3,605 matches
-
lansat ipoteza referioare la "existența unor atacuri nedrepte și acuzații de nedovedit la adresa episcopului, care au vizat o presupusă atitudine neloială manifestată în perioada 1916-1918 față de statul roman; acestea și-au pus amprenta pe starea de sănătate, care a fost hotărâtoare, până la urmă, în privința deciziei sale"456. Pe parcursul anului 1925 au fost prezentate diverse evenimente legate de viața diecezei, de comunitatea catolică din România și cea din străinătate, precum: publicarea Bulei Papale de numire a lui Alexandru Th. Cisar în funcția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
educativi pot fi factori de sistem (în principal rețeaua școlară și evoluția fluxurilor școlare) și factori de proces (curriculum-ul și calitatea pregătirii elevilor). Rețeaua școlară este un factor care ține de organizarea sistemului de învățământ și are o influență hotărâtoare asupra formării de performanță. Rețeaua școlară se constituie pe trei planuri: rețeaua în profil teritorial care determină cererea de studii prin gradul de accesibilitate teritorială a instituțiilor de învățământ; rețeaua pe niveluri de învățământ este de asemenea un factor important
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mai puțin dezvoltate) de către un centru (marile puteri economice). Lenin definește imperialismul prin cinci caracteristici: 1. concentrarea producției și a capitalului, concentrare care a atins o treaptă de dezvoltare atât de înaltă, încât a creat monopolurile, care au un rol hotărâtor în viața economică; 2. contopirea capitalului bancar cu cel industrial și formarea, pe baza acestui capital financiar, a unei oligarhii financiare; 3. exportul de capital, spre deosebire de exportul de mărfuri, capătă o însemnătate deosebit de mare; 4. se formează uniuni monopoliste internaționale
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
destinată realizării unor produse ce urmează a fi exportate, care urmează să acopere pierderile ce ar rezulta ca urmare a deteriorării prețului extern al materiei prime; • acoperirea riscului de preț la vânzarea unor produse în al căror preț extern ponderea hotărâtoare o dețin cheltuielilor cu materii prime încorporate în acestea, materii prime al căror preț poate să crească apreciabil în momentul achiziționării. Corelând scopul acoperirii riscurilor generate de oscilațiile prețurilor cu scopurile derivate, practica bursieră a creat o serie de strategii
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
doar din perspectiva confruntării între sisteme, Hrușciov a crezut sincer în principiul „coexistenței pașnice”. El era convins de superioritatea sistemului socialist, astfel încât capitalismul nu mai trebuia doborât neapărat prin „exportul de revoluție”, deoarece „metoda socialistă de producție deține o superioritate hotărâtoare în fața celei capitaliste”. Revoluția ungară a fost văzută ca o tentativă a unor cercuri occidentale de încălcare a principiilor coexistenței, prin amestecul „neloial” în sfera de responsabilitate a URSS. înlăturarea regimului Nagy a fost semnalul unei replieri pe o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
credința sa, formată în timpul „marșului cel lung”, și anume că voința omului poate învinge orice obstacol, Mao i-a combătut pe comuniștii care se temeau de imperialiști, supraapreciindu-le forța, mai ales cea economică: „Cantitatea mijloacelor naturale nu sunt [sic!] hotărâtoare, ci hotărâtoare sunt oamenii și sistemul social”. Țările occidentale mai dețin încă o superioritate economică, dar aceasta nu e decisivă în obținerea victoriei. „Cine e mai puternic - va întreba Mao - India sau Anglia? Indonezia sau Olanda? Algeria sau Franța?” și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
formată în timpul „marșului cel lung”, și anume că voința omului poate învinge orice obstacol, Mao i-a combătut pe comuniștii care se temeau de imperialiști, supraapreciindu-le forța, mai ales cea economică: „Cantitatea mijloacelor naturale nu sunt [sic!] hotărâtoare, ci hotărâtoare sunt oamenii și sistemul social”. Țările occidentale mai dețin încă o superioritate economică, dar aceasta nu e decisivă în obținerea victoriei. „Cine e mai puternic - va întreba Mao - India sau Anglia? Indonezia sau Olanda? Algeria sau Franța?” și va adăuga
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
N.S. Hrușciov la plenara CC al PCUS din 1955 a fost anunțat oficial: „Conform structurii economice și naturii de clasă a puterii de stat, Iugoslavia nu poate fi considerată un stat de tip burghez”. înviorarea dialogului sovieto-iugoslav a devenit premisa hotărâtoare în normalizarea relațiilor Iugoslaviei cu țările de „democrație populară” din Europa, aliatele URSS. Procesul acesta n-a fost simplu și în fiecare caz concret avea specificul său. Cum era consemnat în documentele MAE al URSS, din varii motive, normalizarea relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu de jure), ci de schimbarea tipului de „inginerie electorală” care se află la baza sa. în viziunea sa, sistemul electoral nu este o creație a naturii, ci a societății, iar modul în care acesta este conceput are o influență hotărâtoare asupra sistemului de partide dintr-un stat. Partea a doua a lucrării este importantă din punct de vedere istoric prin explicarea funcționării democrației interbelice dintr-o perspectivă aparte. Studiul sistemului electoral în România interbelică este încă la început de drum
