3,545 matches
-
să le binecuvânteze ("că mă damblagește, mă face, mă pocește, dacă mă vede acum și nu le zic de bine?") Văzându-le cum se jucau în poiană, "noaptea, pe lună", el le face următoarea urare: "Să vă crească, fete mari, hora cu trâmbițași, și cu lăutari, și cu feți frumoși!" După răspunsul primit (" -Să-ți crească și țâie banii în pungă și mălaiu-n traistă", averea omului sporește. Lumea, invidioasă, vrea să știe de unde are moșul avere. Crește un nepot, interzicându-i să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte trei jocuri, în jurul doniței. Duminică, spre amiază, fetele și femeile aduc plocon miresei. Tot duminică, înainte de plecarea la biserică, se joacă din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
casă. Într-un alt text despre obiceiurile care preced cununia religioasă, aparținând unei fete de 18 de ani; este relatat mersul ritual al miresei la apă, care are loc într-o "duminică dimineața pă șosea"; la puț, se face o horă, se scoate apă într-o găleată și se joacă în jurul ei. "Și jinerele participă" la acest joc; el scoate apă și tot el varsă apa de trei ori, iar lăutari se reped să ia banii care cad din găleată, după
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
romanilor. Dar întrecerea ... a pierdut-o în fața romanilor, care pe atunci erau mai bărbați și mai răbdători la suferințele războiului din câți a văzut lumea vreodat. Traian rămase învingător pe malul Dunării ... . Romanii nu-i putură scoate pe daci din hora lui Mars până ce nu căzu în luptă însuși regele lor. (Miron Costin 246) Imaginarul nu omite nimic în preluarea figurii istorice, respectând toate schemele de memorare a realității și de proiectare illo tempore: noul rege civilizator stabilește legătura dintre cele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
încercările modeste ale înaintașilor săi (F. Ruschitzki, I.A. Wachmann, H. Ehrlich, Anton Pann, Carol Miculli și Al. Berdescu), V. are în vedere partea melodică. Astfel, el alcătuiește o lucrare amplă, Muzica populară, cuprinzând balade, colinde, doine, idile și pastorale, hore, romanțe, jocuri de brâu. Susținut de Alecsandri, care elogiază strădania culegătorului de a aduna „o comoară națională”, o prezintă Academiei Române sub titlul general Poezia populară pusă în muzică, colecția fiind premiată în 1886, după o amânare de trei ani, îngăduită
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
vechimea și circulația unor cântece și melodii de joc populare, ca și evoluția repertoriului și a stilului de execuție lăutăresc. Culegeri: Muzica populară. Balade, colinde, doine, idyle, București, [1885]; Poezia populară pusă în muzică, București, 1886; Muzica populară, vol. II: Horele noastre, Leipzig, f.a.; Poezia populară pusă în muzică, vol. III: Romanțe, București, 1897. Repere bibliografice: Titu Maiorescu [Raport la colecția de folclor a lui Dimitrie Vulpian], AAR, memoriile secțiunii literare, 1885, 1; Muzica română premiată în Franța, F, 1891, 49
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
natal și a figurii luminoase a părinților, marcarea evenimentelor religioase, decorul idilic și idealizat al naturii. Uneori sunt evocate, în felul lui George Coșbuc, conflicte rurale în care fetele urâte își plâng soarta sau se bucură de prima ieșire la horă. Erotismul e însă convențional, diluat de barierele educației conservatoare și de propria cenzură. O temă preferată este istoria, poetul arătându-se interesat cu precădere de soarta Ardealului înstrăinat și a Basarabiei pierdute, cărora le închină două volume. Proza se înscrie
VOLBURA POIANA-NASTURAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
mai puternică decât dorința mea de a mă ascunde de așa-zisele Revelioane de pe televiziunile private. Este uluitor să constați cum s-au combinat prostul gust și mitocănia cotidiană cu lemnoasa hotărâre comunistă de altă dată de a dansa cu toții hora la miezul nopții ,,dintre ani“. Codruț, dacă postul TV nu ar fi fost cumpărat de părinții mei chiar l-aș fi aruncat pe geam, pe cuvânt (bine, sub geamul meu sunt o mulțime de mașini cu alarme ultrasensibile; aceasta este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pământuri ale Moldovei și, mai ales ale Vasluiului, unde semnul cerului a făcut să aibe loc cea mai clară victorie împotriva cuceritorilor, scria poetul vasluian Ion Enache, pe aceste frământate dealuri de pâine, în locuri limpezite de frunze, se încingeau horele, cămări și beciuri cu gusturi de mulțumire adresate Soarelui care are bunul simț de a răsări în fiecare zi, sugerându-ne să avem și noi bunul simț de a perpetua această istorie românească a gesticii Dansul”. 4 Un trandafir de
