6,525 matches
-
mod concret unul din segmentele pieței de desfacere. Atragerea firmelor inovatoare este necesară pentru diminuarea șomajului ieșean. Așadar, un management mai eficient, capabil să atragă fonduri și granturi europene reprezintă soluția pe termen lung a dezvoltării parcului științific și tehnologic ieșean. Considerăm că schimbarea administratorului Parcului Științific și Tehnologic "Tehnopolis" reprezintă o soluție de luat în calcul pentru îmbunătățirea performanțelor pe care Parcul are capacitatea de a le dezvolta. La acest moment atribuțiile de administrare a Parcului revin societății comerciale cu
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de conducere al Parcului, care produce pierderi, cât și în modul de înțelegere al problemelor pe care le ridică parcul. Trei dosare noi, având ca obiect acțiuni în instanță pentru anularea diverselor hotărâri luate în cadrul Parcului, încarcă inutil activitatea instanțelor ieșene, în speță a Tribunalului Iași. Este paradoxal ca unul dintre asociații Parcului și ai S.C. Tehnopolis S.R.L., respectiv Consiliul Județean Iași să cheme în judecată administratorul societății S.C. Tehnopolis S.R.L. din care face și această autoritate parte. Considerăm că externalizarea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
cu instituții de cercetare, este dezirabilă. Manageriatul parcului trebuie să fie capabil să asigure personalului implicat în activitatea Parcului salarii și stimulente, astfel încât să se asigure la modul real dezvoltarea firmelor și, pe cale de consecință, să contribuie la transformarea comunității ieșene. Totodată, managerul parcului trebuie să aibă o atitudine antreprenorială, iar nu birocratică, orientat spre analiza punctelor slabe, dar și punctelor tari ale firmelor locatare, dar și spre introducerea de noi tehnologii și instrumente, care să sporească atractivitatea parcului. Administrațiile locale
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
asociați să participe în egală măsură la beneficii și la pierderi. Așadar, se ridică întrebarea legitimă, în ce măsură are dreptul administrația publică a participa la închierea unui contract de asociere în participațiune asumându-și riscul unor pierderi din patrimoniul colectivității locale ieșene? Problema este una reală, iar nu imaginată, dat fiind că decontul pentru operații în participație pentrul anul 2010 evidențiază rezultatele financiare negative ale Tehnopolis, înregistrându-se o pierdere de 359.400,08 lei, iar pentru anul 2011 pierderea a fost
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
parcului. Practic, cultura reprezintă un veritabil sector economic, care trebuie avut în vedere. De aceea este imperativă dezvoltarea de activități culturale în interiorul parcului. În plus, poziționarea parcului în Iași, oraș cu o bogată tradiție istorică, în imediata apropiere a universităților ieșene, impune desfășurarea de activități culturale în interiorul parcului, care atrag un public mult mai larg. Nu este de conceput transformarea parcului într-un simplu locator, construit pe baza unor fonduri publice și europene, lăsând în urmă scopul principal pentru care a
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
fiind lipsa vizibilității lor în piața românească. Pretutindeni, la nivel mondial, încercarea autorităților publice de constituire a unui nou Sillicon Valley sau a unui Cambridge Park este evidentă. Parcul științific și tehnologic "Tehnopolis" din Iași este un veritabil portret regional ieșean, urbanist, surprinzând însăși dezvoltarea Iașiului, împărțită între partea de cercetare-dezvoltare, reprezentată de mediul academic ieșean și dezvoltată în consecință, și inovarea tehnologică și industrială, prea puțin reprezentativă și reprezentată, totodată. Condiții legislative de realizare eficientă și efectivă a parcului există
