6,037 matches
-
centru înțelegem doar un centru de energie, locul său poate fi ignorat. Totuși, de îndată ce ne referim la relații între părți, ne apare un sens cu totul diferit: acum cuvântul centru se poate referi la ceea ce își are locul în mijloc. Geometric și dinamic Să luăm drept exemplu din arhitectură patru clădiri aranjate simetric, ca în figura 9. Pătratul delimitat de cele patru clădiri are un centru care poate fi determinat geometric. Prin urmare, el servește doar ordinii spațiale. Dacă li s-
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
se poate referi la ceea ce își are locul în mijloc. Geometric și dinamic Să luăm drept exemplu din arhitectură patru clădiri aranjate simetric, ca în figura 9. Pătratul delimitat de cele patru clădiri are un centru care poate fi determinat geometric. Prin urmare, el servește doar ordinii spațiale. Dacă li s-ar cere muncitorilor să plaseze o stație în mijlocul pătratului, ei ar determina centrul măsurând distanța sa față de fiecare clădire. În mod asemănător, grupul de cercuri concentrice din figura 5 are
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
servește doar ordinii spațiale. Dacă li s-ar cere muncitorilor să plaseze o stație în mijlocul pătratului, ei ar determina centrul măsurând distanța sa față de fiecare clădire. În mod asemănător, grupul de cercuri concentrice din figura 5 are un centru pur geometric. Oricare situație de acest fel poate fi totuși privită dinamic. Pentru scopuri artistice este chiar necesar să fie văzută astfel. Când situația din figura 9 este privită ca un câmp de forțe vizuale, cele patru clădiri devin centri de energie
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centru - ca, de exemplu, atunci când greutățile de pe talerele unei balanțe se cumpănesc în jurul centrului instrumentului. Astfel, un centru dinamic își face apariția în pătratul arhitectural prin chiar prezența celor patru clădiri. Un astfel de centru poate să coincidă cu centrul geometric al câmpului, cele două tinzând către o corelare strânsă. Un centru dinamic este invariabil prezent în orice câmp vizual. Poate fi marcat concret sau creat indirect, prin inducție perceptivă. Simțul vizual îl situează intuitiv, proces care poate fi înțeles prin
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
creat indirect, prin inducție perceptivă. Simțul vizual îl situează intuitiv, proces care poate fi înțeles prin analogie cu un proces fizic asemănător. Să presupu nem că cineva dorește să determine centrul unei bucăți de placaj. Dacă bucata are o formă geometrică simplă, se poate determina centrul prin măsurători. Când forma este neregulată, centrul său dinamic poate fi găsit în modul arătat în figura 10. Bucata de placaj este suspendată mai întâi de un punct și apoi de altul, aproape de conturul său
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
obiect vizual este un centru. Vă veți convinge că atunci când m-am apucat să vă povestesc istoria centrului nu m-am ocupat de o problemă ușoară. Atracția gravitațională Planeta pe care trăim este dominată de forța gravitației. Prin urmare, centrul geometric al pământului este și centrul său dinamic. Din punct de vedere fizic, centrul gravitațional domină inevitabil în toate finalitățile practice. Strict vorbind, orice obiect reprezintă un astfel de centru, dar, de fapt, bineînțeles că o persoană nu este atrasă în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de dedesubt. Această abandonare a atributelor sinelui ce înseamnă centrul activității pune persoana - și orice alt lucru de pe pământ - la discreția puterilor excentrice externe. Atracția gravitațională dominantă face ca spațiul în care trăim să fie asimetric. Din punct de vedere geometric, nu există nici o diferență între „sus” și „jos”; din punct de vedere dinamic, diferența este fundamentală. În câmpul forțelor predominante din spațiul nostru vital, orice mișcare ascendentă cere investirea unei energii speciale, în timp ce mișcarea descendentă poate fi realizată pur și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vedem poate fi ilustrată de diferența între ceea ce se întâmplă din punct de vedere vizual pe suprafețele orizontale și pe cele verticale. Comparați ceea ce se întâmplă cu simpla imagine a crucii în fiecare poziție (figura 11). Din punct de vedere geometric, ele sunt identice. Nu există nici o diferență în ceea ce privește sensul în care sunt orientate față de centrul de control al atracției gravitaționale. Vizual, dinamica lor diferită face totuși din ele două figuri foarte diferite. Crucea orizontală mărturisește propria-i simetrie geometrică. Cele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vedere geometric, ele sunt identice. Nu există nici o diferență în ceea ce privește sensul în care sunt orientate față de centrul de control al atracției gravitaționale. Vizual, dinamica lor diferită face totuși din ele două figuri foarte diferite. Crucea orizontală mărturisește propria-i simetrie geometrică. Cele două bare îndeplinesc