27,010 matches
-
f) o zi de lucru la mașina de treierat: 1 leu; g) pentru copiii de 12-14 ani care mânau boii la plug:0,40 lei pe zi; Deosebit de grăitoare pentru cunoașterea situației copiilor din familiile nevoiașe, care erau ținuți în gospodărie la munci, la crescut frații mai mici, erau dați slugi la cei bogați, erau bătuți, puși la munci grele, neplătiți, prost hrăniți, prostiți, mânați la treabă și ziua și noaptea, este relatarea scrisă în 1970 a lui Constantin Tomescu, născut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de a mai cumpăra pământ prin obștie, s-au mai cumpărat și alte moșii. Dintre obștenii de la „Sf. Treime” cel dintâi care s-a mutat la lot a fost Miti Roman Pușcuță. Iar acum pe moșia Dobreana sunt 35 de gospodării cu case șindrilite, cu livezi de pomi și vii și tot ce trebuie unei gospodării. în locul conacului sunt 6 gospodării: Gheorghe N. Boca, Toader V. PușcuțăHortolomei, Toader Miron Boca, Gheorghe Câțânaș, Constantin C. Știrbu și Vasile N. Boca. Tot în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obștenii de la „Sf. Treime” cel dintâi care s-a mutat la lot a fost Miti Roman Pușcuță. Iar acum pe moșia Dobreana sunt 35 de gospodării cu case șindrilite, cu livezi de pomi și vii și tot ce trebuie unei gospodării. în locul conacului sunt 6 gospodării: Gheorghe N. Boca, Toader V. PușcuțăHortolomei, Toader Miron Boca, Gheorghe Câțânaș, Constantin C. Știrbu și Vasile N. Boca. Tot în 1921, Obștea a avut un proces cu Spiridon Herțanu, căci el era arendașul moșiei lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintâi care s-a mutat la lot a fost Miti Roman Pușcuță. Iar acum pe moșia Dobreana sunt 35 de gospodării cu case șindrilite, cu livezi de pomi și vii și tot ce trebuie unei gospodării. în locul conacului sunt 6 gospodării: Gheorghe N. Boca, Toader V. PușcuțăHortolomei, Toader Miron Boca, Gheorghe Câțânaș, Constantin C. Știrbu și Vasile N. Boca. Tot în 1921, Obștea a avut un proces cu Spiridon Herțanu, căci el era arendașul moșiei lui Sterian și după cum contractul lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cetățenii care aveau dreptul la împroprietărire și, alții, care nu aveau dreptul, au fost înscriși. Faptul că fiecărui împroprietărit și s-a întregit un lot până la 2 ha, adică un lot de subzistență, nu rezolva decât pentru moment „problema țărănească”, gospodăria țărănească, țăranii săraci, fiind salvați de la ruină și foame. Dacă reforma agrară din 1921 a desființat marea proprietate funciară, nu înseamnă că țăranii au primit pământ suficient s întemeieze o gospodărie viabilă. Dimpotrivă, în perioada interbelică vom întâlni iarăși țărani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de subzistență, nu rezolva decât pentru moment „problema țărănească”, gospodăria țărănească, țăranii săraci, fiind salvați de la ruină și foame. Dacă reforma agrară din 1921 a desființat marea proprietate funciară, nu înseamnă că țăranii au primit pământ suficient s întemeieze o gospodărie viabilă. Dimpotrivă, în perioada interbelică vom întâlni iarăși țărani fără pământ, proletari agricoli, care lucrau cu ziua pe la cei mai bogați și pe la moșierii rămași. Pământul primit a trebuit să fie plătit, și mulți țărani nu au avut cu ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără pământ, proletari agricoli, care lucrau cu ziua pe la cei mai bogați și pe la moșierii rămași. Pământul primit a trebuit să fie plătit, și mulți țărani nu au avut cu ce plăti, alții, după un timp, și-au vândut pământul. Gospodăria țărănească avea mari datorii la bănci, la stat (impozite, „funcierea”), ajungând în pragul ruinei, fiind necesară intervenția statului pentru anularea datoriilor. Potrivit Decretului - lege din 1918, aveau dreptul la împroprietărire și instituțiile statului: școlile, bisericile, serviciile tehnice etc. Școala mixtă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
necesitau îngrijire și dresaj pentru a putea fi folosiți la călărie, la tracțiune și la transportul samarizat, desfășurat pe cărări și poteci, în absența unor drumuri amenajate. O mențiune specială facem pentru oi, crescute în număr mare pe lâng fiecare gospodărie. Avantajele oferite (lâna, brânza, laptele, carnea, pielea și blana), în condițiile asigurării unei îngrijiri minime de întreținere (se adăposteau iarna pe sub copaci, în adăposturi improvizate), i-au determinat pe unii dintre români să se ocupe exclusiv cu creșterea oilor. Din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor a fost însoțită permanent de practicarea unor meșteșuguri, de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte din ceramica descoperită în