8,779 matches
-
pedagogic cel mai adecvat pentru o epocă este acela care reușește să sintetizeze cel mai bine marile valori ale spațiului și timpului dat și care dezvoltă fiecărei ființe umane capacitatea de a asimila aceste valori și de a realiza o ierarhizare proprie acestora. Fiecare devine astfel un om al epocii sale, capabil nu numai de conservare a valorilor, ci și de creare a altora noi; un om capabil să provoace schimbarea în lume și să o domine. Mai cred, de asemenea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor metode speciale, desprinse de conținutul activității. Cu toate acestea, Dewey apreciază că teoretic se poate face distincția între ce experimentăm și cum experimentăm. Mai mult, este posibilă studierea cauzelor care duc la succes sau la eșec, compararea, ca și ierarhizarea lor. În acest mod se ajunge la conturarea unei metode sau tehnici de instruire. Autorul Crezului pedagogic se ridică împotriva acelei concepții care, în fața metodei, anihilează personalitatea profesorului, obligîndu-l la o activitate rutinară. "Nimic", scria el în Democrație și educație
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
trecutul întunecat al propriului lor popor și nutreau o înaltă stimă față de țăran, pe care îl considerau drept elementul cel mai puțin lezat de influențele culturale "străine" al societății. Trebuie să subliniem că, inițial, acești scriitori nu au elaborat o ierarhizare a națiunilor superioare și inferioare, afirmînd pur și simplu că individul se poate realiza cel mai bine prin identificarea cu națiunea, categoria firească a omenirii stabilită de Dumnezeu. Scriitorii germani, de exemplu, inclusiv Herder, aveau o mare admirație pentru și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și-și văd curând de drum. Unii însă se pun pe discuții. Infirmul e nebun, dar foarte puțini îl iau ca atare. Au sentimentul că, recunoscându-i cea de-a doua infirmitate, a minții, o minimalizează pe prima. La o ierarhizare a necazurilor - fiindcă există și o astfel de orânduială în ce-i mai rău -, pierderea picioarelor pare o dramă mai mică decât pierderea rațiunii. Mai ales că insul care zice toată ziua „Ascultă aici!“ a avut, se vede, o judecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
lucra la In formația Bucureștiului, soțul meu făcea foarte multe interviuri cu personalități înalte din guvern, așa că ne-am bucurat și de pile. După 1989, firește, am călătorit enorm. Bucurii mi-au adus toate călătoriile. Nu pot să fac nici ierarhizări, nici comparații. Să compar Capela Six tină cu Niagara? Castelele de pe Valea Loarei cu Piramidele? Acropolele cu plonjonul în Noul și Vechiul Testament, din cele trei zile de călătorie oficială în Israel? R.P. Mi-e greu totuși să cred că totul
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mai multe stații, erau autostații. S. B.: Și care era diferența? De ce trebuiau să se țină separat? M. M.: Nu puteai ca pe aceeași frecvență să audă cel de jos ce vorbești tu cu celălalt de sus. Deci, era clară ierarhizarea transmisiunilor. La Regiment, erau autostații radio: cu una, să zicem, țineam legătura cu comandanții de batalioane, cu subunitățile de Regiment; cu alta, cu Comandamentul Diviziei. Aveam și o frecvență de rezervă iar acolo erau toate frecvențele, pe tipuri. S. B.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
va fi totdeauna oripilat și de zeflemea, și de marele comic. Dar inteligența începe cu autoironia. Bachelard spune că, fără puterea de a se lua în râs pe sine însuși, nimeni nu poate înainta pe calea cunoașterii obiective. Există o ierarhizare didactică, pe care o învățam pe vremuri la școală și pe care văd că o folosește și maestrul Cioculescu, anume distingerea între comicul de caracter, cel de moravuri și cel de situație. Cel mai profund ar fi cel de caracter
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
asta - că sunt trei grade, trei efecte ale comicului : comedia sau comicul de caracter, care ar fi treapta superioară, comicul de moravuri ar fi cea medie și, în fine, treapta cea mai de jos, comicul de situație. Mania kantiană a ierarhizărilor categoriale ! M-am gândit multă vreme dacă nu cumva nu există un singur fel de comic : cel de situație. Căci nu văd de ce comediile de caracter - să luăm piesele lui Molière cele mai clasice - nu sunt, dacă le faci analiza
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ar fi un „filozof al artei”. Asemenea apreciere se vrea un elogiu maxim, presupunând că nimic nu e mai presus de filozofie. Mă împotrivesc și presupunerii, și beneficiului acordat lui Pleșu pe atare temei. Postularea acestei proeminențe ține de marota ierarhizării pe categorii generice și nu pe valori particulare, proferată de regulă, în propriul profit, de către filozofi, cu precădere cei de filieră post-kantiană, ca Hegel sau ca irezistibilul nostru Noica. Dacă nu ne lăsăm striviți de autoritatea lor (e greu să