aceeași funcție, iar punctul în care se intersectează este, evident, centrul de echilibru al figurii. În planul orizontal, toate direcțiile spațiale sunt permutabile, cu excepția cazului în care li se conferă un anumit rol. Din moment ce toate punctele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și o transformă într-o pereche de aripi simetrice. Prin contrast, cea verticală abia sugerează încrucișarea. Întărită de vectorul gravitațional care străbate câmpul vizual, ea dăinuiește ca unitate nefragmentată pentru care nu se impune un anumit loc de încrucișare. Simetria geometrică centrică este redusă mai degrabă la una bilaterală de asimetria câmpului vizual. Cele două părți, superioară și inferioară, ale coloanei vertebrale îndeplinesc funcții vizuale diferite. Nu sunt percepute drept simetrice, din moment ce a ajunge sus nu este același lucru cu a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
accentuează organizarea centrică în jurul masei corpului, iar silueta călărețului, ridicându se de pe locul său, cu partea din spate ridicată și picioarele întinse, susține tema compozițională. Suspendat liber în aer, corpul animalului con stituie o provocare la adresa tiraniei solului. O abstracție geometrică poate desfășura, cu o anumită claritate, o mulțime de forțe dinamice care constituie o compoziție sculpturală. La prima vedere, aspectele excentrice ale Obeliscului spart al lui Barnett Newman au o direcție cu precădere ascendentă. Pornind de la o bază piramidală largă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
acțiunea bidirecțională de-a lungul dimensiunii excentrice a verticalei, dinamica ascendentă și cea descendentă se compensează reciproc, într-un fel de simetrie - o contribuție la centricitatea compoziției. Centrul, atât de clar marcat de punctul de comprimare, este localizat sub mijlocul geometric al monumentului înalt de aproximativ 8 m și, probabil, tot sub centrul său de echilibru vizual. Această amplasare face în așa fel încât mare parte din greutate să tindă înspre partea inferioară, astfel accentuând apăsarea în jos a obeliscului invertit
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sunt prea aproape pentru a cuprinde și analiza în ansamblu orice model desfășurat pe orizontală. Diferite părți se prezintă în câmpul vizual, pe măsură ce privitorul își schimbă poziția. Numai într-o fotografie luată de deasupra putem vedea, de exemplu, ingeniosul model geometric ce radiază dinspre statuia lui Marc Aureliu pe pavimentul din Piața Capitoliului din Roma. O placă suspendată Următorul exemplu va ilustra în detaliu interacțiunea specială dintre cele două sisteme compoziționale într-o operă menită a fi privită orizontal. Când orașul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
închis O funcție principală a unui spațiu definit este că își creează propriul centru. Acțiunea combinată a vectorilor proveniți din îngrădirea lineară spre interior are ca rezultat stabilirea centrului de echilibru care coincide mai mult sau mai puțin cu centrul geometric al unui tablou dreptunghiular sau circular. E.H. Gombrich scria: . Centrul este indispensabil, fie că este marcat explicit, fie că nu, pentru că el servește întregii compoziții ca punct central în jurul căruia își află organizarea. Din moment ce delimitarea spațială este o condiție indispensabilă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
acțiunii din cameră, fie de acționare asemenea unui contraagent. Aici, din nou, interiorul camerei poate influența proporțiile ei. Când Palladio a proiectat camerele sale conform unor proporții elementare caracteristice armoniilor muzicale de bază, el și-a bazat raționamentul pe forme geometrice abstracte. O atare formulă nu putea include efectul schimbător pe care îl induc modelele ce compun tavanele, pereții și pardoseala, ca și aranjamentul mobilei. Poziția surselor de lumină, distribuția luminozității și valorilor coloristice, amplasarea ușilor și ferestrelor vor afecta și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unui tablou. Ea determină conținutul și limitele operei luate în sine. Rama goală își stabilește propriul centru doar prin interacțiunea dinamică a celor patru laturi ale sale - un centru bazat pe echilibrul vizual, coincizând însă în linii mari cu centrul geometric. Centrul ramei este nu mai puțin centrul compoziției, în sensul că toate ponderile formelor și culorilor utilizate de pictor se echilibrează în jurul mijlocului. Este obligatoriu să se întâmple așa? Este artistul obligat să-și echilibreze compoziția sau este liber să
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
atât de puternică, încât doar simpla localizare poate exercita supremația asupra zonei sau obiectului care altfel ar apărea șters din punct de vedere vizual. Hărțile geografice din Evul Mediu arătau lumea ca un disc plat, cu Ierusalimul aproape de centrul său geometric. Așa-numite hărți T-O ale lui Isidor din Sevilla (figura 40) foloseau trei cursuri de apă - Nilul, Niprul și Mediterana - pentru a subîmpărți lumea în trei continente, cu Ierusalimul stabilit a fi așezat lângă centru. Botticelli, pictând o Adorație
