2,947 matches
-
apărăm orașul și portul împotriva atacurilor dușmane: la alarmele de probă, fiecare își găsea în câteva secunde postul de luptă. Obuzele noastre de 8,8 au ajuns să fie folosite practic numai de două sau trei ori, atunci când câteva bombardiere inamice au fost observate noaptea în spațiul aerian și au fost prinse în snopul de raze al proiectoarelor, ca ținte. Momentul era de o frumusețe sărbătorească. Dar atacuri mari, așa-numite furtuni de foc precum cele pe care le-au avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Hindenburgallee, aveau camera lor și cu toate astea își doreau să fie departe, afară, pe front. La fel ca mine, ei voiau să trăiască, pe cât se poate, neînfricați, în mijlocul primejdiilor, să scufunde navă după navă, să scoată din luptă tanc inamic după tanc inamic, să doboare de pe cer, din cel mai nou tip de Messerschmitt, bombardierele dușmane care ne terorizau. Dar, după Stalingrad, fronturile erau pretutindeni în retragere. Cel care, asemenea unchiului meu Friedel, urmărea situația cu ace cu gămălii colorate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lor și cu toate astea își doreau să fie departe, afară, pe front. La fel ca mine, ei voiau să trăiască, pe cât se poate, neînfricați, în mijlocul primejdiilor, să scufunde navă după navă, să scoată din luptă tanc inamic după tanc inamic, să doboare de pe cer, din cel mai nou tip de Messerschmitt, bombardierele dușmane care ne terorizau. Dar, după Stalingrad, fronturile erau pretutindeni în retragere. Cel care, asemenea unchiului meu Friedel, urmărea situația cu ace cu gămălii colorate pe hărți mărite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
curent, în est ca și în nordul Africii. În orice caz, Japonia aliată era în măsură să raporteze succese în bătăliile navale și la înaintarea în Burma. Iar submarinele noastre emiteau când și când rapoarte speciale cu numărul de nave inamice scufundate și redarea exactă a tonajului însumat. În Atlantic și în apropierea Oceanului Înghețat atacau convoaiele în haită. Nu exista nici un jurnal săptămânal în care să nu fi fost filmată întoarcerea cu bine acasă a navelor. Și, deoarece cel aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mus făcând de cart pe o mare furioasă: în haine din pânză cerată, biciuit de spuma valurilor, cu binoclul îndreptat spre orizontul ce dansează în zare. În zelul lui nerăbdător, viitorul voluntar își dorea incursiuni încununate de succes în teritoriul inamic și, după înfruntarea multor pericole - inamicul nu făcea deloc economie de torpile - întoarcerea într-unul din buncărele pentru submarine de pe coasta franceză a Atlanticului. Aliniat împreună cu echipajul, el stă lângă bărbosul căpitan-locotenent sub fanioanele care semnalează navele scufundate până acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
putea deduce că rușii pătrunseseră în Prusia orientală. Relatări despre violuri și crime împotriva femeilor germane în ținutul Gumbinnen îmi ocupau visele cu ochii deschiși din timpul cursurilor teoretice. Peste zi vedeam, pe cerul înghețat și limpede, flotilele de bombardiere inamice. Neabătut, își urmau drumul lor ca un snop de dâre de condens - încotro? De fapt, imaginea era frumoasă. Dar unde rămăseseră avioanele noastre de vânătoare? Încolo, mai era vorba doar de rachetele V1 și V2, ca și de armele-minune așteptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
rusul, care nu făcea economie de lumină și care, fără să stea pe gânduri... „E Ivan!“ am strigat eu spre grupa aflată pe marginea drumului, dar nu mi-am lăsat timp să-i recunosc pe trăgătorii stând îndesați în vehicolul inamic unul într-altul și astfel să mă întâlnesc pentru prima oară față în față cu un soldat sovietic viu. Mai mult, înainte să se audă vreo împușcătură, am făcut un salt spre dreapta, am plonjat în spatele adăpostului pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cred că are dreptate. Numai despre România cât se minte acolo... în școală, în presă, la radio-tv, în conferințe. Până și copiii aceștia, necontaminați încă de virusul minciunii, și-au dat seama că drujeskaia Rumânia este tratată ca un potențial inamic. De aici și reținerea noastră inițială în relațiile interumane... Dar în Saiuz oamenii mai știu să și iubească? Ori tinerii vorbesc doar despre davai kotizația la Kamsamol, Natașa! Drept răspuns, Natașa i-a luat cu delicatețe brațul stâng și și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