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nevoia rotunjimii speculative, autori de mari sisteme filozofice au dat și câte o estetică. Critica puterii de judecată a lui Kant e o prea frumoasă speculație, de o extraordinară profunzime, dar ca estetică rămâne cam alături de drum (iar din obsesia ierarhizării ajunge bunăoară să plaseze muzica pe ultimul loc, mai prejos de arta grădinăriei, dând ca motiv și faptul că muzica ̀ îi deranjează pe vecini !) ; Hegel, care avea o mult mai bună cultură artistică, și-a umplut Estetica cu o
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ultimul loc, mai prejos de arta grădinăriei, dând ca motiv și faptul că muzica ̀ îi deranjează pe vecini !) ; Hegel, care avea o mult mai bună cultură artistică, și-a umplut Estetica cu o sumedenie de considerații admirabile, dar delirul ierarhizării merge la el într-o amețitoare ascensiune din treaptă-n treaptă până la cea supremă a Spiritului Absolut. Oricum, o teorie estetică își are rostul numai într-un sistem de filozofie generală. Dar un „sistem de estetică”, dat ca atare, nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lucrare proprie de mai lungă respirație, în care să-și dea măsura etc., etc.”. Sau, alții : „După Pitoresc și melancolie, așteptam de la el încă o carte serioasă, nu o simplă culegere...”. Acest gen de recriminări vine din aceeași prejudecată a ierarhizării pe categorii, de care vorbeam la început. Mai întâi, de ce „simplă culegere” ? Cei care pun chestiunea în felul acesta își închipuie probabil că un op unitar, „sinteză” sau monografie, e prin definiție un lucru serios, iar culegerile o formă facilă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
prin prieteni și rude și generează propriile lor reguli tacite ca să poată funcționa, preponderent pe cele ale favoritismului și nepotismului. Din cauza gradului scăzut de formalizare (inclusiv prin descrierea atribuțiilor profesionale ale fiecărui actor universitar), de instituționalizare (inclusiv în evaluare și ierarhizarea după rezultate) și de participare a cadrelor didactice la problemele universității, instituțiile tind să se bazeze pe „clicile universitare”. Universitățile tind să semene mai mult cu un spațiu privat decât cu unul organizațional. Selecția oamenilor pe astfel de criterii poate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fi fost o consecință directă faptul că și ea, cea din urmă, a fost văzută în general depreciativ în raport cu cunoașterea. Pentru că solicită analogia, dar și lipsa, specularul sau abaterea, imaginația ajunge în gândirea platoniciană un instrument de decupaj și de ierarhizare, într-o negociere continuă a "lucrurilor posibile", a prezenței și a absenței. Înțelegerea imaginației și a imaginii s-ar afla, "strategic, în inima platonismului" (Védrine 21), pentru că implică nu doar raportul dintre esență și aparență, ci și statutul politicului (tratat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Imaginarul nu poate fi despărțit sau tratat complet diferit de existent. Cele trei acțiuni presupun deopotrivă concretul și abstractul, practica și teoria. Dacă funcțiile lor sunt date împreună de simțul comun, atunci și relația lor este de prim ordin, iar ierarhizarea lor nu mai are relevanță, din moment ce pot fi simultane și interconectate. Următorul pas pe care îl putem face constă în interpretarea noțiunii de limită dintre cele două "substanțe", realul și imaginarul. În tratatul Despre suflet, limita (în general) este legată
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pe seama unei exemplare culturi și a unei foarte întinse experiențe. Romancier de uimitoare resurse, poet, dramaturg, eseist delectabil, G. Călinescu poseda teoretic și practic toate mijloacele înfăptuirii, deci și înțelegerii unei opere literare, ale recunoașterii valorilor artistice, având totdeodată putința ierarhizării lor. L-am putea compara cu marii istorici și critici literari ai lumii ca De Sanctis, Lanson, Croce, Thibaudet, dacă el însuși nu s-ar fi delimitat de unii dintre aceștia, constituindu-și o metodă proprie, ce se deosebește de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
caracterelor cantitative are un grad de probabilitate mai scăzut. O altă dificultate intervine atunci când dorim să transmitem la urmași nu un singur caracter, ci un grup de caractere. In cazul urmăririi transmiterii unui singur caracter, se face alegerea reproducătorilor și ierarhizarea lor, în funcție de valoarea de ameliorare a fiecăruia. Dar chiar dacă acest caracter este foarte important, el nu poate reprezenta valoarea economică de ameliorare a animalului respectiv. De aceea, alegerea animalelor în lotul destinat să producă generația următoare (numit și “lot de
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