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
provinciei istorice Moldova. 8 IV. COSTUMELE DANSATORILOR Costumele dansatorilor sunt adevărate monumente istorice, mărturii peste timp ale existenței unei civilizații rurale străvechi. Ele nu aparțin numai sferei înalte ale artei, ci sunt în egală măsură comori istorice, asociindu-se cu hora satului străbun românesc, sau cu poveștile populare cu zmei și zâne, cu Ilene Cosânzene și Feți-Frumoși. Ele rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neîntrecutul său sistem de autoghidare
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
folclorul românesc este un element de identitate națională și ne reprezintă pe noi românii. (Ioan Mugeanu ) 13 VI. DANSURILE POPULARE Dansurile populare, piese de rezistență ale Ansamblului Folcloric Trandafir de la Moldova, se pot împărți și ele în două mari categorii: horele, care sunt lente, interpretate în cerc și sugerează prin mișcarea dansatorilor rotația Soarelui, a Lunii și a Stelelor de pe cer; a doua categorie cuprinde aspecte mai variate , respectiv sârba și jocuri de pereche. 14 Dansurile sunt acompaniate de orchestra în
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
multiple participări la spectacole organizate în județ și la emisiuni TVR 1 în direct, precum și participarea la Ziua Internațională a României în Republica Moldova, la Palatul Național. 23 ANUL 2OO6 Anul 2OO6 se remarcă prin participarea la Festivalul Internațional de la Călărași Hora Mare succes memorabil prin importanța documentară. 24 ANUL 2OO7 Anul 2OO7 este anul participării la emisiunea postului Antena 1, Folclorul contraatacă, dar și anul unui important turneu în Germania. Anul 2007 reprezintă anul maturității artistice a Ansamblului, delegat să reprezinte
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
neglijat deloc acest mijloc de a-și promova ideile. Unele dintre poeziile concepute în această perioadă au rămas în manuscris, altele au fost publicate abia după terminarea războiului, fie în diferite publicații, fie în volumul postum Din larg (De profundis, Hora morții, Ceahlăul, Poveste veche), dar o parte au fost publicate imediat (Pămînt și cer, În nopți de pribegie, Ciorile <footnote Publicată în numărul din 11 februarie 1917 al proaspăt înființate gazete de front „România“, poezia urmărește să-i mobilizeze pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de intelectual este necesar azi, după atâtea experiențe consumate istoric și, desigur, după ce încercarea generației lui Mircea Eliade de a suprapune termenii până la identitate n-a reușit. Intelectualul trebuie să rămână ce este, un om de legătură, un braț în horă pus peste altul, și înțeleptul să redevină ce a fost, un miez gânditor suficient sieși. Prin "miez gânditor" am încercat să traduc metafora rimbaudiană noyau pensif din Bateau ivre: opoziția este, însă, mai degrabă între adânc și neted, între vertical
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la familia lui Nicolae Stoica, fostul său protejat din primele clase de Școală normală, pe care îl ajutase în prepararea lecțiilor. A nimerit să ajungă la Cârțișoara în ziua de 15 august, de ziua Sfintei Marii, când în sat era horă. A fost invitat și la o mică petrecere, unde o fată frumoasă își serba ziua numelui, fată cu care s-a întâlnit și în zilele următoare. Se plăcuseră reciproc. Pentru că vine fatidicul 30 august 1940, cu sfârtecarea unei părți din
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
aproape patru ani de război la 20-21 de ani cât avea atunci. A supraviețuit din această confruntare, în timp ce fratele lui, Victor, puțin mai în vârstă, cădea jertfă în iunie 1944 pe frontul de la Iași. Parcă-l văd și acum ce hore mândre mai conducea și ce chiuituri ale lui însoțeau acele minunate hore ardelenești. Mama lor, buna mea gazdă, lelea Maria, așa cum îi spuneam când m-a primit ca musafir în casa veche, bătrânească, nu și-a mai revenit din durere
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