fostele așezări din mileniul I d.Hr. este de factură romano-bizantină, dar nu lipsește nici ceramica locală, lucrată la roată de turație medie, din past calitativ superioară și arsă în cuptoare perfecționate. O parte dintre produsele gospodăriei țărănești erau destinate schimbului. Gama produselor pentru schimb nu s-a modificat semnificativ în ultimele 200 de ani. Erau destinate exportului sarea, peștele și ceramica unitară ca forme și tehnică de execuție pe întreg teritoriul est-carpatică și, în general, produsele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vedere că lupta de unul singur cu pădurea atotcuprinzătoare era sortită eșecului. Comunitatea de rude și-a obținut moșia prin muncă comună și, pe această bază, toți aveau drept la moșia indiviză. Un alt procedeu de obținere a suprafețelor necesare gospodăriei țărănești consta în „inelarea” copacilor, îndepărtarea cojii care ducea la uscarea pădurii, formându-se o „secătură”. Operațiunea de „runcuire”, de defrișare și obținerea unor poiene, avea un caracter permanent, deoarece pământul obținut era cultivat trei ani, după care se defrișa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni, asupra moșiei răzeșilor din Fruntești, nu a putut „înghiți” toate proprietățile răzeșilor, cei din Fruntești reușind să-și păstreze libertatea și pământul. O lungă perioadă de timp nu a existat nicio deosebire între modul de organizare și funcționare a gospodăriei boierești față de cea țărănească. Se folosea același inventar agricol, aceleași culturi, și se obțineau, în funcție și de calitatea solului, recolte modeste. șăranii răzeși își lucrau singuri bucățile de moșie, unii mai bogați foloseau și munca slugilor, argaților, țăranilor dependenți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
foloseau și munca slugilor, argaților, țăranilor dependenți, pe cât vreme, pe moșia boierească se folosea munca țăranilor dependenți, vecini, deveniți clăcași, care aveau în folosință suprafețe de teren primite de la proprietar, a slugilor boierești - oameni de curte - și a robilor țigani. Gospodăria boierească era scutită de unele dări față de domnie, pe cât vreme gospodăria țărănească plătea o largă categorie de dări, ducând, în unele cazuri, la pierderea statutului social. Unealta principală pentru munca în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de fier
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierească se folosea munca țăranilor dependenți, vecini, deveniți clăcași, care aveau în folosință suprafețe de teren primite de la proprietar, a slugilor boierești - oameni de curte - și a robilor țigani. Gospodăria boierească era scutită de unele dări față de domnie, pe cât vreme gospodăria țărănească plătea o largă categorie de dări, ducând, în unele cazuri, la pierderea statutului social. Unealta principală pentru munca în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se poat dezvolta rădăcinile. În majoritatea anilor, când, vorba țăranilor de la noi, „dacă plouă în mai, mănânci mălai”, ploua la timp și nu erau ploi cu gheață, recoltele erau mulțumitoare, asigurau hrana familiei și a păsărilor și a animalelor din gospodărie. Erau ani ploioși, când porumbul ud, ținut în grămezi, se „aprindea”, prindea mucegai și, dacă era consumat de oameni, producea boala numită pelagră, boala satelor românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, despre care amintește, în memoriile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iernilor din Moldova. Vița autohtonă s-a menținut până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când viile au fost atacate de o boală numit filoxera. Izolat s-a mai menținut vița veche în terenurile nisipoase din județul Galați, iar prin gospodăriile oamenilor, lângă casă, s-au mai păstrat câțiva „butuci” de vie pânăă la primul război mondial. Asemenea vii aveau locuitorii răzeși, iar după venirea bejenarilor bucovineni, unii dintre ei și-au plantat vii și livezi. Chiar dacă nu aveau teren propriu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ulei dens, gros, natural, fără prelucrări ulterioare pentru rafinare. O oloiniță funcționa la Fruntești, apoi s-a pusă în funcțiune o alta la Lunca, dar se mergea și mai departe, la oloinița din Parincea. Până pe la mijlocul secolului al XX-lea, gospodăria rănească își producea cele necesare, fără să apeleze la piață, decât foarte rar și numai pentru produse strict necesare, pe care nu le putea produce. Lipsa pământului, boala grea a lumii satului românesc, punea gospodăria țărănească în situația să nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la mijlocul secolului al XX-lea, gospodăria rănească