2,967 matches
-
aici de autoritățile austriece pentru a coloniza noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea Districtuală austriacă recomanda înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice la Siret (1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. Până la construirea unei biserici proprii, credincioșii greco-catolici ruteni din Rădăuți au folosit biserica romano-catolică (construită
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice la Siret (1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. Până la construirea unei biserici proprii, credincioșii greco-catolici ruteni din Rădăuți au folosit biserica romano-catolică (construită în 1826) pentru ținerea slujbelor religioase. În anul 1900, conform datelor furnizate de recensământul populației, în orașul Rădăuți locuiau 14.403 persoane, dintre care 453 erau de religie greco-catolică (adică 3,14
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
biserici proprii, credincioșii greco-catolici ruteni din Rădăuți au folosit biserica romano-catolică (construită în 1826) pentru ținerea slujbelor religioase. În anul 1900, conform datelor furnizate de recensământul populației, în orașul Rădăuți locuiau 14.403 persoane, dintre care 453 erau de religie greco-catolică (adică 3,14%). După Unirea Bucovinei cu România (1918), greco-catolicii ruteni s-au aflat pe teritoriul României. În anul 1922 a fost înființată o administratură apostolică cu sediul în orașul Siret (astăzi în județul Suceava), cu rol de a-și
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
Unirea Bucovinei cu România (1918), greco-catolicii ruteni s-au aflat pe teritoriul României. În anul 1922 a fost înființată o administratură apostolică cu sediul în orașul Siret (astăzi în județul Suceava), cu rol de a-și exercita jurisdicția asupra parohiilor greco-catolice rutene din Regatul României. În negocierile pentru încheierea Concordatului cu Vaticanul, Guvernul României a insistat asupra eliminării Administraturii apostolice a greco-catolicilor ruteni. În anul 1930, după încheierea Concordatului cu Vaticanul și ratificarea sa de către Parlament, Papa Pius al XI-lea
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
cu Vaticanul, Guvernul României a insistat asupra eliminării Administraturii apostolice a greco-catolicilor ruteni. În anul 1930, după încheierea Concordatului cu Vaticanul și ratificarea sa de către Parlament, Papa Pius al XI-lea a desființat administratura apostolică, dar a stabilit un vicariat greco-catolic rutean sub jurisdicția Eparhiei Române Unite a Maramureșului. În anul 1930, populația orașului Rădăuți era de 16.788 locuitori, dintre care 5.910 români (35,20%), 5.611 evrei (33,42%), 4.615 germani (27,48%), 238 ruteni, 184 polonezi
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
a fost înființat un Vicariat cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul ortodox a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare. Ca urmare, biserica greco-catolică din Rădăuți a devenit în anul 1950 biserică ortodoxă. După Revoluția din decembrie 1989 a fost reînființat Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România, iar fosta biserică ucraineană din Rădăuți, împreună cu preotul și credincioșii, a revenit la confesiunea greco-catolică. După revenirea bisericii
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
și Banat. Vicariatul ortodox a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare. Ca urmare, biserica greco-catolică din Rădăuți a devenit în anul 1950 biserică ortodoxă. După Revoluția din decembrie 1989 a fost reînființat Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România, iar fosta biserică ucraineană din Rădăuți, împreună cu preotul și credincioșii, a revenit la confesiunea greco-catolică. După revenirea bisericii în administrarea comunității greco-catolice ucrainene, a fost numit ca paroh preotul Ioan Voloșciuc (născut la 4 octombrie 1950), absolvent
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
Ca urmare, biserica greco-catolică din Rădăuți a devenit în anul 1950 biserică ortodoxă. După Revoluția din decembrie 1989 a fost reînființat Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România, iar fosta biserică ucraineană din Rădăuți, împreună cu preotul și credincioșii, a revenit la confesiunea greco-catolică. După revenirea bisericii în administrarea comunității greco-catolice ucrainene, a fost numit ca paroh preotul Ioan Voloșciuc (născut la 4 octombrie 1950), absolvent al Institutului Teologic Greco-Catolic din Baia Mare. El predă și cursuri de religie greco-catolică la școlile din Rădăuți. În
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
devenit în anul 1950 biserică ortodoxă. După Revoluția din decembrie 1989 a fost reînființat Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România, iar fosta biserică ucraineană din Rădăuți, împreună cu preotul și credincioșii, a revenit la confesiunea greco-catolică. După revenirea bisericii în administrarea comunității greco-catolice ucrainene, a fost numit ca paroh preotul Ioan Voloșciuc (născut la 4 octombrie 1950), absolvent al Institutului Teologic Greco-Catolic din Baia Mare. El predă și cursuri de religie greco-catolică la școlile din Rădăuți. În perioada 2000-2012, preotul Ioan Voloșciuc a îndeplinit
