2,660 matches
-
cârnățărese"56, până când sinuciderea singurei femei virtuoase pe care o sacrificase experimentului îl readuce fatal în ipostaza de soț înșelat pentru care doar crima poate, instinctual, să-i "repereze onoarea de familist". Aceeași prăbușire distonantă a eșafodajului comic în farsă grotescă, ancorabilă intertextual în caragialiana schiță 1 Aprilie (monolog), surprinde și intrigă în nuvela Vedenia. "Păcăleala gigantică"57 plănuită îndelung de căpitanul Naicu pe seama soției sale spiritiste, o va face să treacă prin stările resimțite de Stavrache la vederea fratelui crezut
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
puținii contemporani ai lui Caragiale care reușește să se remarce prin originalitate în verva umoristică. Aceasta se datorează mai cu seamă faptului că își îndreaptă atenția către o zona tematică neabordată de colaboratorul său de la Moftul român. Cu toate acestea, grotescul personaj Moș Teacă, desprins parcă din tagma lui Ubu, își dezvăluie permanent ignoranța, îngâmfarea și grosolănia prin rudimentarul comportament verbal caragialesc, presărat cu automatisme cazone (de exemplu, în timpul propriei nunți, Moș Teacă "pe mireasă a pedepsit-o cu patru zile
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
absurdului sub specia deriziunii a luat locul tragicului într-o lume pervertită, a valorilor degradate, a omniprezentei mediocrități pentru care nu tragedia clasică, ci farsa tragică modernă este potrivită. În Teaterprobleme, Dürrenmatt opina că lumea modernă este compatibilă cu comedia grotescă deoarece "tragedia, ca cea mai riguroasă specie a artei, presupune o lume structurată [...]. Comedia [...] una diformă, în devenire, pe cale de a fi răsturnată"13. De altfel, dureroasa conștientizare a absurdului n-ar putea fi evidențiată mai bine prin intermediul tragicului, care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
foarte apropiat de probabil. La Eugen Ionescu, în schimb, irealul a invadat realul și orice distincție între cele două planuri este anulată. Absurditățile debitate de Cațavencu, nonsensurile lui Farfuridi, aberațiile conului Leonida nu pun problema veridicității lor, iar personajele, deși grotești, caricate, schematice, pot găsi corespondenți recognoscibili în realitate. Lumea ficțională a lui Eugen Ionescu este, pe de altă parte, perfect autonomă. Fiecare replică, fiecare ipostază a "personajelor" îi subliniază unicitatea, irealitatea, absurditatea. Sinteză superschematizată a lumii la care se vrea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
într-o manieră foarte asemănătoare cu aceea a scriitorilor de piese absurde din secolul trecut. O eventuală fișă caracterologică a lui Caragiale și respectiv Eugen Ionescu, de pildă, ar include și alte puncte de reper comune: preferința pentru caricatură și grotesc, încercarea de reconsiderare a formelor primare ale teatrului și conștiința inconformismului, deci apartenența la o linie a iregularului 22. 5.4. Ipostaze absurde ale personajului caragialian Convingerea că tipologia comediilor lui Caragiale, ca și a celei create de Molière, face
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
între cele clasice și cele din teatrul absurdului. Eugen Ionescu însuși remarca modernitatea imaginarului caragialian: " Distanța dintre un limbaj pe cât de obscur pe atât de elevat și șiretenia meschină a personajelor, dintre politețea lor ceremonioasă și necinstea lor funciară, adulterele grotești ce se amestecă cu toate acestea, fac ca în cele din urmă acest teatru, mergând dincolo de naturalism, să devină absurd-fantastic."50 Epitetul se aplică mult mai bine propriului său teatru, ceea ce spune mult despre înrudirea celor doi autori în plan
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ca singură soluție posibilă de remediere a erorii justiției printr-o altă eroare deliberată. Departe de a produce satisfacție, actul răzbunător dezgustă. Eroina nu are integritatea hamletiană care să confere tragism vendetei justificate, ci dobândește trăsăturile unui monstru feminin neînblânzit, grotesc prin inconsecvențele, ezitările și plăcerea de a-și tortura victima prin întreținerea iluziei că va fi ajutată. Ca și în farsele tragice postbelice, personajele pot fi interpretate ca fiind abstracțiuni, ceea ce ar explica de ce nu se pot susține ca ilustrări
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