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
drepte în oricare direcție sunt oarecum nedeter minate. Liniile alunecă una prin cealaltă, fără a interacționa foarte mult. În consecință, proporțiile patrulaterelor tind să fie oarecum nedeterminate. Este bine cunoscut, de exemplu, că acele pătrate corecte din punct de vedere geometric par mai înalte; ele necesită o scurtare a dimensiunii verticale pentru a obține aparența unui pătrat corect proporționat. Așa cum menționam mai înainte, fenomenul se datorează așa-numitei anizotropii a spațiului, care ne face să supraestimăm distanțele pe verticală. Este un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și deci permite centrului să-și mențină controlul intern asupra fiecărui pătrat. „Elasticul” care ține devierile legate de bază nu are voie să plesnească. Poate pentru acest motiv Albers nu a folosit pătratul cel mai mic furnizat de schema sa geometrică, așa cum o arată figura 61. Chiar și așa, prin respectarea riguroasă a formatului pătratului și a selecției operate de artist, Albers neutralizează tensiunile dinamice din compoziția sa doar prin relații geometrice. Figura 61 arată că liniile diagonale care unesc colțurile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
folosit pătratul cel mai mic furnizat de schema sa geometrică, așa cum o arată figura 61. Chiar și așa, prin respectarea riguroasă a formatului pătratului și a selecției operate de artist, Albers neutralizează tensiunile dinamice din compoziția sa doar prin relații geometrice. Figura 61 arată că liniile diagonale care unesc colțurile tuturor pătratelor se intersectează în centrul unui dreptunghi care este exact jumătate din mărimea pătratului mare. Distanțele dintre pătrate sunt și ele limitate la multiplii unui modul pe care l-am
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centrală. Mai general încă, atunci când portretul cuiva îl prezintă în mijlocul zonei încadrate, îl vedem detașat de vicisitudinile cronicii vieții sale, singur cu propriul eu și propriile gânduri. Un sentiment al permanenței se corelează cu poziția centrală. Din punct de vedere geometric, bineînțeles, centrul este un punct. Din punct de vedere perceptiv, el ajunge până la condiționarea stabilității echilibrului. Poate fi un punct minuscul sau capul unei persoane ori chiar o figură întreagă. Poate fi de asemenea o mulțime compactă de obiecte, precum
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
necesare condiții speciale. Și echilibrul dintre stânga și dreapta care face posibilă egalitatea în plan orizontal diferă substanțial de inegalitatea ierarhică dintre deasupra și dedesubt. În Narcis, atribuit lui Caravaggio (figura 82), axa simetriei orizontale este plasată ușor sub centrul geometric, sporind prin aceasta greutatea copleșitoare a băiatului din jumătatea superioară. Simetria mecanică a celor două imagini, care ar fi prea puternică și înăbușitoare dacă ar apărea în jurul unei axe verticale, este guvernată de dominarea vârfului și disproporția paradoxală dintre greutatea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
lumea fizică ar fi creată pe scenă de coregrafi sau regizori de teatru. Comportamentul obiectelor în spațiu O examinare a naturilor moarte de bucătărie ale lui Chardin se pretează acestui scop. Acesta e recomandabil și dintr-un alt motiv. Simplitatea geometrică a obiectelor casnice reduce relațiile spațiale la elementele lor de bază într-o manieră aproape arhitectonică și, prin urmare, le face ușor de definit. Comparând una dintre picturile lui Chardin (figura 108) cu natura moartă discutată anterior și aparținând lui
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
compoziția lui Chardin ca pe un aranjament în spațiu? Raportând obiectele unul față de celălalt, le percepem centrul comun ca fiind localizat în mijlocul lor, în golul oalei de aramă; este la o oarecare distanță de planul frontal, dar și aproape de mijlocul geometric al pânzei dreptunghiulare. Dincolo de dependența acestora de centrul de echilibru principal, obiectele sunt marcat autonome. Toate, chiar și cuțitul, sunt simetrice centric, fiecare fiind conturat în jurul propriei axe. Aceste axe se adaugă configurației de vectori independenți, doi dintre ei verticali
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
atribuie în primul rând asigurarea unei asemănări izbitoare cu proiecția optică. Perspectiva aduce totuși și alte contribuții la fel de importante. Una dintre ele ar fi aceea că întărește continuitatea abia conturată a panoramei spațiale, conferindu-i unitate și o structură precizată geometric. De asemenea, ea asigură expansiunii spațiale un centru puternic - iar în cazul perspectivei cu două puncte de fugă, doi astfel de centri - la orizont, cu un sistem centric din care o rețea ca de păianjen de vectori străbate compoziția, marcând
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]