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
iar fosta biserică ucraineană din Rădăuți, împreună cu preotul și credincioșii, a revenit la confesiunea greco-catolică. După revenirea bisericii în administrarea comunității greco-catolice ucrainene, a fost numit ca paroh preotul Ioan Voloșciuc (născut la 4 octombrie 1950), absolvent al Institutului Teologic Greco-Catolic din Baia Mare. El predă și cursuri de religie greco-catolică la școlile din Rădăuți. În perioada 2000-2012, preotul Ioan Voloșciuc a îndeplinit funcția de vicar general al Vicariatului General Greco-Catolic Ucrainean din România, îngrijindu-se de cele 22 de parohii greco-catolice
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
credincioșii, a revenit la confesiunea greco-catolică. După revenirea bisericii în administrarea comunității greco-catolice ucrainene, a fost numit ca paroh preotul Ioan Voloșciuc (născut la 4 octombrie 1950), absolvent al Institutului Teologic Greco-Catolic din Baia Mare. El predă și cursuri de religie greco-catolică la școlile din Rădăuți. În perioada 2000-2012, preotul Ioan Voloșciuc a îndeplinit funcția de vicar general al Vicariatului General Greco-Catolic Ucrainean din România, îngrijindu-se de cele 22 de parohii greco-catolice ucrainene din Bucovina, Maramureș și Banat. Sediul Vicariatului s-
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
Ioan Voloșciuc (născut la 4 octombrie 1950), absolvent al Institutului Teologic Greco-Catolic din Baia Mare. El predă și cursuri de religie greco-catolică la școlile din Rădăuți. În perioada 2000-2012, preotul Ioan Voloșciuc a îndeplinit funcția de vicar general al Vicariatului General Greco-Catolic Ucrainean din România, îngrijindu-se de cele 22 de parohii greco-catolice ucrainene din Bucovina, Maramureș și Banat. Sediul Vicariatului s-a aflat în clădirea casei parohiale, pe str. Crișan nr. 4. În seara zilei de 28 octombrie 2008, biserica greco-catolică
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
Greco-Catolic din Baia Mare. El predă și cursuri de religie greco-catolică la școlile din Rădăuți. În perioada 2000-2012, preotul Ioan Voloșciuc a îndeplinit funcția de vicar general al Vicariatului General Greco-Catolic Ucrainean din România, îngrijindu-se de cele 22 de parohii greco-catolice ucrainene din Bucovina, Maramureș și Banat. Sediul Vicariatului s-a aflat în clădirea casei parohiale, pe str. Crișan nr. 4. În seara zilei de 28 octombrie 2008, biserica greco-catolică ucraineană din Rădăuți a fost vizitată de către ambasadorul Ucrainei în România
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
Greco-Catolic Ucrainean din România, îngrijindu-se de cele 22 de parohii greco-catolice ucrainene din Bucovina, Maramureș și Banat. Sediul Vicariatului s-a aflat în clădirea casei parohiale, pe str. Crișan nr. 4. În seara zilei de 28 octombrie 2008, biserica greco-catolică ucraineană din Rădăuți a fost vizitată de către ambasadorul Ucrainei în România, Markian Kulyk, însoțit de o delegație din care au făcut parte și consulul general al Ucrainei la Suceava, Iuri Verbyțkyi, și președintele Uniunii Ucrainenilor din România - Ținutul Bucovina, Ioan
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
adresat un cuvânt de salut și s-a arătat interesat de viața comunității ucrainene. Preotul Ioan Voloșciuc i-a prezentat ambasadorului pe enoriași, iar o fetiță de nouă ani, Cristiana Andronachi, a interpretat un cântec ucrainean. În anul 2008, Biserica greco-catolică ucraineană din Rădăuți avea sub oblăduire spirituală 110 familii de ucraineni. Slujbele religioase sunt oficiate timp de o oră în limba română și o oră și jumătate în limba ucraineană. În perioada 30 iulie - 1 august 2012, Vasile Bizău, episcopul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
ucraineană din Rădăuți avea sub oblăduire spirituală 110 familii de ucraineni. Slujbele religioase sunt oficiate timp de o oră în limba română și o oră și jumătate în limba ucraineană. În perioada 30 iulie - 1 august 2012, Vasile Bizău, episcopul greco-catolic de Maramureș, a efectuat prima vizită canonică în calitate de episcop a bisericilor greco-catolice ucrainene din Bucovina. În cea de-a doua zi, el a celebrat Sfânta Liturghie în biserica din Rădăuți, apoi a vizitat parohiile Clit (păstorită tot de preotul Ioan
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
religioase sunt oficiate timp de o oră în limba română și o oră și jumătate în limba ucraineană. În perioada 30 iulie - 1 august 2012, Vasile Bizău, episcopul greco-catolic de Maramureș, a efectuat prima vizită canonică în calitate de episcop a bisericilor greco-catolice ucrainene din Bucovina. În cea de-a doua zi, el a celebrat Sfânta Liturghie în biserica din Rădăuți, apoi a vizitat parohiile Clit (păstorită tot de preotul Ioan Voloșciuc), Siret și Gropeni (păstorite de preotul Vitali Popovics).