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
constituire a unui nou Sillicon Valley sau a unui Cambridge Park este evidentă. Parcul științific și tehnologic "Tehnopolis" din Iași este un veritabil portret regional ieșean, urbanist, surprinzând însăși dezvoltarea Iașiului, împărțită între partea de cercetare-dezvoltare, reprezentată de mediul academic ieșean și dezvoltată în consecință, și inovarea tehnologică și industrială, prea puțin reprezentativă și reprezentată, totodată. Condiții legislative de realizare eficientă și efectivă a parcului există. Dar pe lângă acestea, trecerea de la faza de proiect la faza de realitate, implică, în același
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
gândirii legiuitorului român; participarea la o asociație internațională a parcurilor științifice și tehnologice; implicarea sa într-o activitate publicistică de rezonanță pentru domeniul de activitate al parcului; implicarea sa activă în viața științifică și de cercetare a Iașiului; cointeresarea universităților ieșene în dezvoltarea Parcului; promovarea parteneriatelor publice- private în cadrul Parcului, alăturate unei politici guvernamentale orientate spre potențarea acestui sector. România are potențialul necesar să devină inovatoare și să se integreze în europiața cercetării-dezvoltării-inovării, prin: investițiile în educație în general și în
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Școala normală ― Vasile Lupu, care îi descoperise puternica vocație pentru arta penelului se înscrie în același an la Școala de Arte Frumoase din Iași. După absolvirea acestei școli (în 1930) și a unui curs special la Seminarul pedagogic al Universității ieșene (în 1933), Mihai Cămăruț a funcționat ca profesor de desen în diferite școli și licee din Moldova, și la vechea Academie de bele-arte din Iași. Dupa 1950 a fost profesor de pictură și director al Liceului de muzică și arte
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
elevi și studenți, iar în calitatea sa de pictor, în primul rând, dar și de președinte al Filialei Uniunii Artiștilor Plastici din Iași sau de director onorific al Pinacotecii, el s-a impus ca un prestigios animator al vieții artistice ieșene. Ca pictor, Mihai Cămăruț, a debutat la expoziția organizată de Ștefan Dimitrescu în 1932 într-unul din atelierele Academiei de arte frumoase, continuând apoi să participe cu regularitate la saloanele oficiale de la Iași și de la București, precum și la un mare
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Dar nu numai între oamenii Ștefan Dimitrescu și Mihai Cămăruț existau evidente afinități, ci și între creațiile lor. De altfel, cu prilejul unei anchete pe care am întreprins-o cu ani în urmă, înainte de a scrie o carte cu pictorii ieșeni contemporani, maestrul Mihai Cămăruț ne-a declarat fără echivoc: ―artiștii pe care îi simt cel mai aproape de mine sunt Ștefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady și Alexandru Ciucurencu, iar printre profesorii săi de pictură, alături de Gheorghe Popovici și Octav Băncilă
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
este român. Format în spiritul unor asemenea idei și al unor tradiții atât de prestigioase, Mihai Cămăruț s-a impus treptat - alături de Victor Mihăilescu Craiu, Nicolae Popa și Călin Alupi - ca unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai școlii ieșene de pictură din epoca interbelică și din ultimele patru decenii. PICTURA ÎN ULEI Mihai Cămăruț debutează în 1933 cu o expoziție personală în ―salonul de pe strada Lăpușneanu vis a vis de Corso. Atunci a expus peste 60 de tablouri în
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
