8,389 matches
-
ani și reprezintă a patra cauză de deces la sexul masculin și a treia cauză de mortalitate la sexul feminin, vârsta medie fiind de 72 de ani. Peste jumătate dintre pacienții cu IC prezintă 7 sau mai multe comorbidități (hiperuricemie, hipertensiune arterială - HTA, sindroame inflamatorii cu proteina C reactivă > 1 mg/dl, insuficiență renală cronică, afecțiune coronariană) care se definesc concomitent ca factori de risc terapeutic medical și chirurgical (3). La pacienții octogenari se adaugă o serie de factori etiopatogenici suplimentari
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
cronice sau afectării valvulare, cu FEVS sub 20%. Afectarea coronariană poate fi atât de severă, încât grefarea extensivă nu este fezabilă. Majoritatea pacienților acuză scurtarea cronică a timpilor respiratori cu alterarea severă a capacității fizice. În aceste cazuri se diagnostichează hipertensiunea pulmonară (HTP) și cașexie cardiacă. Există situații de refuz anterior al intervenției chirurgicale sau pacienți care au suferit deja intervenții chirurgicale pe cord deschis ceea ce asociază dificultăți tehnice în caz de reintervenție și creșterea riscului operator fără un beneficiu clar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
că reabilitarea fizică în IC nu modifică riscul mortalității globale pe termen scurt (până la 12 luni), dar reduce riscul spitalizărilor și conferă îmbunătățiri semnificative ale calității vieții pacienților cu IC, indiferent de vârstă (17). 49.2.3. Recuperarea cardiovasculară în hipertensiunea arterială În cazul pacienților vârstnici cu hipertensiune arterială (HTA), exercițiile aerobice după un program regulat au efecte de reducere a TA similare celor constatate la hipertensivii tineri. Mecanismele aflate la baza acestor efecte includ scăderea rigidității arteriale și activarea mecanismelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
riscul mortalității globale pe termen scurt (până la 12 luni), dar reduce riscul spitalizărilor și conferă îmbunătățiri semnificative ale calității vieții pacienților cu IC, indiferent de vârstă (17). 49.2.3. Recuperarea cardiovasculară în hipertensiunea arterială În cazul pacienților vârstnici cu hipertensiune arterială (HTA), exercițiile aerobice după un program regulat au efecte de reducere a TA similare celor constatate la hipertensivii tineri. Mecanismele aflate la baza acestor efecte includ scăderea rigidității arteriale și activarea mecanismelor vasodilatației arteriale mediate de flux cu creșterea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
4 și 4,9 cm, 6,5% pentru anevrisme cu diametrul între 5 și 5,9 cm și crește dramatic în cazul anevrismelor de peste 6 cm (5). Riscul de ruptură este influențat de prezența factorilor de risc precum fumatul și hipertensiune arterială (HTA). 36.1.5. Strategii terapeutice în boala aortică anevrismală Speranța de viață la pacienții vârstnici este în continuă creștere. În raport cu ultimul consens, speranța de viață la un subiect de sex masculin de 75 de ani este de 6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
respiratorii și hemoragice, și scăderea timpului de spitalizare (12,13) (caseta 36.3). Evaluarea postoperatorie a pacienților vârstnici cu anevrism de aortă În postoperator, pacientul este încadrat într-un tratament complex, integrat, de control a factorilor de risc cardiovasculari (fumat, hipertensiune, DZ, hiperlipoproteinemie) și reevaluat periodic. Complicațiile chirurgicale imediate, complexe și asociate cu rate crescute de mortalitate, sunt dominate de hemoragie, infecții, paraplegie (5,1%), leziuni neurologice cerebrale, medulare, insuficiență renală acută (18%), sindrom de debit cardiac scăzut (18%), insuficiență multiorganică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
disecțiilor de tip B, indicațiile fiind aceleași ca și în cazul chirurgiei deschise. Indicațiile de tratament chirurgical includ ruptura aortică, expansiunea acută aortică, sindromul de malperfuzie, durere sau progresia disecției chiar sub tratament medical maximal, lipsa de control medicamentos al hipertensiunii. Nu există un consens în literatura de specialitate privind tratamentul în cazul pacienților cu hematoame intramurale și ulcere penetrante aterosclerotice. Hematoamele intramurale evoluează spre ruptură acută în 35% dintre cazuri, în majoritatea situațiilor fiind vizibilă regresia hematomului sub tratament chirurgical