își producea cele necesare, fără să apeleze la piață, decât foarte rar și numai pentru produse strict necesare, pe care nu le putea produce. Lipsa pământului, boala grea a lumii satului românesc, punea gospodăria țărănească în situația să nu-și poată produce cele necesare traiului zilnic, fiind nevoită să apeleze la proprietarii boieri, pentru a lua pământ în parte. Lipsa inventarului agricol, secătuirea pământului prin cultivarea an de an a aceleași culturi, a dusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceea că, deși cea mai mare parte din pământul avut era cultivat cu porumb, nu ajungea de la o recoltă la alta. O statistică realizată pentru anul agricol 1890-1891 lasă să se întrevad situația, dacă nu dramatică, cel puțin nesatisfăcătoare, pentru gospodăria țărănească din comuna Filipeni. Se impune precizarea că soiurile de grâu și, în special, de porumb erau slab productive. Se cultiva cu precădere soiul cincantin, porumb adusă din nordul Italiei, cu bobul mică și cu perioada de vegetație mai scurtă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cumpărările de pământ prin care au intrat în posesia fostelor moșii boierești, i-a pusă în situația de-a avea mai mult pământ decât răzeșii din Fruntești (vezi cap. „Modificări în structura de proprietate” din prezenta lucrare). În perioada interbelică, gospodăria țărănească a fost supusă presiunilor venite din partea băncilor, datoriilor pentru plata pământului primit la împroprietărire, „foncierei” - impozitul pe proprietatea funciară, a pământului, încât a fost nevoie de o nouă intervenție a statului. Criza economică dintre anii 1929-1933 a afectat grav
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țărănească a fost supusă presiunilor venite din partea băncilor, datoriilor pentru plata pământului primit la împroprietărire, „foncierei” - impozitul pe proprietatea funciară, a pământului, încât a fost nevoie de o nouă intervenție a statului. Criza economică dintre anii 1929-1933 a afectat grav gospodăria țărănească, datoare cu bănci sume care depășeau valoarea gospodăriei. În multe zone ale țării și sate, țăranii au fost obligați să achite datoriile făcute la bănci și cămătari și, pentru că nu au avut cu ce plăti, gospodăria lor a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru plata pământului primit la împroprietărire, „foncierei” - impozitul pe proprietatea funciară, a pământului, încât a fost nevoie de o nouă intervenție a statului. Criza economică dintre anii 1929-1933 a afectat grav gospodăria țărănească, datoare cu bănci sume care depășeau valoarea gospodăriei. În multe zone ale țării și sate, țăranii au fost obligați să achite datoriile făcute la bănci și cămătari și, pentru că nu au avut cu ce plăti, gospodăria lor a fost scoasă la vânzare. Guvernele național-țărăniste din timpul crizei au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a afectat grav gospodăria țărănească, datoare cu bănci sume care depășeau valoarea gospodăriei. În multe zone ale țării și sate, țăranii au fost obligați să achite datoriile făcute la bănci și cămătari și, pentru că nu au avut cu ce plăti, gospodăria lor a fost scoasă la vânzare. Guvernele național-țărăniste din timpul crizei au dat mai întâi legea circulației bunurilor rurale (Legea Mihalache), prin care țăranii își puteau vinde loturile cu care fuseseră împroprietăriți. Marile datorii care grevau asupra gospodăriei țărănești (datorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce plăti, gospodăria lor a fost scoasă la vânzare. Guvernele național-țărăniste din timpul crizei au dat mai întâi legea circulației bunurilor rurale (Legea Mihalache), prin care țăranii își puteau vinde loturile cu care fuseseră împroprietăriți. Marile datorii care grevau asupra gospodăriei țărănești (datorii de 37 miliarde lei în 1932), au impusă o lege a conversiunii agricole care nu s-a aplicat decât în 1934, sub numele de „Legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane” prin care datoriile se reduceau cu 5060
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de plată era eșalonat pe 17 ani, cu o dobândă de 3% pe an. Redresarea nu a fost de lungă durată, deoarece participarea României la al doilea război mondial, între 1941-1945, alături de Germania fascistă împotriva U.R.S.S., a însemnat impunerea gospodăriei țărănești la grele sacrificii. Prin decretul lege pentru mobilizarea agricolă, se prevedea că producătorul nu putea dispune liber de produsele agricole și animale. decretul impunea și munca obligatorie pentru toți cei apți de muncă, cuprinși între vârstele de 12-70 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]