vibrante si transparente ce farmecă privirea 8. Dintr-o cronică semnată cu inițialele R.S. [Radu Suțu], aflăm că până la data acestei expoziții, ―tânărul pictor participase în nenumărate rânduri la Salonul Oficial din București și că el este bine cunoscut publicului ieșean ―de când a expus la Expoziția Artiștilor Moldoveni, unde i s-a decernat un premiu de către juriul expoziției 9. Harnic, perseverent, Mihai Cămăruț organizează în anul urmator o expoziție personală, tot la Iași în sălile Librăriei Socec. Pictorul Otto Briese se
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
iarna, Iarna în Țicău, Padure - iarna ș.a. sunt ilustrative pentru ciclul hibernal, toate la un loc numărându-se printre cele mai frumoase creații ale pictorului. Într-o adevărată capodoperă se constituie fără îndoială lucrarea Iașii cu Golia din colecția Pinacotecii ieșene. Dominat de turnurile Goliei și ale Palatului Culturii, orașul de pe șapte coline, apare adâncit într-o liniște încărcată de istorie, de poezie, de reverii și meditații cuprinse de cețurile gri-albăstrii, care coboară învăluitoare dinspre dealurile molcome ale Buciumului, ale Cetățuii
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
aspecte dramatice adeseori sugerate de către un pâlc de copaci desfrunziți, cu crengi puține și sfârtecate, în poziții înclinate, asemenea unor personaje resemnate sub povara propriului lor destin. Iarna in sat, Peisaj de iarnă, și Amintiri din satul natal , aparținând Pinacotecii ieșene sunt dintre cele mai reprezentative pentru această categorie de lucrări. Sentimentul ce se degajă din ele este complex, un amestec de lirism cald și de dramatism resemnat, în care amintirea poetică a iernilor din copilărie este marcată de asperitățile înfruntate
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
meditației lucide asupra lumii, asupra destinului uman îndeosebi. Deși era înzestrat cu spirit analitic și era capabil să penetreze, să deslușească și să transpună plastic caracterul unui model, Mihai Cămăruț a lăsat foarte puține portrete. Cele câteva existente la Pinacoteca ieșeana - Portretul soției, Metalurgist din Zlatna, Inginerul Sandu Grigore, Autoportret, fac dovada acestei înzestrări, din păcate, insuficient cultivate. Peisagist înnăscut el a preferat să zugrăvească oamenii în mijlocul naturii, în păduri, pe dealuri și câmpii, înfrățiți cu pământul reavăn al gliei și
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
din împrejurimile Iașului. Menționăm dintre acestea La strânsul recoltei, La culesul semințelor de salcâm, Îndiguiri, Forestieri, Orele dimineții, Pauza de prânz, Așteptând autobuzul, Pregătiri pentru examene, Elevi la practică, Încărcarea recoltei, Prânzul elevilor pe câmp și altele din patrimoniul Pinacotecii ieșene sau din alte colecții de stat și particulare. Ele se relevă prin vigoarea lor picturală, prin coloritul optimist, dispus în tușe largi, vibrante, prin desenul lor abil și prin știința compozițională cu care sunt organizate imaginile. În asemenea lucrări personajele
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
celor mai autentice tradiții ale artei culte românești. PICTURA ÎN CULORI DE APĂ Este cunoscut faptul că, pe lângă graficienii propriu-ziși, consacrați în exclusivitate ca atare - Ion Petrovici, Ștefan Hotnog, Constantin Radinschi, Ecaterina Pop Petrovici, Dragoș Pătrașcu ș.a. - mulți dintre pictorii ieșeni contemporani au practicat și grafica, îndeosebi acuarela, unii relevându-se printro înzestrare excepțională pentru această tehnică a artelor vizuale, cum ar fi, bunăoară, Nicolae Popa, Mihai Cămăruț, Victor Mihăilescu Craiu, Adam Bălțatu, Adrian Podoleanu ș.a. Aproape toți aceștia însă impunându
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
