2,624 matches
-
Național de Românizare. 1136 Eroare. Se referă la Decretul-Lege Nr. 732 din 09.03.1942 pentru înființarea unui impozit excepțional de reîntregire. Monitorul Oficial, partea I, nr. 59 din 10.03.1942. 1137 La 03.08.1942 Cabinetul Militar din cadrul Guvernământului Provinciei Bucovina a oferit următorul răspuns: "România Guvernământul Provinciei Bucovina. Cabinetul Militar No. 888 Cernăuți, la 3 August 1942 La adresa Dvs. No. 209/942; Vi se face cunoscut că propunerile Dvs. se vor putea lua în cercetare abia după efectuarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Decretul-Lege Nr. 732 din 09.03.1942 pentru înființarea unui impozit excepțional de reîntregire. Monitorul Oficial, partea I, nr. 59 din 10.03.1942. 1137 La 03.08.1942 Cabinetul Militar din cadrul Guvernământului Provinciei Bucovina a oferit următorul răspuns: "România Guvernământul Provinciei Bucovina. Cabinetul Militar No. 888 Cernăuți, la 3 August 1942 La adresa Dvs. No. 209/942; Vi se face cunoscut că propunerile Dvs. se vor putea lua în cercetare abia după efectuarea și închiderea lucrărilor de recensământul evreilor. D. O.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
21, f. 164, 167. 1170 Vezi documentul nr. 257. 1171 Grigore V. Sion (1900-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de cavalerie (1920-1922). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1922). Șef al Biroului 2 în cadrul Guvernământului Bucovinei (1941-1942); ofițer în cadrul Diviziei 5 Cavalerie (1944); trecut în rezervă la 15.06.1944. Locotenent (din 28.09.1926); căpitan (din 10.05.1934); maior (din 31.10.1941). 1172 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului de Miniștri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
27.08.1942. 1173 AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 164, 167. 1174 Prin notele Nr. 462/C.B.B.T. din 30.03.1942, respectiv 30.04.1942, Cabinetul pentru Administratrea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri comunica Guvernământului Provinciei Basarabia hotărârea mareșalului Ion Antonescu cu privire la deportarea în Transnistria a 425 evrei aflați în Basarabia. AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 175-176. 1175 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1176 Vezi documentul nr. 234. 1177 Vezi documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 585 din 11.09.1942. 1219 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1220 Vezi nota Nr. 525 din 04.09.1942 adresată șefului Marelui Stat Major, generalul Ilie Șteflea, de către Guvernământul Provinciei Bucovina. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3009, f. 54. 1221 Vezi documentul nr. 277. 1222 Nota Nr. 525 din 04.09.1942 a Guvernământulului Provinciei Bucovina a fost determinată de adresa Nr. 600
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
68.750 din 06.08.1942 al Marelui Stat Major, Secția I-a. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3002, f. 8. 1277 Vezi în acest sens adresa Nr. 554 din 18.10.1942 a Guvernământului Bucovinei către Marele Stat Major, Secția I-a. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 82. 1278 Vezi în acest sens nota Nr. 138.138 din 17.08.1942 înaintată Marelui Stat Major, Secția
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
înaintată de Marele Stat Major Ministerului Apărării Naționale. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3009, f. 4. 1340 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. Vezi și adresa Nr. 4853 din 19.11.1942 a Guvernământului Provinciei Basarabia către Corpul 3 Teritorial. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3002, f. 107. 1341 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 2087 din 13.11.1942. 1342 Pe această notă mareșalul Ion Antonescu a pus următoarea rezoluție: "Aprob. (ss.) Antonescu"; "Să li se îngăduie a primi îmbrăcăminte din țară, prin Guvernământ. (ss) Antonescu". Vezi în acest sens nota Nr. 500.068/CBBT din 13.01.1943 a Președinției Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei. AMAE, fond Problema 33, volumul 23, f. 815-817. 1343 Documentul a fost
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