A supraviețuit din această confruntare, în timp ce fratele lui, Victor, puțin mai în vârstă, cădea jertfă în iunie 1944 pe frontul de la Iași. Parcă-l văd și acum ce hore mândre mai conducea și ce chiuituri ale lui însoțeau acele minunate hore ardelenești. Mama lor, buna mea gazdă, lelea Maria, așa cum îi spuneam când m-a primit ca musafir în casa veche, bătrânească, nu și-a mai revenit din durere și la câțiva ani după aceea a părăsit lumea aceasta plină de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mult mai mult, că eu, „Un domn de la Moldova, domn elev de curs superior la Școala normală din Bârlad”, l-a ajutat mult pe Nicu al lor. Așa s-a făcut că, în momentul sosirii mele la Cârțișoara, când tocmai hora satului era în toi, cei prezenți, majoritatea locuitorilor satului, mi-au remarcat prezența printre dânșii și m-au primit deschiși, cu entuziasm. Am făcut cunoștință în primul rând cu tineretul de vârsta mea, aflat acolo la horă, și m-am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Cârțișoara, când tocmai hora satului era în toi, cei prezenți, majoritatea locuitorilor satului, mi-au remarcat prezența printre dânșii și m-au primit deschiși, cu entuziasm. Am făcut cunoștință în primul rând cu tineretul de vârsta mea, aflat acolo la horă, și m-am bucurat de căldura primirii lor, apoi a restului satului Din ziua următoare, având ca ghid chiar pe Nicu din Cârțișoara, alături, am făcut cunoștință cu învățătorii satului - viitorii mei colegi cu preotul și notabilitățile satului și o
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
572. Floruta Florin, născut la 12 februarie 1964 în Oradea, județul Bihor, Romanial fiul lui Gheorghe și Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 41481 Goteborg, Riksdalersg. 36, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Piața Republicii nr. 3, județul Bihor. 573. Hora Viorica, născută la 11 ianuarie 1954 în localitatea Spinus, județul Bihor, România, fiica lui Tesan Pavel și Irina, cu domiciliul actual în Suedia, 34231 Alvesta, Ronnemyrsv. 26 B, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Nufărului nr. 66, județul Bihor
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Carpați nr. 8, ap. 1, județul Bihor. 154. Voicu Ileana, născută la 26 septembrie 1967 în București, România, fiica lui Voicu Constantin și Melania, cu domiciliul actual în Suedia, 35247 Vaxjo, Skogsnasv. 4B, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Horei nr. 8, sectorul 2. 155. Heim Gheorghe, născut la 15 iulie 1957 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în Suedia, 64152 Katrineholm, Oddergatan 40, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, str. Mihai Viteazul
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
bl. 30, sc. A, ap. 7, județul Argeș. 665. Voicu Mircea, născut la 20 iunie 1965 în București, România, fiul lui Constantin și Melania, cu domiciliul actual în Suedia, 34234 Alvesta, Blommagardsv. 81, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Horei nr. 8, ap. 1, sectorul 2. 666. Anghel Constantin, născut la 18 aprilie 1957 în București, România, fiul lui Vasile și Constantă, cu domiciliul actual în Suedia, 21579 Malmo, Foiksangsgatan 193, cu ultimul domiciliu din România, București, sos. Colentina nr.
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
ne-am amînat partea netedă, Floreni servicii în cadrul instituției muntelui, vezi Rey, Radu, gestionarul de munte, lumea rînduită pînă la uitarea de sine, vecinul cu casa, biserica, podul peste apă rarefieri, Dorne line pante, complet în afară munții după munți, hore, mai ermetică pacea intimă, încrucișare cu acceleratul Galați Iași Cluj-Napoca în staționare, Vatra Dornei derutant, nu adună destul suflu urban cu semnele care i se înmulțesc, burniță cu altceva decît cu drum, masivitatea clădirilor de centru în turism, Vatra Dornei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dreaptă, continuă irealități multiple alb, tăcerea, Oltul curg sloiuri, mai ales tren tunelul termic, lumea trup mai mare și mai sigur cel mineral-vegetal, animal utopic Malnaș țarcă de iarnă eminesciană cuiburi, Oltul plastic topit verde, Dacia roți tăvălite pe zăpadă, horă de păduri amestec, șoim rotocoale, Malnaș Băi în ușă, păr inele, brunetă, doi acoliți, paleta pe lîngă trup, maluri rariște cu stîlpi, adevărata industrie este cea inevitabilă, fie a naturii, fie a inevitabilului principiu om, locuirile din pace n-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ele să nu se organizeze decât cu aprobarea institutului, asociației, cu știrea comitetului de partid și participarea efectivă a cadrelor didactice, a cadrelor de conducere, ca să se asigure desfășurarea lor normală. Este foarte plăcut că unele serii se manifestă cântând "Hora Unirii" în Piața Unirii, se fotografiază lângă statuia lui Cuza în Piața Unirii, dar este cu totul neplăcut ce fac unele serii în plin centrul orașului. Și la nunțile studențești nu putem pune miliția să aresteze mirele și mireasa, dar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]