singurul loc în care se poate descoperi o astfel de pervertire a motivului "înșelatului înșelat" la Caragiale. Minidrame ca În vreme de război, O făclie de Paști, Păcat și chiar Două loturi, mizează în principal pe acest efect șoc, violent, grotesc, produs prin inversarea justei răzbunări în revelatoare pedepse. Deși recunoaștem că argumentele menționate nu sunt suficiente pentru a demonstra compatibilitatea dramei Năpasta cu concepția teatrală ulterioară identificată în cadrul literaturii absurdului, ele sunt, credem, suficiente pentru a înlătura stigmatul eșecului, prin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Polifonia funciară a operei caragialiene ale cărei "jocuri cu mai multe strategii" (Florin Manolescu) justifică multitudinea de genuri și specii abordate în registre diverse, explică numeroasele etichetări și nuanțări: "realism etern", "realism clasic", "realism naturalist", "realism critic", "realism psihologic", "realism grotesc", "realism creatural", "hiperrealism", "microrealism"28 etc. Opera cristalizată în creuzetul artei caragialiene, care a topit realitatea mixând substanțele esteticii clasice, realiste și naturaliste deopotrivă, poartă însă drept marcă specifică, celebra formulare a lui Paul Zarifopol: "caricatural, dar perfect verosimil"29
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
înseamnă, până la urmă, o inversare de tip ironic, în mod paradoxal creatoare și nu escatologică a literaturii ca antiliteratură. Acestă regenerare este și efectul produs de generalizarea parodierii și a burlescului, a infestării cu acest virus al deformărilor ironice, caricaturale, grotești până la limita absurdului 141. În afara acelor texte care, chiar prin subtitlurile date se dezvăluie drept deghizări parodice ale speciilor literare menționate în falsele etichete precum "roman în patru parți", "poem eroico-erotic și muzical, în proză", "fabulă", și celelalte scrieri urmuziene
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Caragiale și a lui Eugen Ionescu. Astfel, dacă la Urmuz, absurdul pare căutat cu orice preț, stârnit prin devierile bruște de la logic la ilogic, de la real la ireal etc., provocat prin transgresarea limitelor pe care până și denaturările caricaturale, grotești și parodice le presupun, la Caragiale absurdul este, în primul rând, cel pe care, descoperindu-l cu stupoare în realitate, îl transpune transfigurat artistic și îl evidențiază prin contrastul clar dintre ordinea internă a operei și dezordinea surprinsă în extratext
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un jet de apă, conform normelor igienice occidentale. Soarele amiezii Își trimite perpendicular razele, asemenea unor săgeții fierbinți, peste toate viețuitoarele și plantele moleșite ce caută cu Înfrigurare un strop de umbră. Aerul supraîncălzit plutește spre cer halucinant creând imagini grotești de Fata Morgana, ca În pustiurile roșii ale Saharei sau Australiei. Visăm la o terasă sub palmieri unde să putem servi un suc de ananas cu cubulețe de gheață sau lapte de cocos cu Înghețată de fructe sau ciocolată... Ne
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se dovedește lipsită de spirit. Eminescu e acuzat, cu îngustime, de a fi încălcat regulile gramaticii și se citează, într-un comentariu dirijat de o neînțelegere totală, fragmente din Mortua est și din Sărmanul Dionis, pe care Z. le găsea „grotești”. Scrierea a fost destul de cunoscută în epocă, servind adversitățile, de diferite origini, pe care și le crease Junimea. SCRIERI: Aurora, București, 1858; Muza de la Borta Rece, București, 1873; Cântece și plângeri, București, 1874; ed. București, 1881; ed. București, I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
textul a fost înrâurit de dramele școlare maghiare, în care anumite întâmplări grave din istorie erau parodiate - pretext pentru spectacole de divertisment, organizate cu ocazia unor serbări sau carnavaluri. În manieră de farsă, momente cu rezonanță dramatică alternând cu interludii grotești (cântece, scamatorii, dansuri), este evocată uciderea domnului moldovean Grigore III Ghica de către turci, în anul 1777. După un Praeambulum ce anunță subiectul, acțiunea începe printr-o scenă în care domnul plănuiește împreună cu sfetnicii săi o alianță cu puterile creștine (Rusia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
începutul anilor '90. Acea producție a durat patru ore și a respectat în detaliu textul original, dar a fost un eșec din punct de vedere critic. Totul s-a transformat într-un fiasco pentru că s-a făcut abuz de absurdități grotești, cum ar fi imaginea lui Lear traversînd scenă ducînd-o pe Cordelia moartă într-o roaba, urlînd, dar purtînd un nas de clovn din polistiren. Pînă și regia a fost un eșec total. Regele Lear este un test pentru orice actor
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Astfel, pasajul așteptării unei mari inspecții școlare, așteptare anxioasă, febrilă, generatoare de isterie colectivă, și în cele din urmă zadarnică, episod înrudit poate cu nuvela lui Gh. Brăescu Vine doamna și domnul gheneral, dar trasat în tonuri mult mai tari, grotești, márqueziene parcă, poate fi citit și ca o parabolă a așteptării Zilei de Apoi. Dar tema escatologică și soteriologică e, în chipul cel mai vădit, invocată aici prin recursul mai mult decât aluziv - la fel ca în romanele lui Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
În jurul pîntecului, Închid catarama și-mi las tricoul să cadă peste ea. În clipa În care mă Întorc, mă zăresc o fracțiune de secundă În oglinda mărime naturală de pe spatele ușii. Îmi vine să plîng. Arăt ca un monstru, arăt grotesc. Picioarele Îmi sînt ca două trunchiuri albe și noduroase de copac. Dacă-mi vezi doar tălpile, juri că sînt o mamaie. SÎnt umflată cu pompa, din toate părțile. — Arăți minunat, Becky! Venetia s-a urcat dintr-o săritură pe birou