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Rădăuți () [Corola-website/Science/320674_a_322003]
-
imperiale apar tipărite și în limba română, când religia ortodoxă este, în sfârșit, recunoscută prin cele două edicte de concivilitate (1759, 1781), din 1761 existând chiar și o episcopie, când se ridică biserici și se înființează școli românești, nu numai greco-catolice, ci și unele neunite. Pentru exercitarea cultului și pentru desfășurarea procesului de învățământ românii aveau nevoie de cărți. În deceniile anterioare, ele fuseseră procurate, pe căi mai mult sau mai puțin legale, de dincolo de munți. Nevoia mereu sporită de carte
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Cacica este un lăcaș de cult construit în anul 1865 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni din satul Cacica (județul Suceava). Primii greco-catolici ruteni s-au stabilit în sudul Bucovinei după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniza noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea Districtuală austriacă recomanda înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. Primele familii de ucraineni sosesc la Cacica în 1785 pentru a munci în mina de sare din localitate. În 1810 se organizează primul grup de credincioși greco-catolici, iar doi ani mai târziu se cumpără terenul
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
1780 Curtea Districtuală austriacă recomanda înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. Primele familii de ucraineni sosesc la Cacica în 1785 pentru a munci în mina de sare din localitate. În 1810 se organizează primul grup de credincioși greco-catolici, iar doi ani mai târziu se cumpără terenul și o casă pentru loc de biserică. Primul preot pentru comunitatea ucraineană a fost pr. Lejohubschei (1812-1813), urmat de pr. Ivan Voievidca (1813-1818). Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
târziu se cumpără terenul și o casă pentru loc de biserică. Primul preot pentru comunitatea ucraineană a fost pr. Lejohubschei (1812-1813), urmat de pr. Ivan Voievidca (1813-1818). Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice la Siret (1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. Parohia greco-catolică ucraineană a fost înființată în anul 1814, dar până la construirea unei biserici proprii
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
Începând din 1812, împăratul Francisc I al Austriei a aprobat înființarea de parohii greco-catolice la Siret (1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. Parohia greco-catolică ucraineană a fost înființată în anul 1814, dar până la construirea unei biserici proprii, credincioșii greco-catolici ruteni din Cacica au folosit biserica romano-catolică (construită din lemn în 1810) pentru ținerea slujbelor religioase. În acea biserică se oficia liturghia alternativ pentru romano-catolici
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
Siret (1812), Cernăuți (1813), Cacica (1814), iar mai târziu au fost înființate parohii și la Rădăuți (1833), Câmpulung Moldovenesc (1883) și în alte localități. Parohia greco-catolică ucraineană a fost înființată în anul 1814, dar până la construirea unei biserici proprii, credincioșii greco-catolici ruteni din Cacica au folosit biserica romano-catolică (construită din lemn în 1810) pentru ținerea slujbelor religioase. În acea biserică se oficia liturghia alternativ pentru romano-catolici (polonezi) și greco-catolici (ucraineni) până în 1865, când greco-catolicii își vor ridica propriul lăcaș de cult
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
folosit biserica romano-catolică (construită din lemn în 1810) pentru ținerea slujbelor religioase. În acea biserică se oficia liturghia alternativ pentru romano-catolici (polonezi) și greco-catolici (ucraineni) până în 1865, când greco-catolicii își vor ridica propriul lăcaș de cult. Conform cronicii parohiei, preotul greco-catolic din Cacica a botezat-o în anul 1863 pe Olga Kobyleanska, viitoarea scriitoare de limbă ucraineană. a fost construită din cărămidă în anul 1865, după proiectul lui Luca și Dumitru Navroțchi. Edificiul a fost ridicat cu sprijinul credincioșilor, în timpul păstoriei
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]