I-a. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3009, f. 32. 1354 Generalul Corneliu Calotescu. 1355 Vezi în acest sens nota Nr. 9311 din 07.12.1942, adresată Marelui Stat Major, Secția I-a, de către Guvernământul Provinciei Bucovina. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 100. 1356 Vezi documentul nr. 277. 1357 Marele Stat Major, Secția I-a, a reiterat acest punct de vedere în nota Nr. 931.308 din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vezi documentul nr. 147. 1375 Vezi și Raportul Nr. 48.938 din 19.12.1942, înaintat Președinției Consiliului de Miniștri de către Inspectoratul General al Jandarmeriei, raport ce confirma afirmațiile guvernatorului Gheorghe Alexianu cu privire la situația și paza lagărelor și ghettourilor din Guvernământul Transnistriei. ANRM, fond 706-Cabinetul pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri, inventar nr. 1, dosar nr. 59, volumul I, f. 153-155. 1376 Generalul Ioan Arhip. 1377 Vezi în acest sens nota Nr. 934.267 a Marelui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 502.907 din 24.12.1943. 1563 Vezi în acest sens notele nr 428.408 din 08.10.1943 adresată de Marele Stat Major, Secția I-a, Guvernământului Provinciei Bucovina, respectiv nota Nr. 9757 din 23.11.1943, adresată Marelui Stat Major, Secția I-a, de către Guvernământul Provinciei Bucovina. AMAE, fond Problema 33, volumul 25, f. 269; volumul 26, f. 489. 1564 Charles Kolb (1885-1969), comerciant și om
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1563 Vezi în acest sens notele nr 428.408 din 08.10.1943 adresată de Marele Stat Major, Secția I-a, Guvernământului Provinciei Bucovina, respectiv nota Nr. 9757 din 23.11.1943, adresată Marelui Stat Major, Secția I-a, de către Guvernământul Provinciei Bucovina. AMAE, fond Problema 33, volumul 25, f. 269; volumul 26, f. 489. 1564 Charles Kolb (1885-1969), comerciant și om politic elvețian. Reprezentant al Crucii Roșii Internaționale în România (31.10.1943-30.06.1946). 1565 Ștefan A. Rădulescu (1900-
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
militare de ofițeri de infanterie (1919-1921) și al Școlii Superioare de Război. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1921). Șef a Biroului 4 Dotare din Comandamentul Diviziei 7 Infanterie (22.06.1941-05.04.1943); director al Cabinetului Militar al Guvernământului Basarabiei (05.04.1943-23.04.1944); șef al Secției a 4-a în cadrul Comandamentului General al Etapelor (23.04-01.11.1944). Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 19.02.1951, a trecut prin închisoarea Iași, fiind eliberat la 27.12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
continuității etnice pe probarea continuității statale, a permanenței statalității românești. Evacuarea aureliană a Daciei Traiane, prin retragerea administrației romane, a ocazionat organizarea politică a populației autohtone rămase locului. Statalitatea română își are originile în această reorganizare politică provocată de retragerea guvernământului roman: "Din epocha aqueasta începe un guvern nuou și autonom în Dacia nóstra" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Proiectarea în trecut a năzuințelor de viitor, filtrate prin ciurul posibilităților prezentului, este evidentă în descrierea principiilor fundamentale pe baza cărora funcționa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și-ar dori ca societatea românească să revină la comunism. Chestionarul utilizat în studiile "New Europe Barometer" cuprindea o întrebare care ridica tocmai această problemă. După ce respondenților li se spunea că "Țara noastră a avut și un alt sistem de guvernământ decât cel actual. Unii oameni sunt de părere că ar fi mai bine dacă țara ar fi guvernată în mod diferit", aceștia erau întrebați dacă " Ar trebui să ne întoarcem la conducerea comunistă?". Respondenții au avut la dispoziție patru variante
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nostalgice. Rezistența nostalgică românească este bistratificată în două categorii diferite în ceea ce privește intensitatea pozitivării trecutului comunist. Pe de o parte, există o minoritate activă, care valorizează suficient de puternic fostul regim comunist astfel încât să își dorescă reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ în societatea actuală. Nucleul dur al nostalgicilor fundamentaliști (restauratorii, cei care doresc statu quo ante) pot fi considerați falanga activă a rezistenței nostalgice, întrucât preferă o reîntoarcere efectivă în trecutul pe care îl idealizează. Pe de altă parte, există o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutul pe care îl idealizează. Pe de altă parte, există o categorie populațională mai cuprinzătoare în termeni demografici dar și mai pasivă în termeni de intensitatea convingerilor, care deși valorizează pozitiv fostul regim, nu dorește reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ. Așadar, rezistența nostalgică este structurată concentric în jurul unui nucleu dur de fundamentaliști nostalgici, la care se adaugă categoria indivizilor care pozitivează fostul regim fără a aproba însă și ideea unei restaurări comuniste (contingentul de nostalgici pasivi). Nucleul dur al nostalgicilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ales dreptul natural). Jurisdicția asupra stabilirii vinovăției criminale revine în totalitate tribunalelor, iar consecința pentru vinovăția criminală este pedeapsa, conform principiilor justiției retributive; b) vinovăția politică, a doua formă de vinovăție, cade în sarcina tuturor cetățenilor statului politic al cărui guvernământ a comis atrocități criminale. Jaspers insistă asupra faptului că fiecare cetățean este co-responsabil pentru faptele de care se face responsabil guvernul țării sale, și de aceea fiecare cetățean trebuie să poarte responsabilitatea politică pentru consecințele acțiunilor guvernului țării sale. "Fiecare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
creeze, sau nu, organe comune de conducere, dar cu păstrarea suveranității statelor membre. Exemple de state confederative: S.U.A între anii 1776 1787; Austro-Ungaria între anii 1867 1918; Comunitatea Statelor Independente constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
comune de conducere, dar cu păstrarea suveranității statelor membre. Exemple de state confederative: S.U.A între anii 1776 1787; Austro-Ungaria între anii 1867 1918; Comunitatea Statelor Independente constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești, Roma); republica aristocratică medievală (Veneția, Florența, Genova); republica modernă; Deosebirea principală dintre aceste forme de guvernământ constă în faptul că în cazul monarhiei funcția supremă în stat se transmite ereditar iar în cazul republicii se ocupă prin voința alegătorilor pentru o perioadă limitată de timp. Secolul al XX-lea a determinat o ascensiune a republicii în detrimentul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Război Mondial. De exemplu, România a fost monarhie până la 30 decembrie 1947 când s-a instalat regimul comunist iar România a fost proclamată Republica Populară Română. Democrația nu se asociază obligatoriu cu una din formele de stat. c) Sisteme de guvernământ Sistemul de guvernământ reprezintă modul în care este organizată puterea executivă: parlamentar (Anglia, Germania, Italia, Grecia, Portugalia); prezidențial (S.U.A., Rusia); semiprezidențial (Franța, România); Sistemul parlamentar are următoarele caracteristici: puterea executivă este reprezentată de șeful statului (monarh, președinte) și guvern; atribuțiile
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
exemplu, România a fost monarhie până la 30 decembrie 1947 când s-a instalat regimul comunist iar România a fost proclamată Republica Populară Română. Democrația nu se asociază obligatoriu cu una din formele de stat. c) Sisteme de guvernământ Sistemul de guvernământ reprezintă modul în care este organizată puterea executivă: parlamentar (Anglia, Germania, Italia, Grecia, Portugalia); prezidențial (S.U.A., Rusia); semiprezidențial (Franța, România); Sistemul parlamentar are următoarele caracteristici: puterea executivă este reprezentată de șeful statului (monarh, președinte) și guvern; atribuțiile șefului statului sunt
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1866 prevedea votul cenzitar iar în 1921 se adoptase o reformă agrară iar Constituția din 1866 declara proprietatea „sacră și inviolabilă”); În Constituția din 1923, România era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent și avea ca formă de guvernământ monarhia constituțional ereditară. Constituția avea la bază următoarele principii: suveranitatea națională (puterea aparține poporului); separarea puterilor în stat; respectarea drepturilor și libertăților cetățenești; guvernarea reprezentativă; domnia legii; Constituția din 1923 introducea ideea că proprietatea are o funcție socială și că
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]