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
puterea de a da relief aparte sutelor de figuri antrenate în magma efervescentă a narațiunii: reprezentanți ai autorităților, surghiuniți de cele mai diverse soiuri, siberieni get-buget ori coloniști de toate națiile, mai fiecare cu o „poveste” a sa, tragică sau grotescă, stranie sau absurdă. În sfârșit, stă într-un progres notabil al proceedelor narative și descriptive - memorabile sunt descrierea Obiului revărsat, a tărâmului arctic cu aurora sa boreală, a taigalei, adevărat poem în proză -, în mânuirea dialogului, în folosirea altor registre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
este ratată parțial în ultimele trei, experiența politică recentă a autorului suscitându-i o pornire pătimașă, resentimentară. Din cauza acesteia, tarele societății, ca și defectele indivizilor, fie adversari, fie colaboratori apropiați și prieteni vechi, sunt șarjate nejustificat, capătă deseori o înfățișare grotescă. Pe acest fond și Vania Răutu, cu moralitatea lui perfectă, devine neverosimil, textul acuzând un flagrant parti-pris auctorial, un tezism apăsat. „Egocentrismul”, idealizarea protagonistului-autor fac dificil de acceptat lectura propusă de Nicolae Manolescu volumului Ciubărești ca „un roman satiric, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
americană a romanelor conversaționale. Lui Amis îi place narațiunea vorbită. O cantitatea uriașă de vorbe învăluie sensul, impunând o lectură răbdătoare, o relectură. Atunci când comicul nu mai amuză ci îngrozește, romanul lui Amis și-a atins țelul. Istoria însăși e grotescă. Văzută în revers, ea face aparent pe criminali să pară sfinți, iar victimmele să fie fericite la culme. Evreilor li se redau sănătatea, averea și iubirea familiei. Primul contact cu derularea inversă imaginată de Amis poate să ne facă să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ceai dintr-o sală sinistră plină cu angajați... De ce nu? Lucrul la o firmă se aseamănă uneori cu prostituția... Autoarea (respectăm convenția) convinge cititorul că este inteligentă și cultă, convinge că are simțul umorului de la nuanțe fine, subtile până la cele grotești. Cu unii clienți poartă conversații ce dovedesc asimilări profunde din literatură și muzică ori interpretări științifice legate de diferite fapte și evenimente. Relatează, în trecere, că umblă prin magazine nu numai după lenjerie intimă cu design-uri rafinate și cosmetice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
divinității absente și organizează „circul” existenței, pune în scenă lumea, dându-i un sens. Această nouă postură auctorială - a cărei ivire marchează trecerea de la onirism la textualism - se observă în mod deosebit în nuvela Înscenare, la prima vedere o parodie grotescă a mitului cristic. Așteptare cuprinde prozele cele mai reprezentative pentru onirismul estetic - printre ele nuvela titulară, capodopera autorului ca nuvelist. Pentru primul roman, Zadarnică e arta fugii (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ț. și-a însușit, mânuind-o cu mare virtuozitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Hotel Europa, înfățișează goana unor personaje, în frunte cu cel numit Autorul, de data aceasta către Est, mai precis către un sat din Maramureș. Totul se încheie printr-o epifanie burlesc gravă, înrudită cu finalul din Nunțile necesare, nuntirea cosmică, grotesc mioritică, fiind reprezentată acum de moartea Autorului, de fapt de ridicarea lui în slavă la bordul unui OZN. Tipul de scriitură utilizat înainte de prozator (onirismul, alegorismul liric, tehnica Noului Roman etc.), precum și formule anterior repudiate ori evitate (scriitura așa-zis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Abandonarea măștii / 198 4.3. Scopul reformei / 201 4.3.1. Cronica moravurilor / 202 4.3.2. Moralitatea râsului / 205 5. Drama romantică / 206 5.1. Influența străină / 208 5.2. Modernitatea și libertatea artei / 212 5.3. Alianța dintre grotesc și sublim / 220 6. Teatrul naturalist / 225 6.1. Refuzul neverosimilului / 226 6.2. Adevăr psihologic și realism scenic / 229 Capitolul IV Trecerea spre modernitate / 237 1. Un teatru abstract / 240 1.1. Appia: Muzică și lumină pe scenă / 240
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un om căruia o zână i-ar fi dăruit sufletul lui Corneille și mintea lui Molière." Cu teatrul lui Hugo, se termină, în Franța, într-o apoteoză care îi este cântecul de lebădă, triumful alexandrinului.89 5.3. Alianța dintre grotesc și sublim Urmând exemplul lui Diderot și Louis-Sébastien Mercier, Romanticii definesc drama ca pe un gen complet care prezintă caracteristicile tuturor genurilor dramatice anterioare. " (...) drama, după opinia secolului al XIX-lea, cum scrie Hugo în Prefața la Marie Tudor, nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]