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a codului comunicării prin cuvânt), cât și performanța (manifestarea concretă, în acte de comunicare și de interpretare a mesajelor, a competenței) sunt rezultatul unui proces instructiv-formativ îndelungat, desfășurat pe multiple planuri: familial, școlar, social. Școala are menirea de a contribui hotărâtor la ridicarea permanentă a competenței și performanței privind structurarea mesajelor verbale. Important este ca orice încercare de creștere a competenței elevilor pentru elaborarea de compoziții să urmărească, simultan, și dezvoltarea capacităților de a folosi creator această competență, deci a performanței
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
pentru desfășurarea corectă și spectaculoasă a acestui joc. Deoarece mișcările naturale sunt mai puțin folosite, majoritatea acțiunilor din timpul jocului presupun o tehnică specială de execuție. Deși elementele tehnice de joc sunt puține ca număr, însușirea lor corectă are rol hotărâtor asupra evoluției jucătorului. Deoarece majoritatea mișcărilor sunt aciclice, în procesul de inițiere și învățare se recurge la predarea simplificată, fragmentară, asigurând astfel corectitudinea execuției fără de care atingerea nivelului superior de performanță nu este posibilă. Trecerea la o etapă superioară se
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
ales la primirea serviciului ; racheta este ținută median în fața corpului, iar privirea îndreptată înainte către adversar. 4.2. Mișcarea în teren Pentru ocuparea rapidă a pozițiilor ideale, în vederea realizării unor lovituri corecte și eficace, mișcarea în teren are un rol hotărâtor. De această mișcare depinde și așezarea în timp util a jucătorului în poziția de primire, pentru a da corect și eficace replica. Indiferent dacă este vorba de o scurtă alergare, pași adăugați sau eventual de săritură, important este ca ultimul
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
puternic executate, mingile plasate cu precizie. Este indicată săritura dacă prin aceasta se mărește forța loviturii. De multe ori însă nu forța loviturilor ci ritmul de joc decide soarta partidei. De aceea, uneori viteza de execuție a loviturilor va fi hotărâtoare; cei care intervin mai repede la mingile adversarului reușesc să realizeze mai multe faze de atac. 6.4.3. Strategii pentru jocul de dublu mixt În jocurile de dublu mixt, femeia joaca de obicei în partea din față a terenului
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
că atitudinea față de comportament este un determinant al intențiai profesorilor de a se angaja într-un anumit demers didactic. El a stabilit faptul că ceea ce cred profesorii, convingerile lor personale în legătură cu folosirea metodelor investigative pentru predarea științelor, reprezintă un factor hotărâtor, care le influențează decizia de a face acest lucru. Crawley și Koballa (1990) au folosit această teorie pentru studierea atitudinii elevilor de origine hispanică față de înscrierea la cursuri de chimie. Ei au concluzionat că intențiile pe care le au studenții
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
fi reprezentați de cunoștințe și deprinderi. Persoanele asociază un număr limitat de factori de control cu îndeplinirea unei anumite acțiuni (convingeri referitoare la control, cc) și intensitatea fiecărui factor de control după probabilitatea în care acesta va fi un factor hotărâtor (probabilitatea evenimentului, pc). Ambele aceste componente (cc și pc) se combină pentru a forma convingerea asupra autoeficacității. Componentele CC sunt ilustrate prin următoarea relație: Următoarea ecuație reflectă relația dintre aceste variabile: Unde w1, w2, w3 reprezintă contribuțiile relative sau ponderile
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
stradă, nu am eu timp să le fac... A.V. Chiar dacă nu ai talent la desen, cum nu am eu? D.P. A avea talent la desen nu e un criteriu pentru a deveni un artist! Sigur, cândva, acest lucru era hotărâtor. Situația s-a schimbat definitiv și irevocabil. A.V. În cazul Dumneavoastră nu cred că s-a schimbat definitiv și irevocabil, pentru că în ceea ce ați creat îi regăsim pe Dürer, pe Da Vinci.16 Ce sunt acestea? D.P. Sunt desene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
spun, vreau să am un public... A.V. Cine nu vrea? D.P. Nu, cel puțin în lumea artei, se afirmă că publicul larg ar trebui să nu aibă o importanță atât de mare, ce spune breasla ar trebui să fie hotărâtor. Personal, totdeauna am vrut să am un public. Nu știu, la începuturile activității mele, încă nu pot să-i spun carieră, e posibil să fi făcut compromisuri, tocmai pentru a-l atrage. Sunt fel de fel de subterfugii pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
