe și bariere administrative, comprimând geografia și dând o semnificație diferită cunoașterii într-un asemenea context. Cartea surprinde foarte bine tocmai consecințele globalizării asupra intelligence - vulnerabilitățile, dar și forța unor sisteme naționale fundamentale pentru asigurarea funcțiilor și atribuțiilor vitale ale unui aparat statal în fața expansiunii fără
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ofițerilor din serviciile de informații a fost să pregătească compendii extinse cu informații privind țările în care ar putea fi întreprinse în viitor operațiuni militare. Teoretic, aceste compendii includ toate informațiile ce ar putea fi utile personalului militar. Informații privind geografia țării, rețelele sale de comunicații și transport, locații militare și economice-cheie și așa mai departe ar trebui incluse cu detalii suficiente pentru a-i permite celui care elaborează planul să ia o serie de decizii - de exemplu, să determine cât
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
relief. Soluri. Suprafața terenului. Climat. Aprovizionarea cu apă; III. Poporul. Naționalități. Limbă. Atitudini. Distribuția populației. Așezări. Sănătate. Structura societății; IV. Economia. Agricultură. Industrie. Afaceri și Comerț. Exploatări miniere. Pescuit; V. Transporturile. Căi ferate. Drumuri. Porturi. Aeroporturi. Căi navigabile fluviale; VI. Geografia militară șdelimitare detaliată pe regiuniț; VII. Sistemul militar actual. Armata: ordinea de luptă; sisteme fixe de apărare, echipamente militare, aprovizionare. Flota militară: ordinea de luptă, flota, echipamente maritime de coastă, spațiul aerian maritim, aviația militară: ordinea de luptă, flota aeriană
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]