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
50 de ani, chiar dacă sunt asimptomatici, trebuie examinați cu atenție. Pacienții cu boli cardiovasculare care suferă intervenții chirurgicale non-cardiace ridică mai multe probleme decât restul pacienților. Stresul indus de intervenția chirurgicală crește activitatea neuroendocrină și alterează statusul coagulării. Hipotensiunea arterială, hipertensiunea arterială (HTA) și tahicardia, în prezența hipercoagulabilității, pot conduce la apariția infarctului miocardic (IM). Datele care există până în acest moment sugerează că afectarea balanței dintre necesarul și oferta de oxigen la nivel miocardic are o importanță deosebită în perioada postoperatorie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
să sugereze că apariția perioperatorie a aritmiei extrasistolice ventriculare sau a tahicardiei ventriculare nesusținute izolate se asociază cu un prognostic mai prost. Tratamentul acestor aritmii ventriculare apărute perioperator este similar cu al celor apărute în afara contextului chirurgical. 47.4.4. Hipertensiunea arterială HTA nu este considerată un factor independent de risc pentru apariția complicațiilor cardio vasculare în chirurgia non-cardiacă. Nu există date despre superioritatea uneia dintre clasele de medicamente antihipertensive la pacienții supuși intervențiilor chirurgicale non-cardiace. Tratamentul antihipertensiv trebuie continuat până în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
trebuie continuat până în dimineața intervenției chirurgicale și reluat cât de repede posibil în perioada postoperatorie. La cei cu HTA gradul 1 sau 2 nu există dovezi că amânarea intervenției chirurgicale până la optimizarea terapiei ar fi benefică (30). La cei cu hipertensiune gradul 3, trebuie atent cântărite beneficiile posibile ale amânării intervenției chirurgicale în vederea optimizării terapiei față de riscurile amânării intervenției. La pacienții hipertensivi cu boală coronariană se recomandă administrarea perioperatorie de betablocante.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
clasă I B). Indicația este bazată pe dovezi din studii prospective (26-28). 29.2. Etiologie, mecanisme Ca și la adultul de vârstă medie, FA la vârstnic este asociată cu variați factori de risc și comorbidități, situație explicabilă prin creșterea prevalenței hipertensiunii arteriale (HTA), DZ, bolii cardiace ischemice (BCI), IC sau a valvulopatiilor de etiologie aterosclerotică (29,30). Primele informații în acest sens provin din două studii epidemiologice de referință -Framingham Heart Study (FHS) și Cardiovascular Health Study (31,32). FHS a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
de conducere sunt reprezentate de: creșterea masei țesutului elastic, de colagen și a celui gras, în special la nivelul nodulului sinoatrial, cu o reduceremarcată a numărului de celule pacemaker, prezența de calcificări în mușchiul cardiac, încetinirea conducerii la nivel cardiac, hipertensiune arterială (HTA), prezența infiltratelor amiloide care amplifică tulburările de conductibilitate (3). Tulburările ritmului cardiac au drept consecințe: creșterea marcată a frecvenței supraventriculare și producerea de bătăi ectopice ventriculare, episoade scurte de tahicardie paroxistică supraventriculară ce pot apărea la monitorizarea Holter
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
renale, sub/supradozarea cu medicamente, asocierile medicamentoase. Particularități farmaco-clinice ale terapiei bolilor cardiovasculare la vârstnici În alegerea schemelor de tratament al bolilor cardiovasculare la vârstnici trebuie puse în balanță beneficiile și riscurile administrării diferitelor clase de medicamente. 45.4.1. Hipertensiunea arterială Cei mai mulți dintre pacienții vârstnici necesită doi sau mai mulți agenți antihipertensivi pentru a menține presiunea arterială sub valoarea de 140 mmHg (12). 45.4.1.1. Diureticele tiazidice Dacă nu este folosit chiar de la început în schemele de tratament