afară, mâna este cea care dă viață uneltei și care o pune la treabă. Autorul citat vorbește despre modul diferit în care popoarele se raportează la muncă și la unealtă și despre vocația diferită a popoarelor 350. Vocația este elementul hotărâtor în posibilitatea unui spațiu geografic și cultural de a trece spre o construcție socială de tip capitalist. Însușirile aparte de ordin psiho-social pot duce la posibilități diferite de manifestare practică pe care le au oamenii și popoarele pe care le
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
arată că: "Oricine ar căuta să susțină că rasa și nu individul ar fi subiectul educației și civilizației, ar vorbi într-un mod de neînțeles, fiindcă rasa și specia sunt concepte generale ..."289. Mises crede că "structura mentală" este factorul hotărâtor în dezvoltarea unei anumite civilizații. Nu există rase superioare sau inferioare. Există însă structuri mentale diferite la popoare diferite care duc popoarele respective pe anumite căi ale evoluției sau stagnării. "Rasele acestea diferite posedă o altă structură mentală. Civilizațiile lor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
valorilor morale"318. Ca urmare se întâmplă în organizarea socială un element care deosebește în mod profund cele două lumi și anume faptul că în Orient, religia se confundă cu statul. Constituțiile acestor state sunt întru-totul teocratice. "(...) în Orient elementul hotărâtor este legea ca atare astfel încât participarea subiectivă, de care vorbeam, nu mai este necesară. În acest proces, omul nu are conștiința proprie-i sale voințe, ci a unei voințe cu totul străină de el"319. Dacă ne plasăm în paradigma
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sunt constituite de iudaism. Prin convingerile împotriva cametei și comerțului, Biserica Creștină se particularizează în rândul celorlalte biserici. Doar la Biserica Creștină întâlnim o determinare atât de puternică împotriva acestor instrumente. Așa cum este și firesc, Iudaismul a avut un rol hotărâtor în apariția și dezvoltarea creștinismului. Discutăm aici despre faptul că lumea creștină are ca punct de plecare centrul Iudaismului, iar Isus a fost evreu. Din această cauză o parte din gândirea creștină este moștenită de la vechii evrei. Creștinismul a fost
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
omenești. Europa a fost în pragul colapsului. Luteranismul va fi continuat de calvinism, reprezentat de Jean Calvin, care prin ,,condamnarea de principiu a împrumutului cu dobândă, a recunoscut moralitatea comerțului. Este motivul pentru care Weber conferă calvinismului 110 o valoare hotărâtoare în formarea spiritului capitalist"111. Odată cu calvinismul se produce ruptura definitivă, deoarece îmbogățirea nu mai este condamnată și privită ca un lucru rău. Omul era eliberat 112, iar eliberarea se produce prin ascetism care însemna muncă, disciplina profesiei, performanța, economisirea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
comercianți, rezolvat uneori chiar prin războaie civile și revoluții. Calvin este, fără îndoială, exponentul noii clase politice care era burghezia comercială 131, clasă politică în formare, dar care începea să capitalizeze averi uriașe din expansiunea acestei activități. Calvinismul a fost hotărâtor în dezvoltarea și expansiunea spiritului capitalist, lucru remarcat și de către Max Weber 132. Este un fel de egalizare a judecății despre bani și avere tipică lumii capitaliste, aceasta pe care o inaugurează Calvin. Până la urmă, banii și averea reprezintă același
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
element pozitiv din clasificarea de mai sus (în albi și alții n.n.) atunci este faptul că mai mult de jumătate din civilizațiile noastre se întemeiază pe aporturi provenind de la mai multe rase"171. Mises crede că ,,structura mentală" este factorul hotărâtor în dezvoltarea unei anumite civilizații. Nu există culturi superioare sau inferioare. Există însă structuri mentale diferite la popoare diferite care duc popoarele respective pe anumite căi ale evoluției sau stagnării. ,, Rasele acestea diferite posedă o altă structură mentală. Civilizațiile lor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
spre universalitate este dată de independența gândirii, dar și de către deschiderea maximă spre lumea de dinafară a acestor instituții. Și prin universități se va prelua o parte din cunoașterea științifică arabă 211 și se va asigura sinteza de cunoștințe. Pasul hotărâtor pe care-l face occidentul este trecerea de la universitatea gândită ca o anexă a Bisericii, înființată și subvenționată de papalitate, la universitatea laică și autonomă, care nu recunoaște, în toate actele și faptele decât superioritatea adevărului științific. Universitățile vor recupera
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]