el însuși abandonându-se visărilor în prezența ei și într-o caldă comuniune cu ea. Mai ales peisajele estivale și autumnale - Livadă la Humărie, Peisaj la Repedea, Pe coasta Runcii, Dealul Humăriei, Peisaj de vară, Lunca Siretului, din colecția Pinacotecii ieșene,ca și altele din diverse colecții particulare - Hortensiu Aldea, Vladimir Sandu, Iulian Ionescu și alții - se disting printr-o asemenea atmosferă tihnită, prielnică meditațiilor poetice. Ca și tablourile executate în ulei, cele mai multe dintre acuarelele sale, înfățișând peisaje naturale, sunt dominate
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
pe câmp, etc.), cu toate atributele unei picturi în pleinair, fie că sunt văzute în interioarele uzinale, cu o atmosferă mai sobră, fără transparențe vibrante, dar nu lipsite de o remarcabilă consistență picturală, cum este, bunăoară, compoziția din colecția Pinacotecii ieșene, intitulată La cuptorul Piltz, sau din diverse colecții particulare și de stat (Oțelari, Oprirea materiei cuproase, La cuptorul Lurgi din Zlatna, Granularea cuprului, Agitarea soluției, etc.). Dacă avem în vedere faptul că, pe lângă peisajele naturale, citadine și industriale, pe lângă scenele
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
expoziției retrospective Gheorghe Popovici, Muzeul de artă din Iași, 1969, p.6-9. A se vedea și , Ștefan Dimitrescu, Editura Meridiane, București, 1978, p.29. 4. Arhivele Statului Iași, fond Academia de arte frumoase, ds.15/1925-1943, f. 27. 5. , Pictori Ieșeni, Editura Meridiane, București, 1972, Arhiva Muzeului de artă din Iași, dosar Mihai Cămăruț. 6. Octav Băncilă, Despre doi pictori tineri: Agafiței și Cămăruț în „Opinia, Iași, anul XXIX, nr. 7798 din 6 aprilie 1933. 7. Arhiva Muzeului de artă din
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
dosar Mihai Cămăruț. 8. Octav Băncilă, op.cit., la nota 6 9. R.S. [Radu Suțu], Expoziția de pictură M. Cămăruț, în ―Opinia din 1 aprilie 1933 10. Otto Briese, Pictorul Cămăruț, în ―Opinia din 28 martie 1934. 11. Petru Comărnescu, Interregionala Ieșeană, în ―Contemporanul nr. 51 (585) din 1957. 21 12. Aurel Leon, Mihai Cămăruț - retrospectivă selectată din colecții, în ―Flacăra Iașului, anul XXXIX, nr.11466 din 19 august 1983. 13. Dan Grigorescu, Ieșeni la Dalles, în ―Cronica, anul IV, nr. 17
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
din 28 martie 1934. 11. Petru Comărnescu, Interregionala Ieșeană, în ―Contemporanul nr. 51 (585) din 1957. 21 12. Aurel Leon, Mihai Cămăruț - retrospectivă selectată din colecții, în ―Flacăra Iașului, anul XXXIX, nr.11466 din 19 august 1983. 13. Dan Grigorescu, Ieșeni la Dalles, în ―Cronica, anul IV, nr. 17 (168) din 26 aprilie 1969. 14. René Passeron, Opera picturală și funcțiile apartenenței, Editura Meridiane, București, 1982, p.57. 15. M.H.Maxy, Prefață la Catalogul expoziției M.W. Arnold, întocmit de Georgeta
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
1936 Deschide cea de a treia expoziție personală la Iași. Participă cu lucrări la expoziția „Luna Iașilor. 1937 Obține medalia de aur la expoziția „Luna Moldovei pentru lucrările Portret de țăran și Peisaj din Tătărași. 1938 Participă la expoziția „Grupul ieșean la București, deschisă în sala Dalles. 23 1940 Obține premiul al II -lea la Salonul Moldovei de pictură, sculptură și artă decorativă. Expune aici lucrările în ulei Pere (acuarelă), Flori de Măr, Crizanteme, Pădure și Desemn. 1941 Expune la Salonul
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
lucrările Forestieri în repaus și Pe ogor la Expoziția de artă plastică intitulată „Omagiu Anului XXX deschisă la Iași în sala „Victoria. În luna august, Muzeul de Artă din Iași organizează o expoziție jubiliară, intitulată „Trei decenii de creație plastică ieșeană, la care figurează cu lucrările Metalurgiști la Zlatna și Peisaj de iarnă. 1976 Cu ocazia acțiunii „Dialogul artiștilor ieșeni cu publicul organizată de Muzeul de Artă din Iași - ediție consacrată pictorului Mihai Cămăruț - se deschide la Iași, în „Sala Voievozilor
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]