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
medicamentelor și în dozele prescrise. Modificări fiziopatologice legate de îmbătrânire Odată cu înaintarea în vârstă, sistemul cardiovascular este afectat atât de modificările fiziologice structurale și funcționale legate de vârstă, cât și de elementele diverselor entități patologice supraadăugate pe parcursul vieții. Boli ca hipertensiunea arterială (HTA), boala cardiacă ischemică, insuficiența cardiacă (IC), a căror incidență crește odată cu vârsta, se suprapun peste schimbările induse de îmbătrânire (7). La nivelul cordului se constată hipertrofia ventriculului stâng (VS), spre deosebire de majoritatea organelor parenchimatoase care tind să se atrofieze
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
studiului SEPHAR (30). Prevalența HTA crește odată cu vârsta. Conform Raportului JNC-7, peste două treimi dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani suferă de HTA (31). Riscul ca o persoană care la 55 de ani nu era hipertensivă să dezvolte hipertensiune până la 80 de ani este de peste 90% (32). Valorile TA, atât sistolică, cât și diastolică, continuă să crească până în jurul vârstei de 65 de ani, ulterior crește doar TA sistolică, cea diastolică scăzând mai ales la femei (3). TA sistolică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
terapia IC sunt legate de rolul ultrafiltrării, impactul disfuncției renale, a anemiei și tratamentului cu eritropoetină asupra prognosticului IC (4). În tratamentul HTA au existat controverse legate de ținta terapeutică care trebuie atinsă în HTA izolată sistolică. Ultimul ghid de hipertensiune al Societății Europene de Cardiologie stabilește o țintă de 140-150 mmHg sau chiar mai puțin la pacienții care tolerează bine tratamentul (83). Sincopa la pacientul geriatric rămâne o provocare diagnostică mai ales în cazurile de boală cognitivă asociată. Testele de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
Odată ce embolismul pulmonar este diagnosticat, o terapie anticoagulanta adecvată poate duce la rezoluția completă a trombusului. Un număr mare de pacienți nediagnosticați sau cu un tratament neadecvat vor trece în faza cronică, progresiv obstructiva a bolii, recunoscută sub numele de hipertensiunea pulmonară cronică tromboembolică (HPCTE). Aceasta se caracterizează printr-un proces dinamic cu repetări ciclice de tromboza și recanalizare la nivelul sistemului circulator arterial funcțional pulmonar. Este mai frecvent pe partea dreaptă și reprezintă 3% din descoperirile necroptice [6]. Hipertensiunea pulmonară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
de hipertensiunea pulmonară cronică tromboembolică (HPCTE). Aceasta se caracterizează printr-un proces dinamic cu repetări ciclice de tromboza și recanalizare la nivelul sistemului circulator arterial funcțional pulmonar. Este mai frecvent pe partea dreaptă și reprezintă 3% din descoperirile necroptice [6]. Hipertensiunea pulmonară la pacienții cu boala tromboembolică se datoreaza diminuării calibrului, obstrucției și proliferării endarterei arterelor pulmonare (principale, lobare sau segmentare). Se ajunge la creșterea progresivă a presiunii în arteră pulmonară și a rezistenței vasculare pulmonare, urmată de insuficiență inimii drepte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
pacienților ce au presiunea în arteră pulmonară peste 30 mmHg și de numai 10% din cei cu presiunea peste 50 mmHg sunt în viață după 5 ani [2]. Trombendarterectomia pulmonară (ȚEP) reprezintă o metodă chirurgicală de tratament pentru pacienții cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică. Prima operație cu intenție curativa a fost efectuată cu peste 30 de ani in urma [4]. Procedura chirurgicală este în prezent bine codificata; pe plan mondial au fost operați peste 3000 de pacienți cu hipertensiune pulmonară cronică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