următoarea definiție: (dar care ar putea fi, adăugăm noi). în definițiile și observațiile de mai sus se remarcă includerea predilectă a creativilor printre dotați și a creativității, în general, între domeniile de manifestare superioară. Stabilirea unor raporturi clare, a unor ierarhizări documentate între creativi și celelalte categorii de dotați este foarte dificilă, în parte și datorită opiniei quasi-generale a cercetătorilor, opinie conform căreia potențialul creativ este prezent, în doze variate, la toți reprezentanții speciei umane, concretizându-se, însă, la diferite nivele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
unicat pe întreaga scară a evoluției omenirii. De aici, credem, trebuie să înceapă conturarea și delimitarea conceptului de personalitate. Orice om fiind un unicat, el este o personalitate, dar, prin însumarea mai multor criterii, putem stabili o clasificare și o ierarhizare a personalităților, plecând de la orice vârstă, în contexte școlare și sociale în sens larg. Receptarea și definirea personalității se poate realiza în relație cu anumite opțiuni filosofice dar, după cum spune I. Radu (24, p. 314), . Conform acestei aserțiuni, omul este
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în genul celor relaționale; sunt unități parțial desemantizate care se definesc prin faptul că nu se referă la numele adiacent, căruia îi poartă mărcile" (Brăescu, 2007: 1) și pot fi grupate în subclase: "adjectivele situaționale temporale și spațiale, adjectivele de ierarhizare/serializare, adjectivele contrastive, adjectivele de ajustare discursivă a denominației și adjectivele expresive " (Brăescu, 2007: 14). 29 De exemplu: absolut, actual, analog, aparent, asemănător, comun, contrar, coordonat, diferit, disperat, distinct, egal, fals, ferm, greșit, individual, nou, obișnuit, particular, personal, propriu, pur
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
au evoluat în condiții diverse de relief, pe materiale parentale constituite din luturi, luturi loessoidizate și argile, într-o gamă largă de forme de manifestare. La nivel de subtip, predomină solurile tipice, urmate de cele gleizate, salinizate și gleizat salinizate. Ierarhizarea cernoziomurilor cambice la nivel de varietate s-a realizat în funcție de adâncimea de apariție a carbonaților, regradarea orizontului Bv, intensitatea proceselor de eroziune în suprafață, gleizare și salinizare. Ecartul altitudinal în care ele sunt întâlnite este cuprins între 50-100 m și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
costurile, astfel încât, într-un centru urban de mari dimensiuni (metropolă) să poată exista toate ramurile industriale. De imaginea fiecărei metropole depinde atractivitatea pieței și măsura în care consumatorilor le este indiferent căror piețe aparțin. Astfel, teoria se concretizează într-o ierarhizare urbană („locuri centrale”), bazată pe concentrarea industrială, problema centrală fiind asigurarea unui echilibru al profitului pe termen lung. Economia regională vizează atât dezvoltarea intraregională cât și pe cea interregională, urmărindu-se eficientizarea structurilor spațiale și echilibrul spațial. Preocupat de schimbul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
regională metoda de analiză statistică se particularizează printr-un set de principii metodologice cu referire la observarea fenomenului de dezvoltare: măsurarea și exprimarea numerică a acestuia, comparabilitatea datelor la nivel regional european, exprimarea în medie a valorilor caracteristice, agregarea și ierarhizarea în analiza dezvoltării regionale. 1. Principiul observării fenomenului de dezvoltare regională „Observarea statistică este etapa în care se înregistrează caracteristicile elementelor unei colectivități, se obține materialul faptic.” [Jaba, E., 2002, p.15]. Observarea faptică a dezvoltării regionale este un proces
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în cunoașterea rezultatelor analizei statistice. Exprimarea valorică a categoriilor de dimensiuni ale dezvoltării, care coexistă în timp și spațiu, ajută la fundamentarea deciziilor și implementarea politicilor de dezvoltare proporțional cu nivelul și potențialul de dezvoltare al fiecărei regiuni. 6. Principiul ierarhizării regiunilor pe grupe omogene de dezvoltare Analiza fenomenelor economice, sociale și de mediu care determină dezvoltarea durabilă în plan regional, a generat nevoia de ierarhizare a unităților teritoriale după diferite criterii, atât la nivel național cât și internațional. Ierarhizarea presupune
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
politicilor de dezvoltare proporțional cu nivelul și potențialul de dezvoltare al fiecărei regiuni. 6. Principiul ierarhizării regiunilor pe grupe omogene de dezvoltare Analiza fenomenelor economice, sociale și de mediu care determină dezvoltarea durabilă în plan regional, a generat nevoia de ierarhizare a unităților teritoriale după diferite criterii, atât la nivel național cât și internațional. Ierarhizarea presupune o analiză statistică multicriterială bazată pe combinarea unor indicatori reprezentativi pentru fenomenul studiat într-un sistem de indicatori statistici. Clasificarea ierarhică pe grupe de regiuni
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]