aducă cinci litri de vin cumpărat de la gospodar, din care încă nu am apucat să bem datorită situației încordate din noaptea Învierii și până în acel moment. La ora 15, când mi s-a încredințat noua misiune de atac a poziției inamice, Mihai se afla departe de locul noii mele misiuni. Când a revenit în jurul orei 18, a aflat că eu sunt deja rănit și a căutat să vină în zona respectivă cu masa de seară a celor ce-mi mai rămăseseră
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
riscam un eșec fără sprijinul artileriei și coborând de pe o poziție dominantă spre vale, și de aceea l-am rugat să amâne acțiunea pentru după miezul nopții, în așa fel ca, protejat de întuneric, să mă pot apropia de poziția inamică fără pierderi umane și, în final, prin luptă corp la corp, să-mi pot îndeplini misiunea încredințată. Nu-l pot convinge de varianta mea. Mai mult încă, prin radio anunță regimentul că refuz misiunea încredințată. Colonelul Dumitrescu cere să mă
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
aveau nevoie de prezența protectoare a tatălui lor. După felul cum au decurs lucrurile, în desfășurarea acțiunii de atac ce mi se ordonase, cred că, dacă Mihai ar fi fost umbra de lângă mine, am fi fost amândoi secerați de riposta inamică. Singur, cu răspunderea acțiunii încredințate, m-am descurcat onorabil, iar Mihai s-a întors mai târziu la cei șase copii ai lui. După război, când l-am indicat pe Mihai că mă cunoaște bine din toată perioada de război pentru
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ce nu își pot descoperi liniștea decât în comuniunea cu elementul care îi absoarbe în pântecele sale. Departe de baza din Bastia ce încearcă zadarnic să reia legătura radio cu el spre a-l avertiza de pericolul iminent al avioanelor inamice, Saint-Exupéry se abandonează vagabondajului oniric ce devine o anticameră a morții. Pilotul lui Pratt mediază între universuri și posedă acel cavalerism suicidar ce este inaccesibil ființelor terestre. Ultimul zbor al lui Saint-Exupéry este coborârea în tainele unui destin care se
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Pratt desfide categoriile gândirii leneșe. Comandantul de navă este scindat între două ipostaze ce întruchipează măștile unui război în ale cărui secrete este inițiat Morgan însuși. Pe de o parte, Evelyn Cunningham, ofițerul auxiliar ce își expune curajul atacând pozițiile inamice cu un balon static. O Evelyn Cunningham spre care Morgan se îndreaptă atras de admirația pentru etica curajului și nobleții, ca atribute ale dimen siunii solare pe care războiul o revelă în această ființă fragilă. Pe de altă parte, Valeria
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
atacați de un avion american, naufragiații englezi sunt puși la adăpost de către locotenentul german, cu prețul vieții sale. Mii de kilometri mai departe, sub soarele Somaliei din care se ivește și Cush, ofițerul englez rănit descoperă altruismul „imbecil” al camaradului inamic italian. În fața războinicilor dankali, italianul face un schimb de vieți : a sa în locul inamicului pe care ar fi trebuit să îl urască. Războiul lui Ernie Pike este un teatru al pasiunilor și al mântuirii. În purgatoriul bătăliilor, soldații au ocazia
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
paradisul. Întâlnirea dintre luptători este și o întâlnire între rivalități și cutume ancestrale. Pentru senegalezul ce vine din adâncul nedomolit al Africii, ofensa adusă onoarei sale nu poate fi răscumpărată decât prin sânge. Atunci când sergentul francez cade lovit între linile inamice, africanul se lansează în urmărirea lui, nu spre a-l readuce între ai săi, ci spre a-l ucide în chiar locul în care s-a petrecut jignirea onoarei sale. Doar moartea îl privează pe africanul războinic de atingerea țintei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și din bucate fuseseră aduse și la popotă. Momiceanu avusese și el parte de mâncare și băutură. Era veselie. Noaptea însă a început un bombardament sălbatec de pe crucișătoare și din altă parte tunurile grele. În zori, din păpurișuri, apar soldații inamici. Colonelul Momiceanu nu știa ce decizie să ia așa că a fost nevoit colonelul Constantinescu să preia comanda luptei. A mobilizat conductorii căruțelor, bucătarii, furierii, muzicanții și cei veniți din spital și am ținut piept infanteriei marine ina mice, corp de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
soția lui era o brunetă zveltă. Acum, bărbatul se chinuia să zâmbească și arunca priviri întrebătoare spre soția sa. Femeia zâmbea și ea. - Domnule Gosseyn Trei, spuse, soția unui venusian non-A care avea de jucat un rol în interiorul frontului inamic, trebuie adesea să se stăpânească. Ceea ce-ți amintești tu a fost o experiență foarte neplăcută; dar să știi că o afirmație de genul "dacă buzele ei nu se învinețesc atunci este moartă" este prea puțin interesantă din punct vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