pacienții cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică. Prima operație cu intenție curativa a fost efectuată cu peste 30 de ani in urma [4]. Procedura chirurgicală este în prezent bine codificata; pe plan mondial au fost operați peste 3000 de pacienți cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică, la care s-a practicat trombendarterectomia pulmonară. DIAGNOSTIC Pacienții cu trombembolism pulmonar cronic prezintă dispnee progresivă la efort. Deoarece etiologia tromboembolică este rar bănuita, diagnosticul de hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică este pus târziu sau doar la necropsie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
plan mondial au fost operați peste 3000 de pacienți cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică, la care s-a practicat trombendarterectomia pulmonară. DIAGNOSTIC Pacienții cu trombembolism pulmonar cronic prezintă dispnee progresivă la efort. Deoarece etiologia tromboembolică este rar bănuita, diagnosticul de hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică este pus târziu sau doar la necropsie. La debutul bolii simptomatologia este săracă, examenul fizic nerelevant, pacienții nemaifiind examinați o lungă perioadă de timp până când apar alte semne și simptome. Pacienții pot prezenta sincope, datorită debitului cardiac
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
practică de rutină. Un timp parțial de tromboplastina prelungit, în absența terapiei cu heparina, sau o scădere a numărului de trombocite poate sugera posibilitatea existenței de anticorpi anticoagulanți lupici sau anticardiolipinici; identificarea s-a făcut la 10-50% din pacienții cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică [1]. Testele funcționale pulmonare sunt în limite normale sau pot arăta o afectare restrictivă ușoară - moderată, cel mai frecvent prin compromiterea parenchimului datorită infarctizării pulmonare. Ecocardiografia joacă un rol major în investigarea hipertensiunii pulmonare cronice tromboembolice, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
10-50% din pacienții cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică [1]. Testele funcționale pulmonare sunt în limite normale sau pot arăta o afectare restrictivă ușoară - moderată, cel mai frecvent prin compromiterea parenchimului datorită infarctizării pulmonare. Ecocardiografia joacă un rol major în investigarea hipertensiunii pulmonare cronice tromboembolice, în general stabilind diagnosticul de hipertensiune pulmonară - mărirea inimii drepte și hipertrofia ventriculara. Septul interventricular poate apare subțiat, prezentând mișcare paradoxala, cu deplasare spre stânga, în timp ce ventriculul stâng apare mic. Se observă insuficientă tricuspidiană în grade variabile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
Testele funcționale pulmonare sunt în limite normale sau pot arăta o afectare restrictivă ușoară - moderată, cel mai frecvent prin compromiterea parenchimului datorită infarctizării pulmonare. Ecocardiografia joacă un rol major în investigarea hipertensiunii pulmonare cronice tromboembolice, în general stabilind diagnosticul de hipertensiune pulmonară - mărirea inimii drepte și hipertrofia ventriculara. Septul interventricular poate apare subțiat, prezentând mișcare paradoxala, cu deplasare spre stânga, în timp ce ventriculul stâng apare mic. Se observă insuficientă tricuspidiană în grade variabile. Ecocardiografia de efort ar trebui efectuată în caz de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
hipertrofia ventriculara. Septul interventricular poate apare subțiat, prezentând mișcare paradoxala, cu deplasare spre stânga, în timp ce ventriculul stâng apare mic. Se observă insuficientă tricuspidiană în grade variabile. Ecocardiografia de efort ar trebui efectuată în caz de suspiciune; în urmă exercițiului crește hipertensiunea pulmonară, în ecocardiografia de repaus, existând semne anormale minime. Computer tomografia (CT) poate fi utilă în evaluarea parenchimului pulmonar și în diferențierea de alte boli unilaterale care pot fi cauza de obstrucție vasculara - sarcomul de arteră pulmonară, vasculita sau cancer
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]