se transmite mai departe, răspândindu-se în celelalte părți ale navei. Acum, unda dispăruse din locul unde se afla el. Chiar deasupra lui se auzi o sonerie. Apoi vocea Stridentă a unui bărbat rosti agitată: - Toată lumea la posturi. O super-navă inamică tocmai a pătruns în zona noastră de spațiu... Datorită intensității tonului, îi trebui un moment să identifice vocea ca fiind a lui Draydart Duart. În interiorul creierului său, realiză că alter-ego-ul său bombănea la el: "Trei, veni gândul de departe, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
celebrul Auf Vorposten: „Nici o carte, de la apariția tiparului și descoperirea alfabetului, nu făcuse mai mult pentru deșteptarea sufletului național ca aceasta“, constata revista mai sus menționată, cu vădită exagerare. Concluzia era apocaliptică: „Dacă popoarele Europei nu se vor ridica Împotriva inamicului comun, care‑și dezvăluie planurile secrete În această carte, civilizația noastră va fi distrusă de același ferment de descompunere care a nimicit civilizația antică de acum două milenii“. Cinci ediții succesive vor sta mărturie În privința ecoului nemaivăzut În rândul cititorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fugărirea bolșevicilor care, timp de un an, devastaseră Cernăuții și tot Nordul Bucovinei strămoșești, începu numărătoarea morților și a răniților. Dintre cei doi frați Panțâru, tocmai Iuga fusese ales de destin să se intersecteze cu momentul unei explozii de artilerie inamică. Bandajat în grabă de brancardieri, oșteanul Iuga de la Goldana a fost scos de pe linia luptelor grele și dus la trenul sanitar, din spatele frontului, care s-a nimerit să fie unul german. Cu cei mai grav răniți în vagoane, trenul nemțesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Și imediat a adus aici un aparat care avea un sistem pentru a ne transporta. Gosseyn încasă șocul, fără să-și schimbe expresia, dar, interior, se clătină. Își reprezentă brusc pe profeții pentru fiecare stelavion de război, prezicând mișcările navelor inamice. Ce ființă umană normală putea combate aceste echipaje supraumane? Știa după Janasen, că Discipolul lucra cu Enro: dar nu era vorba decât de un individ. Dar așa, se înmulțea cu... puse întrebarea cu glas aspru. - Câți... câți sunt ca dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Se gândea, probabil, că va fi locul hotărârii finale. Mai repede, acum, se perindau amintirile păstrate de Ashargin din săptămâna în care a observat marea bătălie. Prindeau contur imagini, mii de nave similarizate simultan pe bazele secrete ale unei planete inamice. De fiecare dată, similarizarea se întrerupea exact înainte ca navele să-și atingă obiectivele. Atunci, ieșind din întunericul opac, se năpusteau asu-pra planetei condamnate. Mai multe nave decât ar fi putut să neutralizeze întregul sistem. Distanțele, pe care în zborul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
gânditor. Se măsurară o vreme în tăcere. Lui Gosseyn i se părea că-l interesa mai mult Crang decât putea să-l intereseze pe acesta Ashargin. Își dădu seama de poziția lui Crang. Un non-A ajuns în inima fortăreței inamice, care afirma - cu complicitatea ei - că era căsătorit cu sora stăpânului Celui Mai Mare Imperiu, iar pe această bază - mai mult putea să bănuie, luând în considerare credința lui Enro în singura valoare a căsătoriei frate-soră - își fonda opoziția față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
În fortăreață de la Alamut, un mic adăpost liniștit.“ De cum a pus mâna pe fortăreață, Hasan Sabbah a Început lucrări care să-i asigure o totală izolare față de lumea din afară. Avea nevoie, În primul rând, să facă imposibilă orice pătrundere inamică. Îmbunătăți, așadar, datorită unor construcții judicioase, Însușirile deja excepționale ale locului, astupând cu bucăți de zid cel mai mic culoar de trecere Între cele două coline. Dar fortificațiile nu i-au fost de ajuns lui Hasan. Chiar dacă asaltul era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mă duc imediat la Fazel. Preferam să evadez, vreme de câteva ceasuri. Alături de Șirin. De la prima noastră noapte de dragoste, n-o mai Întâlnisem decât În public. Asediul crease, În Tabriz, o atmosferă nouă. Se vorbea tot timpul de infiltrări inamice. Oamenii vedeau peste tot spioni sau sabotori. Bărbați Înarmați patrulau pe străzi, păzeau accesul În clădirile importante. La porțile Palatului Pustiu se găseau adesea cinci sau șase, uneori mai mulți. Deși fuseseră Întotdeauna gata să mă Întâmpine cu zâmbetele cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]